2,303 matches
-
este de părere că ”vădește o agresivitate pe care nu a mai cunoscut-o România postcomunistă”, demnă de perioada lui Petru Groza, referindu-se la criticile premierului la adresa Avocatului Poporului și CCR. ”Victor Ponta a atacat astăzi cu violență Curtea Constituțională, nemulțumit fiind de decizia acesteia în chestiunea banilor pentru primari acordați de MRU. Premierul și-
Cristian Preda: Ponta merită numele de ”micul Groza” () [Corola-journal/Journalistic/44657_a_45982]
-
rând, Parlamentul și Președinția - pe care Ponta le tratează cu dispreț partizan, fiindcă în fruntea lor nu se află useliști”, susține Preda pe blog. În opinia sa, Ponta ar dovedi o agresivitate ”pe care nu a mai cunoscut-o România postcomunistă”. ”Niciunul dintre premierii de după 1989 nu s-a mai plasat într-o opoziție atât de radicală cu predecesorul său, ca și cu ceilalți demnitari ai statului de altă culoare politică. Nici măcar Petre Roman, cel dintâi șef de guvern post-revoluționar, nu
Cristian Preda: Ponta merită numele de ”micul Groza” () [Corola-journal/Journalistic/44657_a_45982]
-
rămas fără cuvinte, ba chiar fără aer, așa că m-am grăbit să cumpăr unul din cele trei exemplare recu perate. Apoi am ieșit din librărie epuizat, dar bucuros că am putut smulge cartea lui Silviu din ghearele unei stranii cenzuri postcomuniste exercitate de pretinși vânzători a căror ultimă lectură a fost probabil abecedarul. Victor Alartes S.C. Elvis S.A. Vai, ce bine că rezolv și chestia asta, că prea urât atârnă becurile alea din tavan; așa m-am săturat de mățăraia aia
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ar putea fi simple bănuieli sau calomnii, lăsăm istoriei literare sarcina de a lămuri această parte ascunsă a problemei. Nu putem totuși să nu constatăm aici că, de îndată ce Nae Ionescu și discipolii săi au început a fi reeditați în România postcomunistă, vechii adversari ai acestora sau ai pozițiilor lor (filozofice, existențiale, politice) s-au regrupat în jurul câtorva contemporani pe care au încercat să-i contrapună ca alternativă mai bună. Privilegiați au fost C-tin Rădulescu Motru și Mircea Florian, cu care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
umorist sarcastic, un moralist subtil, un observator perspicace al moravurilor literare și sociale. Își pune în scenă cu atenție personajele și când e vorba de lumea lui Rebreanu, și când aduce în prim plan întâmplări din perioada comunistă sau, uneori, postcomunistă. Memorialistul își creează atmosfera, personajele, conflictul și, desigur, poanta întâmplării. E mai narativ, mai sarcastic și mai pitoresc, cum nu a fost în paginile sale anterioare de istorie literară. Nu e un act de complezență din partea mea (de ce ar fi
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
istoricul american se statorniciseră bune relații profesionale. Era o vară tulbure, pentru foarte mulți români, lipsită de orice speranță, chiar disperantă, după alegerile din "Duminica Orbului", după mineriadele sângeroase din iunie. Convorbirea cu domnia sa - subiectul revenirii la normalitate a României postcomuniste a fost prioritar - s-a concretizat în două interviuri publicate în ziarul "România liberă" (la pagina externă). Am reținut, între altele, că interlocutorul nostru de peste Ocean avea/are o privire lucidă asupra evoluției țării noastre ("revoluția" trecuse ca un fum
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
După intrarea României în Uniunea Europeană, va urma o perioadă destul de grea pentru români. Pentru polonezi, cehi, care au adoptat terapia de șoc, adaptarea s-a produs mai rapid. - îmi spuneați că ați publicat un studiu axat pe ideea că țările postcomuniste sunt țări disfuncționale. în primul rând, pentru că oamenii sunt disfuncționali. Care e problema omului disfuncțional? - Frica. Frica indusă în el în atâția ani de comunism, care implică și teama de adevăr. Fac o paralelă care poate fi înțeleasă de oricine
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
s-au ridicat personalități politice puternice, specialiști de marcă, fondatori ai României moderne. - Indiscutabil, comparația e justă. Un politolog american, expert în istoria și cultura Rusiei, zicea că e bine să vină la New York, Washington oameni de știință din țările postcomuniste, dar mai profitabil este ca tineri, între 25 și 30 de ani, cât mai mulți posibil, să ia contact cu lumea americană nepolitică, nediplomatică, o lună-două, nu mai mult, să stea de vorbă cu oameni tipic americani, cu care să
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
lector universitar doctor la Universitatea din București, Catedră de Sudii Culturale a Facultății de Litere, unde preda cursuri, seminarii și laboratoare din aria științelor politice, a studiilor europene și a relațiilor internaționale. Domenii de interes: tranziția și democratizarea în regimurile postcomuniste. Este implicat în mediul nonguvernamental de peste 15 ani, fiind pe rând director de programe al mișcării „Salvați Vama Veche” și președinte al organizației „Institutul Verde”. A participat la realizarea unor proiecte de cercetare naționale și inter naționale, fiind autorul mai
