1,055 matches
-
proaspăt, sănătos, lovindu-se și bălăngănindu-ți-se cald la gât. Ăsta-i un pedicel. Numai partea cu vindecarea, numai asta poate dura luni întregi. Sari înapoi la Fiatul roșu cu Brandy în spatele ochelarilor de soare și Manus încuiat în portbagaj, și Brandy ne conduce spre vârful dealului Rocky Butte, la ruinele unui turn de observație unde, dacă asta n-ar fi seara unei zile de școală, copiii de la liceele din Parkrose și Grant și Madison ar sparge sticle de bere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
sus între picioarele ei lungi. Brandy mă privește. Cu bărbia în piept, Brandy își coboară ochelarii Ray-Ban până pe vârful nasului și-și arcuiește sprâncenele desenate cu creionul dermatograf. Ridic din umeri. Cobor să-mi eliberez încărcătura drăgăstoasă. Chiar și cu portbagajul deschis, Manus nu se mișcă. Genunchii îi sunt lipiți de coate, mâinile strânse peste față, picioarele strecurate sub fund; Manus ar putea fi un fetus în uniformă de camuflaj. De jur-împrejurul lui, nu observasem. Am fost într-un stres uriaș în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în uniformă de camuflaj. De jur-împrejurul lui, nu observasem. Am fost într-un stres uriaș în noaptea asta, așa că iertați-mă dacă n-am observat încă de la Evie de acasă, dar de jur-împrejurul lui Manus scânteiază piese de argintărie. Comoara piraților în portbagajul Fiatului său, și alte lucruri. Relicve. O lumânare lungă și albă, e o lumânare. Brandy sare din scaunul ei și vine să vadă și ea. — O, căcat, zice Brandy și-și dă ochii peste cap. O, căcat împuțit. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mușcându-și buzele, umezindu-și buzele cu limba doar în caz că Manus se trezește. — Cu tipii frumușei, zice Brandy, e de obicei mai bine să le dai barbiturice. Cred c-o să țin minte asta. Îl trag pe Manus până ce șade în portbagaj cu picioarele atârnând peste bara de protecție. Ochii lui Manus, cei de-un albastru electric, palpită, clipesc, palpită, se mijesc. Brandy se aplecă mai aproape ca să-l studieze mai bine. Fratele meu care vrea să-mi fure logodnicul. În punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
speră că va face corp comun și va rămâne locului. Preț de încă o lună, tu și chirurgul sperați. Încă o lună, te ascunzi în spital și aștepți. Sari la Manus șezând în propriul lui pișat și-n argintăria din portbagajul mașinii sale sport roșii. Flashback de când învățai să faci la oliță. Se-ntâmplă. Cât despre mine, eu stau pe vine în fața lui, căutându-i umflătura portofelului. Manus nu face decât să se holbeze la Brandy. Crezând probabil că Brandy sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
tot orașul. Cu degetul, scriu în praful de pe jos: trebuie să-i găsim portofelul. — Pantalonii lui, zice Brandy, sunt uzi. Acum Manus se uită țintă la mine, se ridică în șezut și se lovește la cap în capacul deschis al portbagajului. Mamă, o, mamă, știi ce doare asta, și totuși nu-i nimic tragic până când Brandy Alexander nu intervine cu reacția ei exagerată. — O, sărmanul de tine, zice ea. Apoi Manus hohotește. Manus Kelly, ultima persoană care are dreptul s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
reabsorbi. Ăsta-i cuvântul pe care l-a folosit chirurgul plastician. Reabsorbție. În fața mea, de parcă aș fi doar un burete făcut din piele. Sari la Manus plângând și la Brandy aplecată peste el, gângurind și mângâindu-i părul sexy. În portbagaj sunt o pereche de pantofi maronii de copil, un vătrai de argint, un curcan desenat cu macaroane lipite pe o coală de bloc de desen. — Știi, își trage Manus nasul și se șterge la el cu dosul palmei. Acuma sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o fac chirurgii în timp ce dormi. Dacă așchiile sunt destul de apropiate, vor forma celule fibroblast ca să se unească între ele. Din nou, un cuvânt din cărți. Fibroblast. Din nou, asta ia luni întregi. — Mămica și soțul ei, zice Manus, șezând în portbagajul deschis al Fiatului său Spider în vârful dealului Rocky Butte, de Crăciun, cel mai mare cadou de la ei e-o cutie împachetată. E de mărimea unui sistem stereo de înaltă fidelitate sau a unui televizor cu ecran lat. Asta sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
