254 matches
-
și Biserica Sf. Wojciech. Orașul Vechi are o multime de statui din bronz și monumente de marmură. Cea mai remarcabilă este Monumentul lui Adam Mickiewicz situat în Piața Centrală între Biserica Sf. Maria și partea de est a Sukiennice (Hala postăvarilor), care a fost dezvelită cu ocazia centenarului nașterii lui Adam Mickiewicz. Poetul este înconjurată de patru grupuri mai mici care simbolizează: atria (de pe fațada monumentului de-a lungul străzii Sienna), Știința (spre nord), Curajul (cu fața spre Sukiennice) și Poezia
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
artistului cu beneficiarii se deteriorează și ele. În 1656 Rembrandt este ruinat. Colecția sa de artă este scoasă la licitație și vândută, operele îi sunt împrăștiate. Cu toate acestea își continuă munca de creație. Din această ultimă perioadă datează "Sindicii postăvarilor" 1662, o serie de autoportrete, "Logodnica evreică" 1665. Hendickje moare în 1663. De acum încolo Titus se îngrijește de părintele său, dar și el moare în 1668, cu un an înainte de sfârșitul tatălui său. Rembrandt se stinge din viață la
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
află situată în depresiunea cu același nume, pe DN1 la o distanță de 18 km. de orașul Brașov și la 4 km. de Predeal. Din punct de vedere geografic, localitatea se află la o altitudine de 800-850 m. între Masivul Postăvarul la nord, Masivul Piatra Craiului la est și Platforma Predealului la sud-vest. Săpăturile arheologice aduc dovezi ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în anul 2007, la 200 m. de DN1, în pădure la o altitudine de
Timișu de Sus, Brașov () [Corola-website/Science/300973_a_302302]
-
arheologic; în incinta complexului mănăstirii, în centrul curții, se găsea un sit arheologic geto-dacic, vechi de peste 3.000 de ani compus dintr-o vatră, numeroase vase precum și alte vestigii. Din complexul Mănăstirii Mihai Vodă a făcut parte și Biserica Albă - Postăvari (ca metoc al mănăstirii), care a fost construită în 1564, reconstruită în 1856-1857 și apoi demolată în 1984. În prezent, din întreg ansamblul mănăstirii s-au mai păstrat doar biserica și o clopotniță. Acestea se află amplasate pe Strada Sapienței
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
din porunca lui Alexandru-Vodă cel Rău, pe motiv că ar fi uneltit pentru a ajunge la domnie. Mihai este dus spre Piața Sf. Anton, locul în care trebuia să fie executat prin decapitare. Drumul spre piață trecea pe lângă Biserica Albă Postăvari de sub Dealul Spirei, iar Mihai cu permisiunea gărzilor se oprește la Sfânta Liturghie a bisericii și se închină la icoana Sfântului Nicolae, făcând totodată și legământul de a construi o mânăstire pe dealul din apropiere, dacă va scăpa cu viață
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
-lea și are o suprafață de aproximativ 40.000 m², fiind cea mai mare piață medievală din Europa. Rynek Glowny este o piață spațioasă înconjurată de case istorice (kamienice), palate și biserici. Centrul pieței este dominat de Sukiennice (sau Hala Postăvarilor), reconstruită în 1555 în stil renascentist, având o mansardă frumoasă decorată cu măști sculptate. Pe parte a Sukiennice este Turnul Primăriei ("Wieża Ratuszowa"), pe cealaltă parte Biserica Sf. Wojciech (Sf. Adalbert) din secolul al X-lea și Monumentul lui Adam
Piața Centrală din Cracovia () [Corola-website/Science/329232_a_330561]
-
mai faimos dintre cele mai vechi este restaurantul Wierzynek, a amintit de marea sărbătoare de 1364 care, conform legendei, a durat douăzeci și una zile și a ajutat monarhii din Europa să ajungă la un consens. Printre reperele pieței sunt Sukiennice (Hala postăvarilor) - proiectată inițial în secolul al XIV-lea ca centru pentru comerțul cu țesături, a fost distrus de un incendiu în 1555 și reconstruit în stil renascentist de Giovani il Mosca de la Padova. Arcadele au fost adăugate în secolul al XIX
Piața Centrală din Cracovia () [Corola-website/Science/329232_a_330561]
-
Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din Carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Orașul este delimitat de 3 masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi. În trecut, Predeal a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând și astăzi. Orașul este străbătut de două drumuri naționale, respectiv DN1 și DN73A. De asemenea, pe raza localității se regăsesc
