519 matches
-
MĂNĂSTIRII PRINCIARE (sec. al XVI-lea) 13:30 h: - CEREMONIA PRIMIRII DE MEMBRI AI ACADEMIEI INTERNAȚIONALE ORIENT- OCCIDENT * RECEPȚIE OFERITĂ de I.P.S. CALINIC, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului locul: Sală Meșterul Manole (Palatul Arhiepiscopal din Curtea de Argeș) 15:00 h: - Prânz (Hotel Posada) - Program liber 19:00h: - MITING POETIC INTERNAȚIONAL - Ceremonia decernării premiilor Academiei Internaționale Orient-Occident - Închiderea ediției a 18-a a Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș” locul: Sală Basarabilor, Muzeul Municipal Curtea de Argeș 22:30 h: - Cină (Hotel Posada) Marți, 15
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
Prânz (Hotel Posada) - Program liber 19:00h: - MITING POETIC INTERNAȚIONAL - Ceremonia decernării premiilor Academiei Internaționale Orient-Occident - Închiderea ediției a 18-a a Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș” locul: Sală Basarabilor, Muzeul Municipal Curtea de Argeș 22:30 h: - Cină (Hotel Posada) Marți, 15 iulie 2013 07:00h: - Micul dejun (Hotel Posada). 08:00h: - Plecarea oaspeților spre București Miercuri, 16 iulie 2013 Plecarea oaspeților care n-au avut avion în data de 15 iulie -------------------------------------------------------------------------------- Scurt istoric: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „NOPȚILE DE POEZIE DE LA
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
Ceremonia decernării premiilor Academiei Internaționale Orient-Occident - Închiderea ediției a 18-a a Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș” locul: Sală Basarabilor, Muzeul Municipal Curtea de Argeș 22:30 h: - Cină (Hotel Posada) Marți, 15 iulie 2013 07:00h: - Micul dejun (Hotel Posada). 08:00h: - Plecarea oaspeților spre București Miercuri, 16 iulie 2013 Plecarea oaspeților care n-au avut avion în data de 15 iulie -------------------------------------------------------------------------------- Scurt istoric: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „NOPȚILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEȘ” (Ediția a XVIII-a, 09-15 iulie 2014
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
așa încât iată, s-au împlinit douăzeci ani de la această inaugurare, perioadă în care viața ne-a purtat în diferite locuri și stări dar având, ca bagaj cu noi, amintiri, energie și cunoaștere de la școala noastră cea mult iubită din strada Posada Nr. 1!... Perioada anilor 2000 - 2003 a fost din nou, una specială pentru mine, legată de acest liceu, deoarece am ajuns profesor de religie aici, ajungând astfel, coleg cu foștii mei profesori - lucru care m-a încărcat cu o responsabilitate
ÎMPLINIREA A DOUĂZECI ANI DE ACTIVITATE AI LICEULUI TEORETIC „LUCIAN BLAGA” DIN MUNICIPIUL ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346319_a_347648]
-
al secretarei de redacție Varvară Magdalena Măneanu- muzeograf la Muzeul Regiunii Porților de Fier. Acest număr special își propune să evidențieze rolul istoric al Severinului în evenimentele istorice din 1330, care a culminat cu victoria istorică a lui Basarab la Posada și fundamentarea statului independent Țară Românească. Studiile semnate de Prof. Univ. Dr. Dinică Ciobotea, Dr. Mite Măneanu, Dr. Tudor Rățoi cercetători recunoscuți, precum și Varvară Magdalena Măneanu-muzeograf, cât și alte contribuții aduc clarificări importante cu privire la rolul ... Citește mai mult PORȚILE DE
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU [Corola-blog/BlogPost/376357_a_377686]
-
al secretarei de redacție Varvară Magdalena Măneanu- muzeograf la Muzeul Regiunii Porților de Fier.Acest număr special își propune să evidențieze rolul istoric al Severinului în evenimentele istorice din 1330, care a culminat cu victoria istorică a lui Basarab la Posada și fundamentarea statului independent Țară Românească. Studiile semnate de Prof. Univ. Dr. Dinică Ciobotea, Dr. Mite Măneanu, Dr. Tudor Rățoi cercetători recunoscuți, precum și Varvară Magdalena Măneanu-muzeograf, cât și alte contribuții aduc clarificări importante cu privire la rolul ...
