191 matches
-
a repoasatului Darie spătarul” și cu toți fiii ei dăruiește mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust „Poiana lui łigan”. Pe urmă, la 25 mai 1741 (7249), Grigore Ghica voievod arată: „Dat-am carte domniei mele acestor 7 oameni de la Păscăloaie... ce sânt poslușnici sfintei mănăstiri Sântu Ioan din Iași, dați cu hrisov de la domnia mea... să fie volneci cu cartea domniei mele a se apăra despre toți zapciii,... lor să le dea pace de toate câte ar fi pre alții, cu nici un fel
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce vor căra piatra”. Dar vine și Grigorie Ghica voievod, care la 15 august 1736 (7244) întărește cele date de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod și în plus îi scutește de dări zece pogoane de vie de la Odobești și pe 12 poslușnici. Încet-încet, averea mănăstirii crește. Una din dovezi este și cea de la 23 iunie 1741 (7249), când frații Toader și Velicico, împreună cu nepotul lor, Miron Cuza, dăruiesc mănăstirii Dancul o pivniță de piatră pentru a fi trecuți în pomelnicul cel mare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
încercând s-o sărut... S-a opus cu moliciune... --Ca să nu ne întristăm peste măsură, spune-mi ce mai știi despre acest loc. --Mai știu că la 2 mai 1740 (7248) Grigorie Ghica voievod spune că “de acum înainte poslușnicii sfintei Mitropolii se vor afla într-aceste sate (satele Mitropoliei n.n) purure să fie păziți și odihniți... și nici odată cu nici un fel de angării... asupra lor să nu adaogă”. Apoi vodă se plângea că “Din întâmplările vremurilor ce au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
văd că tot nu vă astâmpărați, mă canalii, mă fiare sălbatice! Mie să-mi spuneți cine sînteți, de unde sînteți și cine măsa-n cur v-a trimis! Să vă fie cât se poate de clar că nu vă merge cu un poslușnic superior ca mine, care am venit cu Tudor Vladimirescu, mă! Eu vă lichidez pe toți! Eu vă scot toți dinții și măselele din gură. Eu îs dictatura proletarului aici în zonă! Eu îs nănașul vostru! și a schițat un prim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
țigani. Un altul, din 5 iulie 1629 (7137), spune că Miron Barnovschi voievod dăruiește aceleiași mănăstiri un loc de 20 de case, un loc de chervăsărie și un heleșteu în Valea Ciricului, scutind în același timp de toate dările pe poslușnicii mănăstirii. „Ai băgat de seamă ceva deosebit, fiule, citind aceste hrisoave?” m-a întrebat vocea călugărului. Tocmai mă gândeam că mănăstirea Nicoriță este a doua din Iași - după mănăstirea Sfântul Sava - care a avut chervăsărie proprie. Apoi mi-a atras
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
svânta mănăstire Clatiia în Codrul Iașilor...zidită de boieriul nostru Panu vameșul, cu hotarul prin pregiurul mănăstirii, în Codru, din loc domnescu...Și hiind svânta mănăstire în codru, pentru pază de oameni răi le-am dat să-și facă și poslușnici, să hie de toate dările în pace.” Aproape ca de fiecare dată, am auzit remarca călugărului: „Cred că locul nu era mic. Într-o zi dacă reușeai să-l înconjuri cu piciorul.” Aceste vorbe m-au convins - pentru a câta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
1674 (7182)?” Dacă îmi îngăduie sfinția ta, am să dau citire ispisocului: „Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...m-am milostivit și am dat și am întărit sfânta mănăstire ce se cheamă Hlincea, ce iaste în Codru, lângă târgul Iașilor,...cu 15 poslușnici ce sântu împregiurul svintei mănăstiri, pentru că svânta mănăstire iaste aproape de Codru și, pentru tâlhari, fără de oameni nu pot călugării să lăcuiască...” „Cred că sfințiile lor au fost călcați de nelegiuiți de s au plâns lui vodă. Drept urmare, au fost miluiți cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce sântu împregiurul svintei mănăstiri, pentru că svânta mănăstire iaste aproape de Codru și, pentru tâlhari, fără de oameni nu pot călugării să lăcuiască...” „Cred că sfințiile lor au fost călcați de nelegiuiți de s au plâns lui vodă. Drept urmare, au fost miluiți cu poslușnici.” Da’ uite că s-au mai plâns și alții, dar nu lui vodă, ci mitropolitului, tocmai când se afla la Iași și Dosoftei, patriarhul Ierusalimului. „Asta se întâmpla la 9 iulie 1674 (7182)” Știi cumva și cine erau jeluitorii? „ Era
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