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
sectorul agricol Ilfov. 184. Nicoară Paulina, născută la 7 februarie 1956 în localitatea Zărnești, județul Brașov, România, fiica lui Nicoară Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 30254 Halmstad, Slattvagen 22, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Tohan, Str. Postăvarului, bl. 13, sc. B, ap. 16, județul Brașov. 185. Pradlik Julianna, născută la 1 martie 1954 în localitatea Ulies județul Harghita, România, fiica lui Derzsi Eugen și Gido Olga, cu domiciliul actual în Suedia, 34138 Ljungby, Elfstromsgatan 16, cu ultimul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
încă) care se încadrează în cultul soarelui, de care pomenea și cronicarul german, ca simbol de nemurire pentru strămoșii daco-geți. În ziua de Rusalii, bărbații, femeile, copiii și tot ce era transportabil la curte plecau de cu seara spre muntele Postăvarul, după ce, în prealabil, vătaful sau alți bărbați de inițiativă, băteau din poartă în poartă, folosindu-se de ciocanul, în formă de șarpe, prezent la fiecare poartă. Pe munte așteptau până dimineața, pentru ca la apariția soarelui, să arunce cu ce aveau
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
au ieșit din atelierile vlahilor. Asemenea mantalele cu glugă nepătrunse de ploaie și foarte bine cunoscute în toate orașele de portale Mării Mediterane sub denumirea de cappa, greco și marinero sânt în cea mai mare parte un product al industriei postăvarilor vlahi. Băcani și breslași vlahi se află în toate orașele Turciei europene, ba chiar și în Ungaria și în Austria îi duce iubirea de câștig. Că se pricep și la negustoria în mare o dovedește bogatul Sina din Viena, vlah
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la Postăvaru." Era să se termine prost gluma noastră, în realitate șeful (era chiar șef al celui mai mare spital din orașul nostru) obținea locuri prin telefon. Pentru plăcerea farsei însă ne târâse pe toți pe la toate hotelurile, ultimul fiind Postăvarul, cel mai luxos, unde continuase să joace cu recepționerul bonoma lui glumă. După o săptămână petrecută printre bolnavi, vindecând sau iscălind certificate de deces, marele diagnostician (căci era vestit prin asta, veneau la el bolnavi și de prin țările vecine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
18942 SUȘA VALERIAN PAVEL (n. 1959) Oradea, Str. George Călinescu Nr. 3 AN46 ap. 6 țel. 417410 9833 ȚINTĂ SABINA (n. 1959) Oradea, Str. Salcîmilor nr. 16, pb 166 AP. 19 țel. 435230 1470 ȚIȚ GHEORGHE (n. 1944) Oradea, Str. Postăvarului nr. 1 ap. 1 țel. 138461 1492 VENTER CRISTINA (n. 1951) Oradea, Str. Sovata nr. 32/C16 ap. 40 țel. 149837 20448 ZBÂRCEA CORNELIA (n. 1964) Oradea, bd. Ștefan cel Mare nr. 41 bl. PB83 AP. 14 țel. 158011 Tutori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Brașov, str. Dobrogeanu Gherea nr. 76, bl. B8, sc. A, ap. 5 țel. �� 315611 419968 2517 VELEANU A GIZELLA (n. 1955) Brașov, fdt. Harmanului 5 bl. 5 sc. B ap. 9 țel. 334298 18063 VIERU VERONICA (n. 1937) Brașov, Str. Postăvarului 42 țel. 141816 10095 VIRCA ELENĂ (n. 1951) Brașov, Str. Harmanului nr. 70 B bl. 135 sc. B/49 țel. 332574 10096 VLAD ELIONORA (n. 1954) Săcele, Str. Bucegi nr. 11 țel. 270222 10099 VRABIE LIDIA (n. 1954) Brașov, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
bl. 7/82 țel. 226909 210373 15428 BALASIU MARIA (n. 1947) Sibiu, str. Octavian Goga nr. 10 țel. 420229 12161 BANCIU LENUȚA (n. 1950) Sibiu, Str. Ion Albabei, nr. 7 țel. 214438 092321266 12165 BENGA DANIELA (n. 1958) Sibiu, Aleea Postăvarilor nr. 3/40 țel. 223052 094577517 16117 BLOTOR BIANCA (n. 1964) Sibiu, Str. Ștrandului nr. 26/4 țel. 227194 16118 BOCUTIU DOREL AUREL (n. 1954) Sibiu, Str. N. Iorga nr. 49 sc. C ap. 37 țel. 210052 8774 BODEA GHEORGHE (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
bl. 1C, sc. 2, et. 2, ap. 16 sector 1 țel. 2329714 12019 COJOCARU C. DUMITRU (n. 1929) Bd. Uverturii nr. 71-73 bl. 11, sc. C, et. 1, ap. 88 sector 6 țel. 7717165 5177 COJOCARU ION (n. 1931) Aleea Postăvarul nr. 4 bl. C4, sc. 3, et. 3, ap. 36 sector 3 țel. 6742432 17919 COJOCARU VIRGINIA (n. 1973) Bd. Nicolae Grigorescu nr. 47 bl. C2, sc. 8, et. 2, ap. 99 sector 3 țel. 6735324 091200773 11088 COMAN ECATERINA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