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU [Corola-blog/BlogPost/376357_a_377686]
-
faunei”, dar și din arhiva regretatului profesor și pictor brezoian, Gheorghe Surdu. Voi enuma doar câteva dintre legendele istorice din paginile acestei cărți:”Cula lui Decebal”, „Traian și Decebal”, „Legenda Masa lui Traian”, „Legenda lui Litovoi și Bărbat”, „Eroul de la Posada”, „Mircea vodă”, „Dreptatea lui Țepeș”, „Mihai Viteazul”, „Din neamul Buzeștilor”, „Tudor și Iancu Jianu” etc. Apoi sunt prezentate legende despre biserici, mănăstiri și schituri din zonă: „Legenda Mănăstirii Cozia”, „Fata de la Cozia”, „Legenda și istoricul bisericii de la Proieni”, „Legenda bisericii
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
Formarea imperiului proto-bulgar la sudul Dunării 864-865 Țarul bulgar este convertit la creștinism 896-900 Stabilirea ungurilor în Panonia Secolele X-XI Pătrunderea ungurilor în Transilvania Secolul XII Stabilirea sașilor și colonizarea saxonilor în Transilvania VECINĂTATEA UNGARĂ ȘI OTOMANĂ 1330 Bătălia de la Posada dintre Basarab și Carol Robert 1394 Victoria lui Mircea cel Bătrîn asupra turcilor la Rovine 1475 Victoria lui Ștefan cel Mare asupra turcilor la Vaslui 1541 Formarea Principatului autonom al Transilvaniei 1595 Victoria lui Mihai Viteazul asupra turcilor la Călugăreni
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu Marseilleza ei vindicativă (dar, oricum, iată, dăinuitoare), aici e țara în care fiecare prezident vine cu... imnul lui. Da, Carol I e mereu acolo unde trebuie să fie. Chiar și cînd prezidenții îl surghiunesc, temporar, în beciurile depozitului de la Posada. Ba, cu atît mai mult. Unde-s lustragiii? Să-mi pui, așa, piciorul pe suportul dintre genunchii tuciuriului și, în timp ce-mi văcsuiește pantoful (cu scîrț) și-mi turuie complezențe verzi-și-uscate, să trag din țigare și să urmăresc damele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
domneștile încăperi, spoliate de administratorii comuniști, își găsiseră, ani la rînd, loc de aciuare mitocanii gospodăriilor de partid, țațele lăfăindu-se în patul Marucăi, urduroșii, în cel al geniului. Ce repunere în nobilele drepturi! Au fost aduse, din depozitul de la Posada, lucrurile de preț (cine-o fi avut, atunci, ideea salvării lor!?) și totul, absolut totul arată acum ca în ceasul dintîi al casei de vis. Parfumuri indicibile de rășină și de lavandă. România cealaltă! Pași spre vila 7, unde stau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Oricum ar fi fost, era previzibilă o acțiune, o ripostă zdrobitoare a lui Basarab împotriva armatei regești. În cele din urmă, campania regelui Carol Robert sfârșește într-un dezastru: astfel, într-un defileu îngust, cuprins între stânci împădurite, la o posadă (trecere), "ostași cu lungi căciuli țuguiate, sarici întoarse pe dos și opinci prăvăleau bolovani sau trimiteau o ploaie de săgeți, după cel mai bun sistem tătăresc, pentru ca apoi să lovească cu măciucile. Singura cale de retragere era tăiată cu garduri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îndărătnică românească". Deși în actele sale, regele a încercat să micșoreze amploarea înfrângerii, era o evidență că armata sa a pierdut în lupta cu statul muntean. Locul bătăliei pare să fie cetatea Poienari, de pe Argeșul superior, dar, în general, toponimul "Posada" este plasat în vest, în Munții Cernei (DRH D, I, p. 155). Acest toponim nu este documentat în părțile Argeșului, dar locul cel mai plauzibil este în zona Boișoara -Câineni, din Țara Loviștei. Victoria de la Posada (noiembrie 1330): "a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dar, în general, toponimul "Posada" este plasat în vest, în Munții Cernei (DRH D, I, p. 155). Acest toponim nu este documentat în părțile Argeșului, dar locul cel mai plauzibil este în zona Boișoara -Câineni, din Țara Loviștei. Victoria de la Posada (noiembrie 1330): "a fost o mare luptă a tuturor românilor" (Iorga), deși pe două fronturi deosebite, ungurii amintesc și ajutorul unor "tătari". De fapt, ei sunt români de la est de Carpați, din viitoarea țară, Moldova, asupra căreia se întindea "țara
