184 matches
-
Șapcă, Ion Beldeanu, Lorin Furtună, Vasile Pânzaru, Vasile Bâcu, Constantin Hrehor, Grigore Petrescu Rotaru ș.a., cu proză sunt prezenți Ștefan Bucevschi, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan. Cu mențiunea „Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
despre întemeierea unor sate bucovinene), „Cărți, publicații și calendare apărute sub îndrumarea și cu sprijinul Arboroasei cernăuțene”, „Odinioară și azi - din cronica presei”. Alți colaboratori: Dimitrie Poptămaș, N. Monteoru, Clement Antonovici, Constantin Ungureanu, Mihai Iacobescu, Petre Ciobanu, Ilie Salahor, Ion Posteucă, Ion Grămadă, Dumitru Oprișan, Ion Cosmei, Gheorghe Florea, Romeo Toporoceanu, Nicolae Motrescu, Dumitru Ursulean, Gheorghe Calcan, Ion Agrigoroaiei. L. Cr.
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
locală. I-am spus să te contacteze dar modest cum Îl cunosc, eu cred că nu a ajuns la tine. Îl apreciez mult, mă gândesc la eventualitatea inserării lui În ghidul bibliographic, dat fiind că acolo mai figurează și Dr. Posteucă, Andriu și Iețcu. Închei, urându-ți Împreună cu D-na un an nou fericit și liniștit și asigurându-te de gândurile albe ce nutresc pentru tine. Gh. T. 462 Referire la soția mea și la mine, care purtăm același nume de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
înarmat într-o măsură destul de mare. Eugen Theodorescu a fost ajutat în organizarea întregii acțiuni de Dumitru Dobrin, farmacistul Papaianus, Nicolae Bujin și alții. Au împlinit roluri însemnate vechii legionari cum a fost Comandantul legionar Puiu Traian, Comandanții ajutori Vasile Posteucă și Jorjoaia, acești doi din urmă ca ofițeri de rezervă concentrați. Pregătirile s-au putut face în liniște și discreție. În timpul acela se făcea retragerea populației românești din Dobrogea de sud, cedată Bulgariei. Afluența produsă în Constanța și pe drumurile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
, revistă care apare în Statele Unite ale Americii și în Mexic, între septembrie 1963 și 1983. Publicație a scriitorilor români din exil, fondată de Vasile Posteucă, sub îngrijirea Asociației Enciclopedice Române, apoi a Asociației pentru Literatura și Cultura Românească în America, D. cunoaște, în cele două decenii de apariție, numeroase schimbări în colegiul redacțional, dar și în ceea ce privește locul de apariție, periodicitatea și formatul. Primul număr (redactori
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
îngrijirea Asociației Enciclopedice Române, apoi a Asociației pentru Literatura și Cultura Românească în America, D. cunoaște, în cele două decenii de apariție, numeroase schimbări în colegiul redacțional, dar și în ceea ce privește locul de apariție, periodicitatea și formatul. Primul număr (redactori Vasile Posteucă și Nicolae Petra), deschide o primă serie ce apare sub formă de revistă, format mic, ilustrată cu desene de Eugen Drăguțescu, N. Petra, Ștefan Tănăsescu. Facsimilul poeziei Drumuri de Aron Cotruș, imprimat pe prima copertă, sugerează proveniența titlului, ca și
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
această serie, tipărită în atelierele ziarului „America” din Cleveland, se încheie cu numărul din ianuarie-martie 1967, odată cu închiderea tipografiei. O serie nouă, un ziar de 8-12 pagini, începe cu numărul din aprilie-decembrie 1967 (ulterior apariție trimestrială). Redactori sunt acum Vasile Posteucă, Nicolae Petra și Nicolae Novac; pentru scurt timp, în redacție intră Ion Cârja în locul lui N. Petra; apoi V. Posteucă și N. Novac redactează revista până în 1972, când ea trece sub conducerea unui comitet având ca director pe V. Posteucă
