856 matches
-
B. Yeats, Ț. S. Eliot, John Keats, John Milton, Byron), americană (W. C. Williams, Carl Sandburg), latino-americană (José Hernández, O. R. Castillo, Pablo Neruda, José Martí, Ernesto Sábato), franceza (Pierre Corneille), germană (Goethe, Wieland), italiană (Torquato Tasso, G. Basile, Corrado Alvaro), portugheză (Camões), rusă (Andrei Tvardovski, Marină Țvetaeva, E. Baratânski), spaniolă (Quevedo, Tirso de Molina, Lope de Vega), indiană și africană. Pentru omul-computer, cum a fost denumit, cunoscător al nuanțelor limbii în care a tradus și al limbilor din care a tradus
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
După un deceniu a tipărit la Paris La Langue roumaine (1974), tratat despre specificul fonetic și gramatical al limbii, cu o prefață densă, în care afirmă: „Româna, parte a familiei neolatine și rudă apropiată, deci, a francezei, italienei, spaniolei și portughezei, este limba maternă a douăzeci de milioane de oameni și e una din marile limbi ale continentului nostru. [...] Fără această limbă nu ne-am putea face o idee cât de puțin completă despre ce a devenit în zilele noastre latina
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
publicației „Memoria. Revista gândirii arestate”, iar din 2003 este redactor-șef al acesteia. Mai este membră a Centrului PEN Român, în Associacao Internacional dos Lusitanistas și în Association des Traducteurs Littéraires de France. Se afirma prin traducerile din limbile spaniolă, portugheză (pe care le învăța singură), franceza și engleză, contribuind mai cu seamă la cunoașterea literaturii și a limbii portugheze în România. A transpus în limba română peste șaizeci de volume din literatura portugheză, incepand cu românul lui Eça de Queirós
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
Garrett, contemporanii Fernando Pessoa, Fernando Namora, Dinis Machado, Ruben A., Urbano Tavares Rodrigues, José Augusto Seabra (din literatura portugheză), Érico Veríssimo, Antonio Olinto, José Sarney și Paulo Coelho (dintre brazilieni). S-a oprit și asupra literaturii române, realizând versiuni în portugheză din creația poetica a lui Lucian Blaga și a lui George Bacovia, două apărute în țară, alta (Lucian Blaga, Nas Cortes da Saudade [La curțile dorului]) fiind publicată la Coimbra, în 1999. A colaborat statornic cu articole și traduceri la
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
Coimbra, în 1999. A colaborat statornic cu articole și traduceri la „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, precum și la reviste din străinătate: „Jornal de Letras”, „Artes & Idéias”, „Letras & Letras” (Portugalia), „Translittérature” (Franța) ș.a. A realizat, de asemenea, importante lucrări destinate limbilor portugheză și spaniolă, excelente instrumente de lucru pentru traducătorii români, gramatici și dicționare, care s-au bucurat de mult succes, unele fiind reeditate, iar altele publicate în Portugalia. După 1990 a participat la diverse programe culturale în străinătate, invitată cu burse
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
M.K. evocă diferitele tentative pe care le făcuse pentru a-și găsi un nou loc de muncă, argumentele cu care se convinse pe șine să lucreze la recepția unui hotel - precum faptul că avea ocazia să-și utilizeze cunoștințele de portugheză, deoarece predase În Angola timp de trei ani. Umilințele pe care le avusese de suportat din partea vest-germanilor (Wessis), care constituiau majoritatea clienților hotelului În 1991, ori gândul la ce-ar zice angolezii, cărora le predase filosofia și comunismul științific, dacă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nici o posibilitate de a fi prefăcute în obiecte de contemplație, în valori spirituale de circulație." Nu cu mult diferit, după cum ne demonstrează autorul eseului, au stat lucrurile în cazul lui Eminescu. Despre traducerea poemelor, numai de bine; atît cele din portugheză, aparținînd lui H.R. Radian și Aurel Covaci, cît și cele din română ale lui Victor Buescu și Carlos Queiroz au deja o vîrstă venerabilă, așa încît le putem considera, de pe acum, "canonizate". Notă aparte face transpunerea de dată mai recentă
