3,622 matches
-
prin recunoașterea bunei lor intenții. Existau destui critici care să urmeze această atitudine, în fond oficială, calificată drept curajoasă, profundă și chiar originală, "filozofică", "materialist-dialectică", marxistă, clarificatoare din punct de vedere politic, moral și social, față de istoria noului spațiu românesc postbelic, de așa-numite prefaceri revoluționare. Raportul necesitate-libertate este reluat în formă marxist-ortodoxă. Conștiința intelectuală, înstrăinată în relația ei cu utopia, devine în grad maxim deopotrivă pozitivistă și idealistă. Personajele apar ca niște caricaturi prăbușite sarcastic sub apăsarea conștiinței narcisiste, dar
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
Abecedar, iar în 1933, la Brad, Momentul revistei Abecedar "apare ca începutul unei cotituri... Venind în urma încercării de grupare de la Darul vremii (1930), gruparea Abecedarului reușește, cu un program mai închegat și obiective mai precis definite, - să polarizeze creația ardeleană postbelică și să-i ofere câteva soluții estetice semnificative." (Mircea Zaciu). În 1941, editează împreună cu Octavian C. Tăslăuanu și Dan Botta, revista Dacia, publicație cu titlu semnificativ, în acei ani de grea cumpănă pentru integritatea teritorială a României, amintind de cunoscuta
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
fost omisa din istoriile literare apărute în România după evenimentele din Decembrie 1989, sau a fost tratată superficial, desi personalitatea celor plecați era binecunoscută și apreciată în Occident. În Spania, profesorul universtar dr.Silvia Marcu, cunoscătoare a situației din România postbelică, a publicat în Revista “Lamusa” câteva articole despre “La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio”, cosiderand că acest capitol este “mas tristes y sombrios de la historia contemporanea rumâna”. În articolele acestei cercetătoare găsim menționat printre alți publiciști
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
nu ne mai rezerve surprizeî viitor. Finalitatea intreprinderii temerare a cercetării istoriei secrete ascunse prin arhivele străine a fost, poate în mod oarecum paradoxal, redescoperirea faptelor din arhivele naționale care privesc personalitățile puternic contestate ale perioadei interbelice și a celei postbelice, până la instaurarea regimului politic impus de ocupația lui Stalin, cu acceptul marilor puteri aliate occidentale. Regimuri politice aflate în ireconciliabilă opoziție-cel comunist, anterior anului 1990 și cel - sau cele, de după - au avut aceiași pozitionare față de Corneliu Zelea Codreanu, liderul carismatic
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
de portret în culorile duhului unui neam - Prof. univ. dr. Ilie Bădescu Gheorghe Buzatu a fost unul dintre luptătorii exemplari pentru apărarea dreptului la gândire. Formula sa de personalitate face parte din marea familie de spirite libere ale istoriografiei românești postbelice, în particular, postdecembriste, care au refuzat să se supună ordinului de îngenunchiere a gândirii românești și de automutilare identitară, așa cum cereau insistent cei ce s-au insinuat în fruntea culturii române călărind pe creasta de val stârnită de revoltații care
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cu temperamentul său. Dar acest patetism artificial impune respect prin ceea ce s-ar putea numi profesionalismul simulării și, mai ales, prin eficiența estetică. Poemul Inscripție pe piatra de hotar, de pildă, a ajuns un fel de șlagăr al poeziei românești postbelice și a făcut de multe ori să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori " sau ascultători " sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
a sciziunii, dăinuie însă aproape mereu un extraordinar instinct al viului și al dramatismului autentic. Un caz aparte prezintă Gabriel Garcia Marquez. Formidabila descripție a istoriei în romanul Un veac de singurătate îl situează drept cap de serie în literatura postbelică, nu numai din America Latină. Totul s-ar putea înlănțui într-o logică armonioasă dacă nu ar fi umbra partizanatului politic. Nu se desparte de un prieten, de conducătorul Cubei, nici după ce au ajuns cunoscute în lumea largă atrocitățile comise. "Fidel
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
unde însuși poetul Poemelor luminii, pus la index, reapare, cu traduceri, apoi cu poemul Lauda semințelor. Nu mai puțin importantă este, ceva mai tîrziu, 1975, lucrarea lui Dumitru Micu despre “Gîndirea”, model, într-o oarecare măsură, a primei reviste literare postbelice din Transilvania, “Steaua”. E linia majoră a revistei înființate în 1949, cu numele de “Almanahul literar”, coordonată de M.R. Paraschivescu, Geo Dumirescu, inițial, devenită din ’54, “Steaua”, unde A.E. Baconsky e redactor-șef, până în ’59, când Aurel Rău preia
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