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
serie nouă, un ziar de 8-12 pagini, începe cu numărul din aprilie-decembrie 1967 (ulterior apariție trimestrială). Redactori sunt acum Vasile Posteucă, Nicolae Petra și Nicolae Novac; pentru scurt timp, în redacție intră Ion Cârja în locul lui N. Petra; apoi V. Posteucă și N. Novac redactează revista până în 1972, când ea trece sub conducerea unui comitet având ca director pe V. Posteucă. După moartea acestuia, John Halmaghi, devenit redactor, readuce D. din 1975, la formatul inițial, păstrat până la ultimul număr. Editorialul lui
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Posteucă, Nicolae Petra și Nicolae Novac; pentru scurt timp, în redacție intră Ion Cârja în locul lui N. Petra; apoi V. Posteucă și N. Novac redactează revista până în 1972, când ea trece sub conducerea unui comitet având ca director pe V. Posteucă. După moartea acestuia, John Halmaghi, devenit redactor, readuce D. din 1975, la formatul inițial, păstrat până la ultimul număr. Editorialul lui N. Petra, Crestături (titlu ce va fi atribuit și rubricii permanente a autorului), deschide revista cu o profesiune de credință
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
altul, de la un loc la altul, cum privești la cer și la semenii tăi, cum ții pumnul strâns sau mâna deschisă, cum știi să zâmbești, să râzi, să ierți sau să batjocorești”. Ideea care guvernează demersul editorial al lui V. Posteucă și N. Petra este susținerea rezistenței spirituale a românilor: „În tot ce facem și credem, noi avem datoria de a ne uita înspre Carpați, înapoi acasă”, afirmă V. Posteucă, adăugând: „Tot mai singuri, dar pentru aceasta tot mai convinși de
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
sau să batjocorești”. Ideea care guvernează demersul editorial al lui V. Posteucă și N. Petra este susținerea rezistenței spirituale a românilor: „În tot ce facem și credem, noi avem datoria de a ne uita înspre Carpați, înapoi acasă”, afirmă V. Posteucă, adăugând: „Tot mai singuri, dar pentru aceasta tot mai convinși de adevărul luminii, și mai tari și împăcați interior de certitudinea că servim o cauză etern invincibilă” (Cum stăm, 1967). Declarată de orientare românească și creștină, D. este totodată o
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
luminii, și mai tari și împăcați interior de certitudinea că servim o cauză etern invincibilă” (Cum stăm, 1967). Declarată de orientare românească și creștină, D. este totodată o revistă de constantă atitudine anticomunistă. Alături de semnatarii permanenți ai textelor ideologice (V. Posteucă, N. Petra, John Halmaghi), Horia Stamatu susține ultima serie a publicației cu o suită de eseuri și pamflete pe marginea dezastrului economic, politic și social din România ceaușistă (Scrisoarea unui european, Altă revoluție culturală, Independență, libertate, cultură, Cum se anunță
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică a edițiilor”, „Pagini americano-române”, breviarul cultural „Iconar”, semnat de V. Posteucă și John Halmaghi (pentru ultima serie), o
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică a edițiilor”, „Pagini americano-române”, breviarul cultural „Iconar”, semnat de V. Posteucă și John Halmaghi (pentru ultima serie), o rubrică de „Însemnări și cărți”, un „Carnet” cu știri culturale, comentarii despre cărți și publicații din exil, semnate de N. Novac, și calendarul cultural „Pe răboj” susținut de Lucia A. Popovici. Cele mai