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în drepturi pe Ștefan. Oastea poloneză a fost întâmpinată de Petru, în Țara Șipenițului, și atrasă într-o zonă cu păduri întinse și greu accesibile, numite "plonine" (codrii plonini), unde moldovenii a prăvălit asupra ei o mulțume de copaci (o Posadă moldovenească). Atacați prin surprindere, polonezii au fost înfrânți, mulți morți și numeroși prizonieri, dintre care o parte au fost răscumpărați apoi de regele Cazimir III. În legătură cu această luptă, s-a purtat o discuție acerbă în istoriografie, dar fără nici un rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ea cultivă uneori o poezie oraculară, cu dactili agresivi. Alteori preferă imaginile agreste, într-un grațios „joc secund”. Lirica sa este totuși de factură tradiționalistă, o viziune a lumii structurată în linia lui Pillat și Fundoianu (ciclul 10 sonete la Posada). „Nevrozele” au evoluat însă spre un onirism terapeutic (Hipertiroidiană). În 1998 apare un volum neobișnuit: Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion-Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda. Cartea poartă grifa lui Eugen Simion. El are inițiativa și conduce inteligent dialogul
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
vocația, B. își va consacra mare parte din timp scrisului, fără a renunța la viața mondenă. Distincția, inteligența, farmecul personal făceau din ea o prezență căutată în saloanele aristocratice ale timpului și, totodată, o amfitrioană fascinantă la palatele sale de la Posada și Mogoșoaia. A cunoscut oameni iluștri, de toate națiile și profesiile (literați, politicieni și diplomați, capete încoronate, oameni de știință, artiști), corespondența și opera sa memorialistică fiind înțesate de nume celebre (O. Goga, V. Pârvan, I. G. Duca, P. Claudel
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
lui A., grupate în seria Cunoașterea satului, au în vedere nunta, moartea, sărbătoarea Paștilor, dar și a goviilor și nedeielor, portul popular și locuința gorjeană, meșteșugurile din zonă. Literatura cu pronunțat specific oltenesc a lui A. este cuprinsă în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946). Bogăția datelor etnofolclorice, istorice și toponimice, conținute de povestirile scrise în savurosul grai gorjean (autorul adăuga și un „vocabular” dialectal explicativ
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
folosind ritualul obișnuit pentru a amâna povestirea și a capta, astfel, interesul. O tipică povestire în povestire este Nunta cucoanei Lenuța, în care cei tineri primesc sfaturi dintr-o verificată pedagogie erotică. O povestire mai amplă, Pământul cere sânge sau Posada Gurenilor, juxtapune mai multe secvențe narative pentru a ajunge de la datini și toponimie la istorie. Povestirea O judecată pe munte a fost apreciată de Șerban Cioculescu ca un „epos pastoral de o grandioasă primitivitate”. Departe de justiția arbitrară ce acționează
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