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]
-
de dragoste, Timișoara, 1994; Giosuè Carducci, Scrieri alese, introd. Nina Façon, București, 1964 (în colaborare cu Tudor George și Nina Façon); William Styron, Marșul cel lung, București, 1967; Cyprian Ekwensi, Savana în flăcări, București, 1969; Elizabeth Barrett Browning, Sonetele unei portugheze, București, 1971. Repere bibliografice: Mișcarea literar-artistică, „Viitorul”, 1914, 2 217; Ion Vinea, „Umbre pe drumuri”, ADV, 1920, 11 056; [Ovid Densusianu], „Umbre pe drumuri”, VAN, 1920, 4-6; Lovinescu, Scrieri, IV, 673; Deschiderea stagiunii Teatrului Național, „Viitorul”, 1926, 5 547; Călinescu
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
Tiberiu Brediceanu, Icoanele pe sticlă la românii din Ardeal de Ion Mușlea, Noima variantelor din poezia populară, Crăciunul și cei trei crai de la răsărit de J. Urban Jarník, Începuturile cântecelor populare românești în relație cu începutul cântecelor populare italiene, grecești, portugheze ș.a. de Stanislav Prato. Lipsesc, de asemenea, cercetările asupra producțiilor folclorice coregrafice, iar asupra celor plastice apar numai sporadic. În Ș. s-a tipărit o cronică în care erau comentate evenimentele folcloristice mai deosebite, interne și internaționale, alături de medalioanele unor
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Hispanics nu sunt hispanici, nu vin din Spania (uneori, spaniolii sunt ofuscați de acest termen, cam cum suntem noi - nu și italienii - contrariați de termenul Roma, preferând să scriem rrom), deși vorbesc (cum pot ei) spaniola (lor), când nu vorbesc portugheza; sunt ei însă Latinos/Latinas (americanii anglofoni țin să utilizeze ambele forme, fericiți probabil că în spaniolă se poate exprima genul feminin ceva mai puțin stângaci decât în engleză)? Sunt ei albi sau negri? și una, și alta, ceea ce aruncă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o conjunctură favorabilă, el inițiază, imediat după sosirea la Lisabona, o „Colecçao do Leiterado Romeno”, în care se tipărește mai întâi Método practico da lingua romena de F. V. Peyxoto da Fonseca, urmată de o suită de traduceri. A transpus în portugheză povești românești (Contoș romenos, 1943, si Novos contoș romenos, 1946), iar în colaborare cu diverși scriitori lusitani a tălmăcit Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu (1945), Viața la țară de Duliu Zamfirescu (în „O século”, 1947), Amintiri din copilărie de Ion
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
latinos, Coimbra, 1954 (în colaborare cu Paiva Boléo). Repere bibliografice: N. I. Barbu, Victor Buescu, „Cicéron, «Leș Aratéa»”, RFR, 1942, 4; D. N. Burileanu, Marginalii la o ediție critică a poeziilor lui Cicero, RFR, 1942, 10; Ovidiu Drimba, Scriitori români în portugheză, RFR, 1944, 8; P. Const. [Pompiliu Constantinescu], „Cantos romenos”, VRA, 1943, 729; N. S. Govora, Victor Buescu, „Atol”, „Carpații” (Madrid), 1955, 6-8; Alf Lombard, Réflexions relatives au compte rendu de M. V. Buescu, „Studia neophilologica”, 1958, 1; Gh. Bulgar, Omagiu lui
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