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Novac, și calendarul cultural „Pe răboj” susținut de Lucia A. Popovici. Cele mai numeroase contribuții aparțin, cum este firesc, scriitorilor români de pe continentul american, fără a fi excluși însă cei din zona europeană. Poeții frecvent prezenți sunt N. Petra, V. Posteucă, N. Novac, I. Iancu Păltinișeanu, Vasile Gherasim, Dorina Ienciu, Doina Oșteanu, Sergiu Grossu, Zahu Pană, I. Cârja, Matei Sberga, Leonida Lututovici ș.a. Sporadic, publică versuri Ștefan Baciu și Vintilă Horia. D. prezintă, de asemenea, mari grupaje de poezii scrise în
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Eliade, intitulat Maica Domnului (1980). Uneori revista reia lucrări sau fragmente din texte clasice și contemporane românești: M. Eminescu, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Dan Botta, V. Voiculescu ș.a. Comentariile la cărți și recenziile semnate de Aron Grămadă, Octavian Buhociu, V. Posteucă, Titus Bărbulescu se opresc mai ales la literatura exilului, dar au în vedere și edițiile și studiile istorico-literare apărute în România (Aron Grămadă, Lucian Blaga și cultura oficială, 1978). Cea mai prestigioasă semnătură este, la acest capitol, cea a lui
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
în colecția „Carpații”, volumele I-IV din Istoria românilor din Dacia Traiană de A. D. Xenopol, operație încheiată în 1954. Tot în editura revistei „Carpații” îi apare culegerea de poeme Acolo șezum și plânsem, inclusă, alături de Icoane de dor de Vasile Posteucă și Catapetesme de Nicolae Novac, în volumul Poeme fără țară (1954). „Poezia lui Ștefănescu-Govora ne aduce aproape țara, cu toate suferințele și virtuțile ei”, remarca Aron Cotruș în prefață. Versurile, de factură clasică, se distilează din durerea înstrăinării și sunt
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
și „Ecouri”), „Oameni, fapte, idei”. Poeziile sunt semnate de Aron Cotruș, prezent în fiecare număr (Cântecul graiului, Unde or fi acum ei oare, Maramureșul, Amână-ți, Doamne, trista încercare, Cântecul desțărării, Țara ș.a.), N. Novac, N.S. Govora, Nichifor Crainic, Vasile Posteucă, I.G. Dimitriu. Aceiași autori, la care se adaugă Șt. Georgescu Olenin, Gr. Manoilescu (Geremia Valacco), Faust Brădescu (Gherasim), J.N. Manzatti, N. Teban ș.a., dau paginile de proză. Pamfil Șeicaru, ale cărui texte ocupă aproape jumătate din spațiul publicistic, semnează scrieri
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
comuniste în România se datorește acestei fizionomii spirituale a intelectualului român.” La rubrica „Note pe marginea cărților”, Pamfil Șeicaru publică, sub inițiale, cronici literare consacrate cărților românești din exil (Mângâierea dorului de țară. Cartea de cântece românești a lui Vasile Posteucă, de exemplu). Tot sub inițiale apar și comentariile critice ale lui N.S. Govora, prezent permanent și în rubrica „Ecouri. Reviste”, cu obiective considerații asupra publicațiilor românești („Vers”, „Caete de dor”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). O incisivă analiză a criticii practicate
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
din rubrica „Ecouri” sunt sporadice (Centenarul Eminescu, 1989). Principalii colaboratori sunt acum Radu Ghinea, Michael Sturdza, Platon Chirnoagă, Ion Bichola, Faust Brădescu. Rubrica „Note asupra cărților”, succintă, este susținută de Traian Popescu. Versurile semnate de Ion I. Mirea și Vasile Posteucă ocupă, de asemenea, un spațiu restrâns în ansamblul publicației. Astfel interesul istorico-literar al revistei scade, devenind în cele din urmă neînsemnat. M.P.-C.