frecvente în textele lui A. Zilele de hram, încheiate cu ospețe rafinate de o gastronomie fabuloasă, sunt însoțite de numeroase scene de aglomerare umană. Când schimbă mediul rural de inspirație, autorul se pierde în snoave echivoce, cantonate în anecdotic. SCRIERI: Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi, pref. C. D. Fortunescu, Craiova, [1929]; Pământul cere sânge, Craiova, 1934; Povestea sfântului Ilie. Din popor, Craiova, 1944; Minunea de la Tismana, Craiova, 1946; Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi, București, [1946]. Repere bibliografice
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
motivul „Iosif și femeia lui Putifar”. În această vreme Argu intră „în slujba oștinească la Ispanie” și, căutându-l pe al său Polux, „au ajunsu până la stăpânirea turcească”, unde duce împotriva lui Ali Mustafa pașa o luptă ce amintește de Posada, de Dumbrava Roșie și de alte înfruntări conforme motivului „bătălie cu capcane”. Între timp Polițion, înspăimântat de insistențele erotice ale prințesei Gostelie, „s-au dus pre supt cumpăt” de la craiul indian Arix să îl caute pe veșnic pierdutul său prieten
ISTORIA LUI POLIŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]
-
altele e invers. Vă dau un exemplu - Iorga, pentru că l-am mai adus astăzi În discuție, dar și ca să respectăm unitatea de loc, timp și spațiu, ca În teatru. Unul dintre locurile memoriei, al memoriei eroice, cred, este lupta de la Posada. Nici nu mai are rost să insist asupra a ce s-a Întâmplat acolo, la 1330, Între Basarab și Carol Robert de Anjou. Dar Posada... nu există. Iorga a fost primul care a spus, Într-un moment precis depistabil În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spațiu, ca În teatru. Unul dintre locurile memoriei, al memoriei eroice, cred, este lupta de la Posada. Nici nu mai are rost să insist asupra a ce s-a Întâmplat acolo, la 1330, Între Basarab și Carol Robert de Anjou. Dar Posada... nu există. Iorga a fost primul care a spus, Într-un moment precis depistabil În unul din textele sale de la Începutul secolului XX, că acea Cronică Pictată de la Viena vorbește de o bătălie care a avut loc Într-o strâmtoare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
primul care a spus, Într-un moment precis depistabil În unul din textele sale de la Începutul secolului XX, că acea Cronică Pictată de la Viena vorbește de o bătălie care a avut loc Într-o strâmtoare. Evident, În limba latină, cuvântul posada nu era Posada, deci Îi aparține În Întregime lui Iorga. De atunci, istoricii se tot străduiesc să localizeze Posada, ba În munții Banatului, ba mai aproape de Curtea-de-Argeș, și Încearcă să refacă itinerarele. În orice caz, Posada s-a Încetățenit ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spus, Într-un moment precis depistabil În unul din textele sale de la Începutul secolului XX, că acea Cronică Pictată de la Viena vorbește de o bătălie care a avut loc Într-o strâmtoare. Evident, În limba latină, cuvântul posada nu era Posada, deci Îi aparține În Întregime lui Iorga. De atunci, istoricii se tot străduiesc să localizeze Posada, ba În munții Banatului, ba mai aproape de Curtea-de-Argeș, și Încearcă să refacă itinerarele. În orice caz, Posada s-a Încetățenit ca un toponim. Sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acea Cronică Pictată de la Viena vorbește de o bătălie care a avut loc Într-o strâmtoare. Evident, În limba latină, cuvântul posada nu era Posada, deci Îi aparține În Întregime lui Iorga. De atunci, istoricii se tot străduiesc să localizeze Posada, ba În munții Banatului, ba mai aproape de Curtea-de-Argeș, și Încearcă să refacă itinerarele. În orice caz, Posada s-a Încetățenit ca un toponim. Sunt multe toponime Posada, dar Posada aceea despre care vorbim, neidentificată cu precizie pe teren, a fost
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]