bl. 4, sc. 1, et. 7, ap. 25 sector 6 țel. 6387882 5148 CHITOESCU LILIANA (n. 1956) Str. Miron Costin nr. 47 bl. 5B, sc. 2, parter, ap. 21 sector 1 țel. 2230848 10717 CIMPOERU SELENA MIHAELA (n. 1969) Aleea Postăvarului nr. 3 bl. E3, sc. 1, et. 7, ap. 32 sector 3 țel. 6743728 092538295 16381 CIOFIAC V. KATIA (n. 1957) Calea Griviței nr. 192 sc. A, et. 1, ap. 6 sector 6 țel. 093642257 5162 CIOTEA TRAIAN (n. 1943) Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
H6, sc. A, et. 4, ap. 14, sector 1 țel. 6593675 9333 IANOLE AURĂ (n. 1955) Sos. Mihai Bravu nr. 176, bl. 228, sc. A, et. 3, apt. 14, sector 2 țel. 3226951 10370 ILEANA P. NINA (n. 1943) Str. Postăvarul nr. 3, bl. E3, sc. 1, et. 2, apt. 10, sector 3 țel. 6731786 21746 ILIE I. GABRIELA (n. 1958) Str. Govora, nr. 1, bl. 80, Sc. 1, Et. 1, ap. 5, Sector 4 țel. 6367487 091422724 9042 ILINA ELENIANA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
pentru moarte”, un titlu alternativ fiind „Autobuzul”. Filmările au avut loc în perioada 27 iunie - 18 august 1977 și au durat 42 de zile, fiind realizate, în principal, la Câmpulung Muscel, pe valea Dâmboviței și a Dâmbovicioarei și în masivul Postăvarul. Filmul a fost vizionat de conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 14 noiembrie 1977, fiind avizat. Copia standard a fost finalizată la 29 noiembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.938.000 lei. Filmul a fost
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
cusute ale breslelor: croitorii, cizmarii, măcelarii. Și zorile vin. Și soarele răsare dând foc turnului. Scot capul printr-un crenel. Ciorile, hereții se năpustesc afară printr-o tăietură a zidului, fâlfâind, atingându-mă cu aripile. O dimineață limpede... Piatra mare, Postăvarul, Piatra Craiului, Bucegii. Verdele curat al pășunii se așterne ca un covor. Brașovul curgând la vale înspre Tâmpa și Warthe, pe lângă arca de piatră a Bisericii negre...
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
le cumpărau pentru a le răspândi în restul Europei. Prin privilegiul din 1460 Ștefan cel Mare da libertatea de a neguța în târgurile și orașele moldovenești. Liovenii aduceau postavuri, marfă de mare preț, care a dus departe faima breslelor de postăvari din Florența, orașele Flandrei și orașele nemțești de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda europeană. După aceea, venea rândul mărfurilor mai mărunte: cuțite, coase, securi, lucruri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și i-a livrat soțului întreaga poveste chiar înainte de a depune mărturie în fața mitropolitului. Gheorghe mărturisește „în frica lui Dumnezeu“ ceea ce „eu cu ochii miei am văzut într-o casă de cârciumă în mahalaua Olténilor, făcând păcatul curviei cu Iordache postăvar, pă Sava, soția lui Velco precupeț“. Gheorghe este un martor de primă mână, un martor ocular indispensabil în judecarea pricinii; dar și Nicolae, jămblar din mahalaua Popescului, este tot un martor ocular care se implică direct în sancționarea femeii păcătoase
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și fac un copil, dar nu se pot căsători întrucât se consideră că băiatul este prea mic și deci „nevrednicu de a ține casă“. În aceeași situație se află și Alexandru cu Ilinca, ambii servitori în casa unchiului băiatului, Marin postăvarul. Cererea lor de căsătorie nu poate fi acceptată căci „să văzu nevârstnici, vreun mijloc de chiverniseală nu are nici o parte, nici alta“, susține consiliul ecleziastic, dar s-ar putea găsi o mică portiță de salvare. Marin, în calitate de stăpân și rudă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Timișului), Cerneți (sat în județul Mehedinți), Cernica (un lac în Cîmpia Vlăsiei, o mănăstire și un sat în județul Ilfov, o pădure în Cîmpia Vlăsiei, un vîrf în Munții Nemirei), Cernicari (un loc în Cîmpia Tecuciului), Cernit (culme în Munții Postăvarului), Cernu (pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, sat în județul Bacău), Cernuc (un sat și o „vîlcea“ în județul Sălaj), Cernitul, Cernaia. Toate numele din grupul Cerna trebuie asociate, într-un fel sau altul, cu apelativul slav črŭnŭ, „negru“, chiar dacă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Originea toponimului Strei oferă încă un argument la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești de origine slavă din Hațeg cu numele de origine slavă din nord-estul Carpaților. Tîmpa Este numele unor vîrfuri din Munții Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului), al unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]