Maria Sanjuan, Ramón del Valle-Inclán, Miguel Angel Asturias, Rubén Darío, B.-O. publică studii de specialitate pe teme de metodologie a predării limbilor străine sau de filologie romanică, precum Ovid Densusianu și preocupările sale iberoromanice, Poemele lui Lucian Blaga în portugheză, Versurile în spaniolă, franceză și portugheză ale poeziei lui Lucian Blaga ș.a. Traduce în spaniolă din G. Călinescu, Eugen Barbu, Fănuș Neagu și alcătuiește dicționare și cursuri. Este căsătorită cu Ion Dodu Bălan. În 1972, B.-O. publică volumul Sentimentul
BALAN-OSIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285572_a_286901]
-
Angel Asturias, Rubén Darío, B.-O. publică studii de specialitate pe teme de metodologie a predării limbilor străine sau de filologie romanică, precum Ovid Densusianu și preocupările sale iberoromanice, Poemele lui Lucian Blaga în portugheză, Versurile în spaniolă, franceză și portugheză ale poeziei lui Lucian Blaga ș.a. Traduce în spaniolă din G. Călinescu, Eugen Barbu, Fănuș Neagu și alcătuiește dicționare și cursuri. Este căsătorită cu Ion Dodu Bălan. În 1972, B.-O. publică volumul Sentimentul dorului în poezia română, spaniolă și
BALAN-OSIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285572_a_286901]
-
Într-adevăr, de abia acum încep să se vadă rezultatele prezenței trupelor revoluționare în peninsulă. În 1817, când Regele se afla încă la Rio, se descoperă conspirația unul fost general în armata franceză, Gomes Freire de Andrade, care vorbea prost portugheza și "se înconjura exclusiv de masoni" (Roul Brandîo). Unul din agitatorii lui Gomes mărturisește că mișcarea se îndrepta ,,contra Regelui, contra lui Beresford și contra funcționarilor publici". În 1820 izbucnește o in-surecție militară la Porto care cere înlocuirea Guvernului numit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
rasă" și despre "geniul popular" ca nimeni altul. Spre deosebire de acești trei scriitori filosofi și revoluționari, Eça de Queiroz (1860-1900) nu era nici filosof, nici enciclopedist și a încetat repede de a fi revoluționar. Opera lui e un monument al literaturii portugheze moderne; singurul de altfel pe care timpul, departe de a-l întuneca, îl valorifică neîncetat. Dar prin admirabilele sale romane, Eça de Quieroz a zdruncinat instituțiile tradiționale - Patria Portugheză, Biserica, familia - poate tot atât cât a făcut Oliviera Martins sau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
refuză și acest ultim sfat. La 9 seara, se îndreaptă în automobilul său spre Rossio. Văzând forțele desfășurate pentru pază - poliție, agenți, infanterie din Garda Republicană - exclamă, întunecîndu-se: "Asta nu-mi place! Parcă aș fi Țarul Rusiei!" Coboară în sunetele Portughezei și în aclamațiile mulțimii care se adunase, ca de obicei, să-și zărească idolul. Când se pregătea să treacă pragul ușii de la intrare, se auzi un foc de armă. Sidonio încercă să bage mâna în buzunarul mantalei, fără îndoială ca să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
materie fiscală", "Competența tribunalelor Contenciosului și echivalarea valorilor în contribuția înregistrării", "Contribuția întreprinderilor coloniale agricole". În Revista de Legislacîo e Jurisprudencia scrie despre " Tehnica impunerii moderne" "Dreptul fiscal", și altele. În câțiva ani ajunge cunoscut în mediile financiare și economice portugheze. Dar nu această operă științifică îl face iubit și căutat de studenții săi din Coimbra, ci pasiunea cu care se ocupa de cursuri și metoda pe care o folosea. "Profesor, am trăit pentru elevii mei și, om de studiu, pentru
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și să-și desfășoare netulburat propaganda sa antimonarhistă. Dictatura militară acceptă sugestia lui Cunha Leal (în care avea să întîlnească, mai târziu, un adversar primejdios) și Antonio Maria da Silva, creatorul și șeful celei mai puternice organizații secrete și teroriste portugheze, dictatorul comunizant și autorul moral al haosului împotriva căruia reacționase mișcarea de la 28 mai, e invitat să se întoarcă în patrie. Pentru a nu marca hotărât înfrîngerea suferită, Guvernul publică în același timp și un decret prin care sunt amnestiați