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
Al. Gregorian, Colind fără țară, Teofil Lianu, Colind). Cei mai importanți colaboratori sunt Mircea Eliade (Solo o signo de Zamolxis, 1959), Aron Cotruș (Rapsodie dacă - text în limba spaniolă), Vintilă Horia (Rugăciune pentru rănile țării), Al. Busuioceanu (Cetate sacră), Vasile Posteucă, Al. Silistreanu, Ion Țolescu, N.S. Govora, D. Paulescu, Al. Gregorian, Iulia Carâp, Nicolae Petra, Georgeta Crainic. Din țară, se publică versuri de Tudor Arghezi (Făt-Frumos) și Radu Gyr. Caracterul literar, preponderent în primii ani, este diluat pe parcurs, revista acordând
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
de exemplu, veritabil aport la popularizarea liricii românești contemporane, reunește versurile celor mai reprezentativi creatori din afara țării: Șt. Baciu, Victor Buescu, Al. Busuioceanu, Aron Cotruș, I. G. Dimitriu, B. I. Gâdea, N. S. Govora, Al. Gregorian, Vintilă Horia, Nicolae Novac, Vasile Posteucă, Ion Sân-Giorgiu, Al. Petru Silistreanu, Ion Țolescu. Alte numere publică fragmente de proză contemporană, semnate de Șt. Georgescu Olenin, J. N. Manzatti, D. Dumbravă, N. Novac, Ion Simionescu, portrete literare și comentarii critice de Pamfil Șeicaru. Grupajele tematice (Geneza unei
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
reviste răsp`ndite `n `ntreaga lume se numărau Gheorghe Cosma, D. Găzdaru, Aron Cotruș, Ion V. Elimilan, Sever Pop, Al. Gregorian, Petre Sergescu, Al. Mircea, Ion Gheorghe, Basil Munteanu, Petre Iroaie, Dragoș Măgureanu, Petre Vălimăreanu, Nicolae Iliescu, Adrian Popa, Vasile Posteucă, Teodor Ioraș, Vintilă Horia, Al. Busuioceanu, Claudiu Isopescu, Victor Buescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu, Anghel Rugină, Virgil Mihăilescu, Mircea Eliade, Octavian B`rlea, George Racoveanu ș.a. Neagu Djuvara, art.cit., p. 17. Virgil Ierunca, Trecut-au Anii..., p. 23. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Mircea Streinul" și va fi dată spre publicare aceleiași reviste ,}ara Șipenițului"(anul II, nr. 1-2/ian.-apr. 1937). Douăsprezece dintre acestea vor deveni punctul de plecare al altor catrene, aparținând tot unui ,iconarist", tânărul poet bucovinean Vasile I. Posteucă. Noile ,comentarii" vor fi publicate de data aceasta în revista ,Iconar" (anul II, nr. 8, 1937). Lalele Oștirea cu turbane stă șiruri în grădină, În lung popas de cântec, sub cer de dimineață Și-n albă bucurie, spre dincolo de viață
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
Judecătoria Ploiești; - doamna Elena-Simona Tomulescu Judecătoria Ploiești. XIII. Curtea de Apel Suceava - domnul Florin Alexandru Andrei Judecătoria Suceava; - domnul Ionuț Apostol-Iordăchioaia Judecătoria Suceava; - doamna Maria Apostol-Iordăchioaia Judecătoria Suceava; - domnul Neculai-Cristian Coșman Judecătoria Dorohoi; - doamna Mihaela Pintea Judecătoria Botoșani; - doamna Ioana-Loredana Posteuca Judecătoria Suceava; - doamna Oana-Daniela Victoria Judecătoria Suceava. XIV. Curtea de Apel Târgu Mureș - doamna Adriana Anchidin Judecătoria Miercurea-Ciuc; - doamna Elena-Steluța Dumitru Judecătoria Miercurea-Ciuc; - doamna Corina-Ioana Mureșan Judecătoria Târgu Mureș; - doamna Maria Ristache Judecătoria Odorheiu Secuiesc. XV. Curtea de Apel Timișoara
DECRET nr. 242 din 14 aprilie 2004 pentru numirea unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157293_a_158622]