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
istorice recente. De ce e nevoie de astfel de minciuni și de astfel de vinovate complicități? Simplu, pentru că Ion Iliescu trebuie salvat cu orice preț! Pentru că malversațiunile, abuzurile și crimele din 1989, odată scoase la lumină, ar arăta în ce măsură întreaga istorie postcomunistă a fost măsluită. E bine, măcar ca exercițiu amatoristic de... istorie recentă, să reținem numele membrilor Consiliului științific al Institutului care s-au opus publicării materialelor selectate prin metoda peer-review (evaluare științifică făcută de specialiști în domeniu, care nu sunt
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
de beneficii din turism în cele două sate. Analiza pornește de la curiozitatea legată de surprinzătoarea notorietate pe care o cunosc cele două comunități analizate, 2 Mai și Vama Veche, în anii 2000. Demersul se apleacă asupra simptomatologiei profunde a tranziției postcomuniste din România, cu dilemele ei. Cuvinte-cheie: instituționalism, tranziție, dezvoltare locală, bunuri comune, turism 5.1. Introducere Prezentul capitol încearcă să explice evoluția transformărilor care au avut loc în sudul litoralului românesc, în cadrul comunei Limanu (județul Constanța), în două localități: 2
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
implicit, a dependenței de sezonul turistic (Tașcu-Stavre, 2011, p. 210). 5.4. Concluzii Vama Veche și 2 Mai constituie un pretext pentru a deschide o discuție mai largă despre bunuri și resurse comune, despre posibilitățile de autoguvernare în contextul tranziției postcomuniste pe care am depășit-o. Deși comparația utilizată s-a dovedit în final contrastantă, cred că modelul de studiu al dezvoltării celor două localități se poate extinde ușor la orice altă localitate din România. Lecția pe care o putem desprinde
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
mi-am petrecut sfîrșitul lumii (2006) al Cătălin Mitulescu și o serie lungă de scurtmetraje. Avem în prim plan lumea ieșită de sub clopotul de sticlă al societății multilateral dezvoltate și a cărei mizerie a fost amplificată de perioada de tranziție postcomunistă, lumea în care Florin Salam face muzica. În general tocmai acest mediu citadin face obiectul reportajelor jurnaliștilor străini atunci cînd este vorba despre România, trezind, cine știe, nostalgii tiermondiste și reflecții despre capitalismul sălbatic. Nu există nici un proiect ideologic în
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
revista "22", dar și în "Cotidianul", "România liberă", "Suplimentul de cultură" ori "Cuvântul". Punând la un loc articole din sfere diferite, autoarea le grupează într-un număr de secțiuni tematice: Afacerea Dosariada și alte chestiuni, Din fauna și flora României postcomuniste. Portrete de insectar, Etică și memorie, Româniile. După cum ușor se poate observa, toate gravitează în jurul problemelor care bântuie România contemporană. La începutul cărții, autoarea face o panoramare a crizelor prin care am trecut și a puținelor momente de solidaritate. Dintre
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
pentru mai multe dileme legate de trecutul comunist al țării: pe o "memorie etică", adică "o memorie tămăduitoare, care să conțină elemente de terapeutică socială, umană și politică..." (p. 182). Ultimul capitol, la fel de acid ca Din fauna și flora României postcomuniste. Portrete de insectar este numit Româniile. Prin urmare, autoarea recunoaște că... sunt mai multe, după ce, într-un articol precedent, avusese o afirmație mai greu de înțeles la un intelectual atât de fin în deconstrucția canalelor de influență subterană. Și anume
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
în ce constă pericolul nazismului (pe care l-a denunțat în mod direct) și efectele nefaste ale cultului personalității în vremea lui Carol II. Sunt experiențe transparente ale dictaturii. Cititorul (mai mult sau mai puțin perspicace) din regimul comunist sau postcomunist face conexiunile necesare cu ceea ce a trăit el. Rechizitoriul dictaturii e explicit, pentru oricine vrea să înțeleagă cum se cuvine frământările de conștiință și suferințele medicului Ion Cristian. Dar nu știu câți dintre noi sunt dispuși să recunoască faptul că am avut
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
realitate ceva mai prozaică despre care nu s-a vorbit suficient în școli sau în talk-show-uri de televiziune: "cedare de suveranitate, coordonare a politicii externe la nivel comunitar, legislație europeană (care limitează marja de manevră a economiei autarhice de tip postcomunist), standarde stricte în domeniul democrației și tabuizarea intoleranței (chiar dacă acest fapt generează, uneori, o cultură politică ipocrită). Nu li s-a spus că a fi european înseamnă a gândi cosmopolit, a acționa eficient, a-ți cere drepturile numai după ce ți-