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să promoveze revoluția naționala. Și, având poate dezlegarea Președintelui Republicii, generalul Carmona, și a șefului Guvernului, nu se sfiiește să amintească militarilor sensul politic al mișcării pe care o începuseră la 28 mai 1926. "Dictatura trebuie să rezolve problema politică portugheza. De ce? Pentru că experiența ne-a demonstrat că formulele politice pe care le-am folosit până acum, plante exotice importate aici, nu ne dau guvernarea de care avem nevoie; ele ne zvârleau unii împotriva altora în lupte sterile, ne împărțeau prin
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
făgăduiseră să "stîrpească" creștinismul în două generații; de când îndrăznise să afirme că lucrurile mici și bine făcute sunt singurele care pot schimba fața lumii; de când nu se sfiise să apară cu manuscrisul conferinței sale în fața auditorului, începînd să vorbească o portugheză simplă, robustă, pe alocuri aspră, dar întotdeauna precisă, ducând până la exces respectul pentru nuanța exactă. Această limbă a lui Salazar este ea însăși un act de "reintegrare" în tradiția clasică a Portugaliei; pentru că, fără să cadă în prețiozitate, este o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
început, precizează că lupta spaniolă nu este un incident intern, ci un conflict internațional. "E noua formă a războaielor între popoare în prezent" (10 septembrie 1936). Doar câteva săptămâni după ce izbucnise conflictul în Spania, câteva echipaje de pe vasele de război portugheze se revoltă. Portugalia devine ținta atacurilor presei de stânga engleze și franceze, cărora Salazar le răspunde cu un strivitor sarcasm. Dar supărarea Angliei nu-l intimidează. Salazar amintește tuturor că armata, în Spania, nu luptă contra democrației parlamentare ci, contra
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Sant Anna Dionisio, Antero (Lisboa, 1934). Despre Oliveira Martins: Operele lui principale, îndeosebi História de Portugal și Portugal contemporîneo; Fidelino de Figueiredo, Historia dum Vencido da Vida (Lisboa, 1930); G. Le Gentil, Oliveira Martins. Algumas fontes da sua obra (trad. portugheză, Lisboa, 1935); Alfredo Pimenta, Nouos estudos filosóficos e criticos (Lisboa, 1935), p. 111 sq. Despre Teófilo Braga: Antonio Sardinha, Teófilo, Mestre da Contra-Reuoluçao în Nacao Portuguesa, Ano I, No. l (articol în care doctrinarul integralismului încearcă să reabiliteze naționalismul lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ideas (Lisboa. 1929); p. 3 sq.; Vlanna Moog, Eça de Queiroz e o século XIX, d. II (Barcellos, 1939); Alvaro Lins, História Literária de Eça de Queiroz (Rio de Janeiro, 1939); P. Hourcade, Eça de Quelroz e a Franca (trad. portugheză, Lisboa, 1935). Despre opera lui Eça de Queiroz, cf. studiul nostru de apropiată apariție. Despre Romalho Ortigao: Cîmara Reys, As questoes morais, 155 sq. Despre Guerra Junqueiro: A. Sardinha, Purgatório das ideas, p. 181 sq.; Raul Brandao, Memorias, voi. I
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să nu sufăr, decât uneori. Primii ani acolo erau foarte frustrați. În ’92 am fost în Elveția, la Lausanne. Într-o seară, prietenul Cristophe ne-a invitat pe câțiva sărăntoci de grade diferite la un restaurant pe malul lacului. O portugheză, un ceh, eu și un albanez - ca să respect ordinea dată de gradele de pauperitate. Au început să vină chelnerii, întâi cu șervete calde, apoi cu vitrine pe rotile: 20 de feluri de pește, 14 feluri de pâine, 20 de feluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]