gândit Gheorghe Duca atunci când s-a hotărât să ridice aici o mănăstire întărită, o citadelă deopotrivă a spiritului și a războiului. La 27 noiembrie 1662, Istratie Dabija voievod întărește Mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra locului din jur, asupra unor sate, vii, poslușnici și țigani precum și a unor dugheni și locuri de dugheni din Iași. În acest act este menționat și dealul Cetățuia de unde trebuia luată desetina de vin; să ia „tot vinăriciul ce va fi la toate viile de la Cetățuia”, călugării de la
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca voievod, două locuri de prisăci cu casă, pomet și fântână în dealul Cetățuia, cu 180 lei<footnote Ibidem, documentul 310, p. 288-289 footnote>. La 24 august 1670, Gheorghe Duca voievod scrie vătămanului și sătenilor din Hlincea că cei 12 poslușnici din sat vor asculta de egumenul Mănăstirii Hlincea, iar restul sătenilor vor fi sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia și vor fi scutiți de unele dări<footnote Ibedem, documentul 324, p. 299 footnote>. La 20 octombrie 1670, Gheorghe Duca dăruiește Mănăstirii Cetățuia
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau de la sud de Dunăre, erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligații față de vistierie. La 11 aprilie 1671, Gheorghe Duca voievod scutește de dări poslușnicii Mănăstirii Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, documentul 348, p. 322 footnote>. Arhiereii și marii boieri dau mărturia despre vânzarea de către Mănăstirea Socola, Mănăstirii Cetățuia a poienii Vămășoaia, cu 250 de lei<footnote Ibidem
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ei vând Mănăstirii Cetățuia niște case cu patru dughene și cu pivnițe de piatră de lângă Sărăria Veche, cu 410 lei și 300 merțe de grâu<footnote Ibidem, documentul 586, p. 521 footnote>. La 24 ianuarie 1693, Constantin Cantemir voievod dăruiește poslușnici și vecini și scutește de dări mai multe mănăstiri închinate Sfântului Mormânt, printre care și Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. III, Iași, 2000, documentul 44, p. 36 footnote>. Între aprilie 1693-decembrie 1695 Constantin Duca voievod întărește învoiala lui Gheorghe
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
plătească chirie un bezmen de ceară pentru o casă ce și-a făcut-o pe locul mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 465, p. 411 footnote>. După 10 ianuarie 1717, Mihail Racoviță voievod scutește de dări Mănăstirea Cetățuia și 40 de poslușnici ai acesteia, pentru că datorită adăpostirii sale aici a reușit să-i învingă pe nemți<footnote Ibidem, documentul 529, p. 460 footnote>. În 16 mai 1720, Mihail Racoviță voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
construite în partea vestică a incintei și din cauza aceasta n-a rămas nici o urmă. Reducerea veniturilor mănăstirii din cauza proastei administrații a făcut ca imobilele să se deterioreze. „Constantin Cantemir a acordat mănăstirilor din cauză că ajunseseră foarte sărace câte un număr de poslușnici cărora le-a fixat câți ughi să plătească la vistierie, hotărând că goștina și desetina lor să rămână mănăstirilor. Numai unui preot de la fiecare mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote Ibidem, vol. III, documentul 44, p. 36 footnote>. La fel va proceda și Antioh Cantemir peste trei ani. Egumenii aveau dreptul de judecată asupra poslușnicilor, tot el stabilea cuantumul amenzilor sau a diferitelor pedepse ce trebuiau executate. O altă sursă de venituri pentru mănăstire o formau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și suita lor trimiși de la mănăstirile locurilor sfinte cărora le erau închinate. Ca atare, aceștia se comportau ca și cum s-ar fi aflat pe propriile lor moșii. ― De fapt, erau niște vechili cărora trebuia să le dea ascultare călugării, țiganii robi, poslușnicii, precum și țăranii din satele ce se găseau pe moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea mănăstirii Dancu să caute
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se comportau ca și cum s-ar fi aflat pe propriile lor moșii. ― De fapt, erau niște vechili cărora trebuia să le dea ascultare călugării, țiganii robi, poslușnicii, precum și țăranii din satele ce se găseau pe moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea mănăstirii Dancu să caute douăzeci de “liude (oameni) streini fără de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușania
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstiri”,... iar vel vistiernicul “să le dea și pecetluiri pe fețile și chipurile lor să fie cunoscuți dintr-altă țară” și “acești oameni să fie numai pentru slujba mănăstirii”. ― Din cele de mai sus se vede limpede, dragule, că viața poslușnicilor era mai grea decât a țiganilor robi. Pe lângă faptul că nu erau băștinași, mai trebuia să fie și slugi prea plecate. Apoi, mai purtau pe chip și acele pecetluiri care fără doar și poate erau făcute cu fierul roșu. ― Din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fi urât de atâta avuție și la 5 mai 1575 hotărăște: ― Să-l ascultăm, fiule, fiindcă sunt curios cum glăsuiește unul care până mai ieri a fost mare vistiernic - deci unul din cei ce aplicau “pecetluiri pe fețile și chipurile” poslușnicilor și care cine știe prin ce împrejurări a ajuns monah. ― Să nu crezi, părinte, că nu s-a nevoit să învețe “alfabetul” celor mănăstirești. Da’ una-i să fii mare vistiernic și să dai porunci și alta-i să fii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
arătare și cerire dumilorsale boierilor epitropi, domniia me am făcut egumen la mănăstire Aron Vodă pe precuviosul arhimandrit chir Dometiian și i s-au dat mănăstire aceasta pe a sa purtare de grije... Pentru aceea poroncim domnie me voao, tuturor poslușnicilor i robilor mănăstirii Aron Vodă, toți să dați ascultare numitului egumenu la cele ce va porunci”... Când am terminat de citit hotărârea lui vodă, bătrânul a zâmbit, clătinând din cap, ca și cum ar fi spus: “Măi-măi! Mare ți-i minunea Ta
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Prutului, și cu loc de fânațe, și cu locuri de prisăci și cu tot venitul... De asemenea,... dăm... niște vii cu șase fălci de vie în Dealul Domnesc din târgul Iașilor... Apoi,... am miluit sfânta noastră mănăstire Hlincea cu 12 poslușnici, ca să fie pe lângă... mănăstire, pentru că... se află lângă Codru și de răul tălharilor nu pot trăi călugării acolo... și acești poslușnici să fie în pace de darea mare sau mică... și angării ce sunt pe alți săraci în țara aceasta
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
șase fălci de vie în Dealul Domnesc din târgul Iașilor... Apoi,... am miluit sfânta noastră mănăstire Hlincea cu 12 poslușnici, ca să fie pe lângă... mănăstire, pentru că... se află lângă Codru și de răul tălharilor nu pot trăi călugării acolo... și acești poslușnici să fie în pace de darea mare sau mică... și angării ce sunt pe alți săraci în țara aceasta... Întru-același timp... am închinat această... mănăstire, cu tot ce are, moșii și vii, prisăci și stupi, țigani și cu tot venitul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cale, sfințite. ― Tot în 1660 la 7 mai, Ștefăniță Lupu scrie că: “Am miluit a noastră sfântă rugă, mănăstirea Hlincea,... cu-n sat întregu, anume satul Hlincea, și cu tot hotarul pre unde au ținut de vac,... și cu 15 poslușnici carii sântu împregiurul svintei mănăstiri”, pe care îi scutește de toate dările și angăriile. ― Uite, dragule, că am ajuns să cred zicala din vremi de mult apuse: “schimbarea domnilor, bucuria nebunilor”. ― De ce spui asta, părinte? ― Fiindcă, la 7 ianuarie 1662
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce se mai întâmplă cu biserica devenită mănăstire? Pentru asta, însă, trebuie să vedem ce spune Mihai Racoviță voievod la 27 decembrie 1703. ― El întărește daniile făcute de Constantin Duca voievod, la care adaugă: “Așijderil(e), și pentru 15 oameni poslușnici ce sintu a svintei m(ă)n(ă)st(i)ri a lui Dancul,... i-am iertat de toate dăril(e) și angheriile de câte vor hi pre alții”... ― Acestei mănăstiri - Dancu - îi plâng de milă toți voievozii. Asta o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ă) de bir în visterie, să le dea și pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor să fie cunoscuț(i) din altă țar(ă) și așa să fie în pace de bir”... ― Cred că ai remarcat faptul că bieților “poslușnici” li se aplicau “pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor”. Asta ar cam însemna că pecetluirea se făcea cu fierul roșu. ― Este de remarcat, părinte, faptul că până la această dată închinarea mănăstirii Dancu a rămas la Xiropotamo. ― Uite că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]