un picior și-l pune pe pământ, apoi celălalt. În picioare, Manus se întoarce spre Fiatul plin de argintărie. — Nu, zice Manus, în schimb îmi dau căcatu’ ăsta. Manus, în bocancii lui de comando și costumul de camuflaj, scoate din portbagaj un ceainic de argint cu pântece gras și se uită la imaginea sa grasă reflectată în latura convexă. — Toată cutia, zice Manus, e plină de toate căcaturile astea și amintiri de familie pe care nu le vrea nimeni. Exact ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ani de durere. Ani de trăit cu speranța că ceea ce vei avea va fi mai bun decât ceea ce ai. Ani trecuți arătând și simțindu-te îngrozitor, în speranța că vei putea fi mai frumoasă. Manus apucă lumânarea, lumânarea albă din portbagaj. — Mămica, zice Manus, al doilea cadou de Crăciun pentru mine a fost o cutie plină de toate lucrurile pe care le păstrase de când eram mic. Manus zice: — Ia uitați-vă - și ridică lumânarea -, lumânarea mea de botez. Departe-n întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-se în cealaltă. Las Vegas arată așa cum ți-ai imagina că trebuie să arate raiul noaptea. Nu ridicăm nici o clipă capota Seville-ului, o avem de două săptămâni, niciodată n-am ridicat capota. Străbatem centrul Las Vegas-ului, Brandy așezată pe portbagaj, cu curul pe capacul lui și cu picioarele pe bancheta din spate, îmbrăcată c-o chestie de brocart metalizat, mulată, fără bretele, roz ca miezul arzător al unei torțe de semnalizare rutieră, și c-un corset plin de paiete ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
împreună cu părinții la țară, la bunici. Se trezeau devreme, se găteau cu haine frumoase și ieșeau în curte să-i privească pe cei mari cum pregătesc automobilele pentru drum. Femeile scuturau covorașele și husele, bărbații ștergeau parbrizele, făceau curat în portbagaje. Copiii se hârjoneau, așteptând cu nerăbdare plecarea. Unchiul Vali avea un "Trabant". Se auzea până în capătul străzii pârâiala pe care o făcea motorul când era pus în funcțiune. Luana asista la toată mișcarea ascunsă după perdea, cu o sfâșietoare dorință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să tresară: M-am întors. Sunteți bine? Luana îi răspunse victorioasă: Foarte bine. Mă duc să plătesc. Parcă se făcu liniște dintr-o dată. Inamicul dispăru în mulțime, un coleg al Sandei veni cu mașina și aruncă proaspăta ei achiziție în portbagaj, Ema, trezită din încremenirea momentului, se relaxă la adăpostul banchetei confortabile, numai Luana nu reușea să-și revină și să nu se mire, consternată, de ce erau oamenii în stare: să se omoare pentru un covor! În zilele foarte călduroase, Bica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Putea să respire. 15 Margaret se gândea: gata, de data asta s-a terminat cu mine! Sunt pe ducă! O să mă dea gata! Mașina se zgâlțăia Înspăimântător, cu toate că nu mai Înainta, sălta pe amortizoare din pricina celor care se urcau pe portbagaj, treceau pe deasupra, săreau pe capotă, de acolo În stradă și continuau să fugă. Zgomotul era asurzitor, de parcă peste acoperiș se prăbușea o avalanșă de bolovani care amenința să-i antreneze și pe ei În cădere. Prin parbriz, Margaret a văzut
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Bine, atunci o să plec, zise el. — Fie, pleacă, zise și ea. Își terminară călătoria într-o tăcere sumbră. Creighton parcă mașină în fața ușilor de sticlă ale aerogării, la terminalul pentru plecări. Lasă cheia în contact, coborî din mașină și deschise portbagajul. Fanny răsari lângă el în timp ce-și descarcă bagajele pe trotuar. Îmi pare rău, Creighton! îi spuse ea, simțindu-se îngrozitor. Distracție plăcută. El se îndepărta fără un cuvânt. Canaturile ușii glisante se traseră în lateral, apoi se închiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
a plesnit pe Edu exact peste bot, limitând În acest fel pagubele, oricum neînsemnate față de foloasele ceremoniei ce tocmai se Încheia: pașnic, cordial, Într-o notă de reculegere chiar, firească Într-un stat de drept. 40. Ajan așezase geamantanul În portbagaj și acum aștepta răbdător sfârșitul ultimului tur pe care Cain Îl dădea pieței. Purta costumul negru, o cămașă albă, pălărie. În picioare avea o pereche de pantofi John Lobb primiți cândva de la un englez bogat și aiurit În schimbul unei icoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Mașina lui Klaus era parcată În Piața Fânului. Un VW 1300. Cadou de la rudele lui din Germania. Pe bancheta din spate erau două sacoșe. Câte una pentru fiecare. Mai voluminoasă parcă a Violetei. Cortul și sacii de dormit erau În portbagaj. Imaginea lor Îmi dădea frisoane. Violeta a urcat prima. Klaus mă ținea În brațe. I-am dat desenul lui Szántó. La nevoie Îl putea vinde În Galeria din Szolnok a Marusiei Klein. Cred că e cel mai bun nud desenat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În salon. 