2,403 matches
-
însă mult mai important decât aceasta banală constatare este motivul fiecăruia de a-si însuși această calitate. Dacă Troțki a urmărit prin cartea biografica pe care a scris-o ultima răfuiala personală cu Stalin 1 a cărei miza era chiar posteritatea acestuia și care, pesemne, i-a atras moartea, resortul intelectiv al lui Johnson pare să fie altul: "generația tânără nu-l cunoaște suficient de bine" (p. 5). Trecând mai departe de factorul motivațional, evaluarea formală a unei biografii nu trebuie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Galaction, ca personalitate creatoare longevivă (a debutat în 1896 și a scris până în 1955 când a suferit o comoție cerebrale, în urma căreia a rămas paralizat), reprezintă mult mai mult decât capodoperele tinereții, înscrise în marca sa de unicitate estetică în posteritate. Întreaga desfășurare a acestei personalități o pot descrie numai o ediție de opere complete și o monografie bine documentată. Se știe (ar trebui să se știe) că specialistul nostru cel mai important în cunoașterea (editarea și comentarea) operei lui Gala
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
geniile. Documentarea făcută de poet este de tot respectul, mai cu seamă că se încorporează printr-un limbaj distributiv vizând poeți, pictori, muzicieni, compozitori, sculptori. Adică, arte vizuale și arte scripturale! Altfel spus, Virgil Dumitrescu studiază portrete, tabieturi, ecouri în posteritate și că într-un puzzle de expoziție propune variante de limbaj adecvate sași poată înrăma fiecare dintre noile gânduri durabile, în consens sau în replică. Până aici, poemele (și nu poeziile!) de o stringenta modernitate, prin cadența și limbaj studiat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Memorii I, capitolul XVI). E. Lovinescu scrie critică, înțeleasă ca o artă specială, cu gândul de a-și înfrunta și de a-și învinge propriul scepticism. E o formă de victorie a criticului asupra lui însuși, căci o revanșă în posteritate nu este decât o iluzie printre altele. Dar această reverie merită a fi întreținută. Iar modul de a o cultiva convingător nu poate fi, pentru tânărul E. Lovinescu, decât impresionismul.
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
mai punem la socoteală și cărțile care i-au fost consacrate în mod special de către Jozsef Hajos (1987), Valeriu Nițu și Traian Vedinaș, în colaborare (1988) și Mircea Popa (1993). E un bilanț bibliografic bogat, de care nu se bucură posteritatea nici unuia dintre contemporanii ardeleni ai lui Timotei Cipariu: G. Bariț, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu-Ilarian sau Andrei Șaguna. Să nu uit nici restituirea fondului masiv de corespondență a lui Cipariu cu Bariț în volumul IV, din George Bariț și corespondenții săi
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
deja oficializate, el se vroia - precum un Mussorgski, Ives, Janacek sau Varčse - un artist al singurătății. Nu am pretenția că aș vorbi cu totală obiectivitate despre tatăl meu. Nu am intenția să mă extaziez public în fața muzicii lui. E sarcina posterității să-i considere meritele și locul ce i se cuvine în muzica secolului XX și poate în cea a secolului XXI, să-i studieze principiile estetice, conceptele și tehnicile de compoziție, destul de cuprinzătoare și bogate, dar, în esența lor, nu
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
a și dezvoltat o teorie generală a modurilor 1), forma clepsidrei, sau de asemeni, o anume manieră de a contempla Muzeul - arta, muzica din trecut - cu privirea concretă a prezentului și cu cea abstractă a viitorului. Îi revine probabil tot posterității sarcina de a stabili rolul lui în "întoarcerea la consonanța netonală" (rol cu totul diferit de cel al minimaliștilor), contribuția sa la instaurarea postmodernismului 2), influența directă și indirectă asupra unui Schnittke sau a unei Gubaidulina, interferențele mai mult sau
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
fler aparte al psihologiei umane, căci Heidegger a intuit foarte bine că, în materie de selecție culturală, nu rămîn vii decît acele cărți încărcate de făgăduința unui mister. Cine are de partea lui misterul și miracolul, acela va supraviețui în posteritate. Iar Heidegger a cucerit lumea prin arta cu care a știut să facă din mister o armă a seducției. Paradoxul acestui filozof este că, pe cît de mult s-a încercat discreditarea lui culturală, pe atît de implacabil i-a
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
către țara Minunilor comparabilă cu cea a lui Lewis Carroll. La sfîrșit, cuminte și discret, cinstit și bun (ca om și ca scriitor), Iordan Chimet s-a strecurat însuși prin ea, lăsînd-o deschisă pentru alte și alte generații de cititori. Posteritatea lui critică e pe mîini bune.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