pe teme mari: Repere publicistice, Colocviu de literatură contemporană, Recitalul „Poetul în Cetate”, Cultură și sincronizare, ediția acestui an s-a impus prin trăsătura sa susținută de vie dezbatere. Având ca punct de pornire tema G. Călinescu și critica literară postbelică, moderator Eugen Simion, atmosfera a câștigat atât prin caracterul său de obiectivă sociabilitate, cât și prin aducerea în discuție a problemelor complexe ale culturii, literaturii și limbii române, ca o experiență colectivă, personală și conștient elaborată, în fond: orientările deduse
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
prima notație despre începuturile literare ale lui Marin Preda. Autorul excelentei Viața ca o pradă nu resimte totuși nici o emoție când relatează întâmplarea. Misterul începuturilor unui scriitor, al celui care mai târziu, va fi considerat cel mai mare prozator român postbelic, rămâne ascuns. De ce se apucă un tânăr de scris? Ce îl face să creadă că are un viitor în literatură? Peregrinând prin capitala românească, prin librării și anticariate, găsește cartea Cum am cucerit viața, de Georgescu Dalafras și, gândindu-se
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
știe în Spania cine a fost Alexandru Busuioceanu, și orice român care constată la fața locului această neștiință simte acut o strângere de inimă. Într-o evocare din 1998 a perioadei spaniole a marelui critic de artă care în anii postbelici se bucura de un mare prestigiu și colabora la revistele cele mai importante ale momentului, am deplâns în cuvinte asemănătoare, uitarea așternută peste numele său: "Despre Alexandru Busuioceanu în calitate de poet de limbă spaniolă și promotor al unei concepții înnoitoare despre
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
poezie ca «metodă de cunoaștere» s-a scris mult în anii '50 și chiar în termeni atât de elogioși, încât astăzi, când ecourile notorietății de atunci s-au stins, avem sentimentul că prin omiterea numelui său din panoramele poeziei spaniole postbelice se comite o nedreptate". Alexandru Busuioceanu ilustrează perfect afirmația lui Mihai Zamfir despre talentul literar, cultura și capacitatea lingvistică a acelor exilați din Est care se plasau deasupra mediului în care fuseseră nevoiți să trăiască. Bun cunoscător al celorlalte limbi
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
relație ce furnizează oficialității o cale de a-și asocia vocea cărturarului propriului discurs propagandistic. Dincolo de colectivizare și gulag, Gorki celebrează, poematic, nașterea unei utopii moderne, care nu datorează nimic atât de detestatului individualism burghez. Antifascismul și mai apoi lupta postbelică pentru pace, animată de aceeași omniprezentă obsesie a progresului, schimbă polaritatea proiectului politic, descifrând în tiranie apoteoza libertății. Democratismul comunist își face intrarea pe scena universală, în această secvență polemică direcționată de clasic împotriva șovăielnicilor omologi burghezi. Căci "în Uniunea
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
ridicării națiunii. Progresismul actualizează vocabularul unei stângi generoase, ai cărei exponenți se raliază unei cauze dedicate binelui public. Progres, libertate, egalitate în drepturi, efort de emancipare culturală: inventarul de clișee de care o tenace propagandă prosovietică se servește în anii postbelici este recognoscibil în toate intervențiile lui Mihail Sadoveanu. Entuziasmul nu pare să cunoască limite și deschiderea către lumea nouă implică o preocupare de a tălmăci cititorului și cetățeanului autohton semnificația actului legal în care democratismul stalinist își află expresia ultimă
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
mari, clasicul îi dedică o inscripție pe piatra tombală, rezumând o privire din care nostalgia a fost definitiv evacuată: "Lung răstimp de nedreptate organizată și dezvoltare strâmbă în toate domeniile."6 Prinsă în rețeaua de interese a capitalului internațional, lumea postbelică este, previzibil, paradisul speculei politice, care exilează, pe oameni de rând și artiști deopotrivă, în mizeria lipsită de speranță. Venind din partea unui autor care trăia exclusiv din scris, verdictul este marcat de sinceritate maximă: propriul succes relevă limitele sistemului capitalist
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
și aceste proze la delicata literatură a celor veniți dinspre artele plastice. Confesiuni care vindecă frica Demnă de toată atenția și de toate aprecierile colecția Paralelei 45 Școala de la Târgoviște, care (re)editează cărțile celor patru greuceni ai literaturii noastre postbelice. Iată că a venit și rândul lui Costache Olăreanu și chiar cu prima lui carte, din 1978, Confesiuni paralele, apărută acum cu titlu schimbat. Autorul a ținut să se știe că a scris în acest mic roman întâmplări "absolut reale
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