6. Terente Marcovici Înțelese fără nici un semn, cât de discret, fie chiar și al unui Înger din cei care roiau În jurul Eleonorei pe când sta culcată printre maci, că era de datoria sa să se ocupe de coșul din portbagaj pe care Îl și depuse cu grijă pe terasa largă, din lemn masiv, robustă ca puntea unei corăbii care aștepta doar vremea potrivită ca să se desprindă de casă și să plutească apoi În voie peste singurele vii din regiune plantate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
învățaseră așa și erau dispuși să accepte pe mai departe nesimțirea stalinozaurului devenit penelist. Volodea Mistrie și-a vîndut frumos blana URSS din pădure. Pe una dintre mielușelele din subordine a văpsit-o, să pară disidentă: aranjase fuga cuiva în portbagajul unui lector străin și Mistrie atotștiuse și blagoslovise. S-a mărturisit violat de comuniști la conștiință, și-a abandonat "judecățile vechi" și și-a repudiat versurile despre "chiaburani". Luptase cu GAZ-ul pentru colectivizare, putea lupta și din JEEP pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Da! Deci ea e puțin tată pentru mine, de altfel e singurul moment al anului când simt că am un tată... Tot ea ne aduce cu mașina la mare, conduce ca un camionagiu... Își umple mașina cu toate "mamele" și portbagajul cu toaletele lor estivale. Mă gândesc la cele două lesbiene, despre care povestea mama, ele au înfiat un copil împreună. Și imediat mi-o imaginez pe mama cum ar conviețui cu cineva? În situația noastră, mi-ar corecta temele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a mai rămas cu Dunărea care curge invers și Luna vândută unui cer străin. De la Edec, Satelitu vă salută. Călare pe bicicleta promisă de tatăl meu din prenaștere, Căpcăunu vă salută. Șirul de zmeie și parașute din batistă legate de portbagaj, de asemenea vă salută. În numele tuturor repetenților, semnează: Băiatul lui nea Ion. P.S. Acum când Venezuela e mai aproape decât România, pot să vă spun: Domnule Primar, sunteți un criminal! Lângă craterul din Vădeni, unde fusese Zagna, se opri un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
parcă am simțit ceva în neregulă cînd am dat la automat, începe să-și amintească domnul Președinte, au fost cîteva rateuri pînă am reușit s-o pornesc. — Așa deci, zice Sena căzînd pe gînduri, dînd ocol caroseriei, oprindu-se în dreptul portbagajului pe care îl deschide cu podul palmei făcînd să-i scîrțîie balamalele. Ce mai vechitură, se gîndește, descoperind lada de scule pitită sub un preș mizerabil. O apucă de mîner scoțînd-o la iveală, o zdrăngăne lovindu și-o de coapsă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu simțiți nimic? — E miros de benzină, zice Petrică, credeam că doar mi se pare. — Ăsta-i ghinion curat, exclamă Sena, picîndu-i în sfîrșit fisa, bineînțeles că altceva n-avea ce să fie, zice lăsîndu-se jos într-un genunchi în dreptul portbagajului și băgîndu-și nasul sub rezervor, am dat de dracu’, e spart, constată cu ochii fixați pe punctul din care picură ultimii stropi de combustibil. Numai de așa ceva n-aveam nevoie, zice. — Pana prostului, zice Monte Cristo, de data asta însă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
umbră care iese la rampă exact atunci cînd este nevoie de el. Sper că nu aștepți de mult, Mina, se îngrijorează domnul Președinte, nu știe pe ce să pună mîna mai repede, pe geamantan, pe mînerul portierei sau pe bușonul portbagajului. Lăsați-i pe restul să vorbească ce vor, să vă șușotească pe la spate, nici unul nu vă ajunge nici măcar pînă la glezne, adaugă Sena. Unde mergem? întreabă doamna Mina nerăbdătoare, urcînd pe bancheta din spate. Trebuie să te pun la adăpost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
m-a întrebat ceva, dar din cauza zgomotului n-am auzit, ne-am tras mai la o parte, m-a condus la un autoturism Dacia 1300 de culoare albă, și mi-a spus, nenicule, asta este, fiți pe fază, în timp ce deschidea portbagajul, asta-i marfa, folosiți-o fără frică, dar eu habar n-aveam despre ce era vorba, din clipa asta ești revoluționar, pe dracu’, nu se abține Roja să spurce, eram sigur că voi ați deturnat o, am deschis fermoarul și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]