a fost străbătută, de la un capăt la altul, de această interogație despre sine, de la cele două volume de debut Pași pe nisip (1906) până la cărțile apărute în ultimul său an de viață (1943), cele despre Titu Maiorescu (Titu Maiorescu și posteritatea lui critică; Titu Maiorescu și contemporanii săi). E. Lovinescu a fost și a rămas, de la tinerețe până la senectute, o natură confesivă, ce s-a accentuat. Așa se explică apariția unor texte esențiale ca mărturisire și autoexplicitare, cum sunt volumele de
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
geniile. Documentarea făcută de poet este de tot respectul, mai cu seamă că se încorporează printr-un limbaj distributiv vizând poeți, pictori, muzicieni, compozitori, sculptori. Adică, arte vizuale și arte scripturale! Altfel spus, Virgil Dumitrescu studiază portrete, tabieturi, ecouri în posteritate și că într-un puzzle de expoziție propune variante de limbaj adecvate sași poată înrăma fiecare dintre noile gânduri durabile, în consens sau în replică. Până aici, poemele (și nu poeziile!) de o stringenta modernitate, prin cadența și limbaj studiat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atribuită unei școli sau unui curent, șansele ca ea să fie ignorată sunt cu atât mai mari. Este premisa de la care pornește ,Girodet, rebel romantic", rezultat al colaborării dintre Muzeul Luvru și 4 muzee americane - Cleveland, Chicago, Montreal și Metropolitan. Posteritatea ingrată a artistului s-ar datora - sugerează organizatorii expoziției - nu lipsei sale de talent ci dificultății de a-i ,cataloga" opera. Ca epocă și formație, Girodet aparține clasicismului dar prin îndrăzneli și tendințe excentrice locul său este în avangarda romantismului
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
avea; în: Sava, Iosif - Amintirile muzicienilor români. Dialoguri. Evocări. Confesiuni, București, Editura muzicală, 1982, p. 146; footnote> . În anul 1919 se înregistrase lansarea folcloristului Breazul, prin recomandările făcute noii reviste de folclor, de notare a melodiilor populare, pentru a „oferi posterității posibilitatea de a cunoaște graiul sufletului românesc”<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. G. - Relativ la muzica populară românească Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Muzica, București, An II, nr. 1, noiembrie 1919, pp. 11 - 14; Republicat cu titlul: Către diriguitorii revistei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
mai ales a proiectelor neterminate ce-și așteaptă continuarea, finisarea și ieșirea la public. Aceste valori ridică noi și noi probleme, dar ajută la aprofundarea celor cunoscute și la proiectarea cât mai corectă a scrisului lui George Breazul în conștiința posterității. Rezumând activitatea profesorului, Emanoil Bucuța scria în urmă cu șapte decenii despre comemorat: „L-am văzut pe Georgescu - Breazul în tot felul de înfățișări: profesor de muzică foarte apropiat de clasă, inspector de învățământ muzical, colindând țara ca să facă muzicii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
al judecății de valoare din partea unui raisonneur capabil nu numai de atacul inechivoc al rafalelelor unei priviri lucide și pătrunzătoare, care sfîșie vălul exterior al minciunii. Îmbinînd relatarea faptelor cu interpretarea lor, discursul Penelopei este proiectat în viitor, vizînd implicit posteritatea, dar avînd și un destinatar intratextual invocat în mod recurent: cel de-al doilea fiu, purtat în pîntec și apoi născut în împrejurări cumplite. Narațiunea transmite o viziune desacralizată și demitizatoare prin intermediul unei perspective flexibile. Uneori distanțată, impasibilă, aceasta favorizează
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
o spune chiar omul considerat de bună parte din lumea literară drept cel mai important romancier român în viață. Decizia sa de a se dedica necondiționat bibliotecii publice, în detrimentul unei construcții scriitoricești (aflate la jumătate) care i-a certificat deja posteritatea, ar putea părea un soi de paradox din categoria gesturi eroice, însă pentru domnia sa lucrurile sunt simple: fără cititori, la ce bun cărțile? Astăzi, adică în 2003, B.J.T. are peste 800 000 de documente (cărți, periodice etc.) și 30 000
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
Artă al Județului Timiș (str. E. Ungureanu nr. 1), iar în ziua spectacolului, la casieria Teatrului Maghiar (str. Alba Iulia nr. 2). Prețul unui bilet este 50 000 lei, iar pentru elevi 30 000 lei. IOAN STANCIU Scriitoare l Pentru posteritate Sâmbătă, 7 februarie, ora 18, Centrul Cultural German din Timișoara (str. A. Pacha nr. 2) va găzdui o seară de lectură bilingvă. Din romanul „Raftul cu ultimele suflări“ de Aglaja Veterenyi vor citi fragmente Zehra Cirak, autoare germană care a