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
noua denumire s-au regrupat după 1990 nomenclaturiști și securiștii regimului Ceaușescu, confiscând rapid Revoluția. Neocomuniștii au acaparat rapid pârghiile puterii, înăbușind revoltele străzii cu bâta mineriadelor. Partidele istorice, reprezentate de liberali și țărăniști, au simțit pe pielea lor teroarea postcomunistă, exercitată la comanda lui Ion Iliescu. După 20 de ani, liberalii lui Crin Antonescu și câțiva țărăniști activi în anii ’90 împotriva FSN-ului și PDSR-ului au depus simbolurile Timișoarei la picioarele lui Ion Iliescu. PSD caută să împuște
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 1tc "Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar1" Descentralizarea și reorientarea „de la creștere economică spre împlinire socioumană” reprezintă procese majore ale dezvoltării comunitare și regionale. În societățile sărace sau în cele postcomuniste, deficitul de instituționalizare a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum să treci de la dezvoltarea de sus în jos la cea cu fundament comunitar și voluntar, de la abordarea economistă la cea social-economică, de la hegemonia instituțiilor administrației locale la flexibilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de satisfacere a unor nevoi sociale fundamentale. Modalitățile concrete de satisfacere a nevoilor societale sunt diferite, alternative și dau multiplicitatea contextelor socioculturale. Care sunt ideologiile „bune” de maximă eficiență pentru DEVCOM? Contextul este, cred, cel care dictează răspunsul. În societățile postcomuniste, ideologiile de tip liberal, structurate în principal în termeni de societate civilă și capital social, au avut prioritate de afirmare. Faptul s-a datorat, desigur, și tipurilor de susținere pe care acestea le-au avut din partea unor instituții internaționale de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
confruntă cu provocarea unei „duble tranziții” (Centeno, 1994), de la regimurile centralizate fără economie de piață și democrație la societățile cu economii de piață funcționale și instituții democratice. Întrebarea centrală a procesului de tranziție sau transformare care are loc în perioada postcomunistă este: cum se poate realiza acest dublu obiectiv, economia de piață și democrația, cu un nivel minim de costuri sociale? S-au propus numeroase soluții la această problemă, care au mers de la sugestia că procesele ar trebui să se desfășoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
McIntosh et al., 1994; Firebaugh, Sandu, 1998), precum și asupra motivelor din care diferitele categorii de populație se află în puncte diferite pe axa reformism-conservatorism. Această abordare poate fi foarte bine aplicată în studiile transculturale (Linz, Stepan, 1996). Literatura privind tranziția postcomunistă nu ține seama de gândirea strategică a populației în ceea ce privește modalitățile optime de rezolvare a problemelor tranziției. Numeroasele sondaje desfășurate în Europa Centrală și de Est după 1989 au încercat să determine care este poziția populației în primul rând în legătură cu nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
FSD și USIA-SOCIOBIT sunt comparabile, deoarece s-a folosit un model de eșantionare asemănător, conform modelului propus de autorul acestui studiu. Ipotezetc "Ipoteze" Ideologiile sociale privind modalitatea de rezolvare a problemelor publice au fost foarte probabil contaminate în perioada tranziției postcomuniste de ideologiile larg răspândite ale elitelor. Democrația liberală și ideologia participativă sunt cele mai importante inovații din Europa Centrală și de Est. Difuzarea acestora este sprijinită de presă și de noile instituții politice, precum și prin respingerea foarte puternică a experienței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea sau tradiționalismul individual, reprezintă alte variabile intermediare importante ce influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de context, fiind relevante pentru perioada de tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica și unor contexte similare, caracterizate de trăsături structurale comparabile. Date și metodătc "Date și metodă" 1. Datele Setul de date utilizate în analiză este preluat dintr-un studiu finanțat de Fundația pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trei stadii (pentru populația adultă), cu stratificare în primul stadiu (pentru o descriere a eșantionului, vezi Sandu, 1999, pp. 171-179). Eșantionul utilizat este reprezentativ la nivel național. 2. Variabilele Conform ipotezelor de bază, în societatea românească din perioada de tranziție postcomunistă există cel puțin trei nuclee de reprezentare publică a soluțiilor la problemele publice: mișcările sociale sau comportamentele colective, liderii/partidele politice care acționează într-un mod democratic sau autoritar și individul în relație cu comunitatea mai largă. Acțiunile marilor grupuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]