Ion Pop Nu s-a scris nimic până acum despre publicistica lui Gherasim Luca, rămasă îngropată în câteva dintre ziarele din deceniul al patrulea al secolului XX. Poetul, care avea să devină unul dintre fruntașii suprarealismului românesc postbelic, își formase condeiul la revista de avangardă "Alge", scoasă de un grup de tineri în jur de șaptesprezece-optsprezece ani în 1930, reluată, tot efemer, în 1933, sub conducerea lui Aureliu Baranga. Se numeau Paul Păun, Sesto Pals, S. Perahim și
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
inevitabila revanșă asupra cecității ideologice.Nu s-a scris nimic până acum despre publicistica lui Gherasim Luca, rămasă îngropată în câteva dintre ziarele din deceniul al patrulea al secolului XX. Poetul, care avea să devină unul dintre fruntașii suprarealismului românesc postbelic, își formase condeiul la revista de avangardă "Alge", scoasă de un grup de tineri în jur de șaptesprezece-optsprezece ani în 1930, reluată, tot efemer, în 1933, sub conducerea lui Aureliu Baranga. Se numeau Paul Păun, Sesto Pals, S. Perahim și
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
de la 1907, războiul româno-bulgar din 1913, izbucnirea Primului Razboi Mondial și tensiunile din perioada neutralității românești, intrarea în război, în 1916, ocupația germană a unei mari părți a țării, inclusiv Bucureștiul, cu guvernul mutat provizoriu la Iași, retragerea germanilor; iar în anii postbelici atît de agitați social, cînd naratorul se află la studii în Germania înfrîntă, revoluția socialistă de scurtă durată din Bavaria, apoi, peste cîțiva ani, tot în Bavaria, în noiembrie 1923, puciul lui Hitler (menționat în treacăt). Evident, cronologia narativă propriu-zisă
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
pag. Calendarul după Caragiale alcătuit de Călin-Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, Ed. Curtea Veche, București, 2002. Un studiu necesar După cartea lui Teodor Vârgolici despre Societatea Scriitorilor Români înregistrăm apariția unui studiu al lui Ion Ianoși consacrat instituțiilor literare postbelice și în special Uniunii Scriitorilor (Uniunea Scriitorilor în sistemul culturii socialiste și segmentul literar în tranziția românească, Ed. Paideia, 2003). Studiul face parte dintr-o cercetare mai întinsă dedicată Instituțiilor în tranziție, urmărite pe domenii și, probabil, cu mai mulți
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Anii postdecembriști aduc râvnita libertate a scrisului, dar și mari dificultăți materiale cărora U.S. încearcă să le facă față. Un studiu necesar ale cărui date concrete și concluzii pot sta la baza unei viitoare ample istorii a vieții literare românești postbelice. (G.D.)
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Gabriel Dimisianu Cititorii poate au urmărit seria de articole pe care acum o închei, după ce am examinat câteva opere epice care aparțin primilor trei ani postbelici. Le reamintesc: Blocada de Pavel Chihaia, Frunzele nu mai sunt aceleași de Mihail Villara, Ferestrele zidite de Alexandru Vona, Moartea cotidiană de Dinu Pillat, Trubendal de Virgiliu Monda, Oameni și umbre de Oscar Lemnaru, Revolte de Felix Aderca, Zilele nu
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
am ocupat, urmărindu-i reflexele în câteva cărți de proză pe care le-am supus analizei critice. Le-am verificat rezistența estetică trecându-le prin proba celei "de-a doua lecturi", cum și-a propus să procedeze cu toată literatura postbelică Alex. Ștefănescu, confratele nostru mai dinamic. Ajuns aici, câteva considerații globale (și finale) asupra momentului literar 1945-1948 mi se pare că se impun. Înainte de 1989, când se întocmeau, mai ales la aniversări, retrospective-bilanț, reevaluări ale drumului parcurs de literatura română
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
Alex. Ștefănescu, confratele nostru mai dinamic. Ajuns aici, câteva considerații globale (și finale) asupra momentului literar 1945-1948 mi se pare că se impun. Înainte de 1989, când se întocmeau, mai ales la aniversări, retrospective-bilanț, reevaluări ale drumului parcurs de literatura română postbelică (literatura "de după Eliberare"), se trecea repede peste primii trei ani, dacă nu erau lăsați cu totul deoparte. O amputare a începuturilor care își avea explicațiile ei. Mulți scriitori activi în acel interval dispăruseră ulterior din viața literară și publică, unii
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
lucrare de sertar, redactată de autor în 1979, în deplină libertate de conștiință, parcă fără gând să o publice deși încercări a făcut. A apărut postum. Este și ea consultabilă, dincolo de accentele de pamflet, pentru anii de început ai literaturii postbelice. Dar, cum spunea, aceste cercetări, chiar și aceea a lui M. Nițescu, sunt interesate precumpănitor de fenomenul politico-ideologico-social și abia apoi de evoluțiile din sfera literarului propriu-zis. Ceea ce caracterizează, poate în primul rând, momentul 1945-1948 este imensa compresiune. Nu știu
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]