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
avea loc prezentarea cărții „Povești pentru Aglaja“, volum conceput și îngrijit de Sorina Jecza-Ianovici și ilustrat de graficiana Adriana Lucaciu. Lansarea cărții va fi urmată de o masă rotundă, ce se va desfășura sub genericul „Aglaja Veterenyi - o scriitoare pentru posteritate“. Moderatorul discuțiilor va fi scriitoarea dr. Rodica Binder, redactor la Deutsche Welle, prefațatoarea volumelor apărute în limba română de Aglaja Veterenyi. I. STANCIU Semne de carte l Inspirate de opera lui Ioan Slavici La galeria Secției de artă a Muzeului
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
-i că ea e scrisă de oameni care trăiesc pentru o idee. Celebri sau anonimi, lideri sau ființe umile, oamenii aceștia știu că au de lăsat o urmă. Dascălul pensionar Constantin Botu și-a dedicat viața ideii de-a lăsa posterității istoria și cultura României așa cum nimeni n-a făcut-o. Opera lui cântărește deocamdată 14 kilograme și se teme doar de foc și de scrumul uitării. Pandur din satul lui Tudor Vladimirescu („unde s-a născut și strămoșu-meu, lumea
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
al primirii lui Eminescu de către școlarii Blajului, la puțin timp după moartea lui Eminescu, tot la Blaj, apare cel mai vitriolant pamflet antieminescian - datorat canonicului Al. Grama. Se explică succint, dar convingător cauzele apariției acestui pamflet și ecourile lui în posteritate. Eseul monografic se impune, în mod evident, prin vasta bibliografie consultată, prin bogăția și varietatea scrierilor literare consacrate Școlilor Blajului,pe care le prezintă,într-o succesiune compozițională bine structurată, prin îmbogățirea literaturii inspirate de aceste instituții de învățământ, cunoscută
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
l-a tipărit în 100 000 de exemplare și l-a împărțit gratuit celor prezenți la Alba Iulia, încredințându-l, de asemenea, fratelui său, Nicolae Băilă, să-l recite celor prezenți. Imnul este mândria celor care l-au păstrat pentru posteritate. Îl oferim acum cititorilor, spre a surprinde atmosfera uluitoare care i-a animat pe înaintașii noștri, acum 85 de ani: Imnul Unirei de Ioan Băilă Neam român, din patru unghiuri, fruntea ți-o ridică sus / Căci din somnul cel de
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
puteri, în preajma și după declanșarea Primului Război Mondial, este urmărit îndeaproape, cu informații de primă mână, de către un cărturar care, fără să facă politică, este preocupat de destinul neamului său și are o adevărată vocație a serviciului public și a mărturiei pentru posteritate. Rândurile sale nu sunt scrise cu fața la public, dar o minte echilibrată și lipsită de patimi îl ajută pe Kirileanu să rețină esențialul, desprinzîndu-l de zvonistica parazitară și ferindu-l de deformări. În special volumul al doilea al ediției, care cuprinde
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
zece ani se stingea din viață la Paris unul dintre eseiștii cei mai înzestrați ai generației interbelice și unul dintre cele mai subtile și vivace condeie pe care le-a avut literatura și cultura noastră. Deși a rămas cunoscut în posteritate doar ca un remarcabil critic de artă (prin monografiile închinate unor mari pictori și sculptori români ca Th. Pallady, N. Tonitza, G. Petrașcu, Luchian, Theodor Aman, Brâncuși, dar și străini ca Bourdelle, Rodin sau Henry Moore), Ionel Jianu a fost
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
balonul cu mâinile și parcurgând întreg terenul, îl plasa între buturi. Gluma lui W.W. Ellis, elev în vârstă de 16 ani (devenit mai târziu pastor la Londra), avea să dea naștere la două sporturi diferite, tânărul englez rămânând pentru posteritate autorul moral al primei „mari schisme“: fotbal -rugby. Este data de naștere oficială a celor două discipline, colegiul Rugby devenind astfel o nouă Mecca, un nou Ierusalim, loc de pelerinaj pentru toți împătimiții celor două sporturi. De altfel, în onoarea
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
sexuale Kamasutra ocupă un loc important în economia revistei. Publicația apare o dată la două luni. Preț: 49 900 lei. l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l August 1958-iulie 1976 „Publicarea unui jurnal e treaba posterității, scrierea lui e o necesitate intimă(...) “, afirma Marin Preda în 1964, dându-ne de înțeles că „a scrie un jurnal spre a-l da publicității e un non-sens“. Volumul prezintă doar o parte a jurnalului, atâta cât s-a putut
Agenda2004-26-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282592_a_283921]