5,163 matches
-
mocirla materiei. Spiritul nu mai este în noi. Suntem numai o poftă a trupului ... Sau a banului ...”(Zoe Dumitrescu-Bușulenga)M-am gândit de nenumărate ori în ultimii ani către ce tip de cultură se îndreaptă la ora actuală societatea timpului postmodern în contextul atât de evident al așezării lipsei de profunzime și a vulgarității în vârful piramidei existențiale aproape în întregime denaturate azi. Fiindcă, dacă stai și privești (cu amărăciune, desigur) bogăția de argumente solide care fac referire concretă la prăbușirea
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
controversatul proces Pătrășcanu. Cu toate acestea, viața a devenit o scenă la fel de goală de sensuri ca atunci, lumea șade închisă în aceeași aparent nedemontabilă capsulă a tăcerii (de tip polichinéllic, adăugăm noi), iar actorii sociali, pătrunși până-n esență de spiritul postmodern, se consumă existențial în interpretarea lipsită de glorie a câtorva roluri omoloage celor jucate de către antecesorii lor în perioada ființării temutului cor al executanților staliniști. (Este și motivul pentru care ideea de înființare a unui Memorial al Libertății, ca simbol
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1409057274.html [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
democrației, sau insulele politicienilor, religiilor, manipulatorilor, dorințelor, bandiților, egoiștilor, a birocraților, sau Insula lui Eros. Autorul, având alături personajul feminin Maia, nume ales nu întâmplător, el însemnând esență, a prinde puteri, matcă, plonjează într o narațiune având semnele unui spirit postmodern. Textul fiind un mixtum compositum, căci se trece de la o perspectivă narativă la alta, pune pe tapet o nesfârșită știință a narațiunii rimate, în care descoperim și un ritm interior subtil. Analiza amănunțită a fenomenelor politice, sociale și culturale, cuprinse
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1441798757.html [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
să avem în vedere faptul că interesul pentru viața interioară a omului este extrem de neglijat de marea parte a creștinismului actual și de lumea secularizată, care pune accent unilateral pe acțiunea exterioară. Autorul mai observă și constată faptul că omul, postmodern, desacralizat și secularizat caută, astăzi, să cucerească cosmosul, dar riscă să își piardă sufletul, fiindcă se lansează în aventuri, fie ezoterice, fie tehnice, în timp ce rămâne victima patimilor din propria lui ființă și persoană, care îl incită la sexualitate, violență, hedonism
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_preasfintitul_parinte_episcop_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
reală în epoca relativizării sale evidente și, pe deasupra, să mai și convingi o umanitate de importanța receptării ei necesare, cu rol, în genere, taumaturgic?!... Este o întrebare care lasă loc de variate răspunsuri și nenumărate interpretări. Există, însă, în lumea postmodernă a momentului (cea care fuge inexplicabil de mult de sine însăși, afundându-se, practic, în nimic), un artist singular, cu identitate ușor recognoscibilă, care a oferit constant nu unul, ci mai multe asemenea mărturii precise de-a lungul vremii cu
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484385526.html [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
o prăvălie de amanet împreună cu bunul simț al realității, privește prin augustele pupile „societatea ( românească, n.a.) profund alienata psihic” din care omite să menționeze că el însuși face parte. Nefiind sclavul modestiei, își etichetează propria operă cu un calificativ esențial, postmodern: „Orbitor”!, declarând ritos: „Eu cunosc intim un singur om, și anume pe mine insumi! Eu merg în toate direcțiile, chiar dacă sunt obscure, banale, idioate, geniale sau rușinoase... fiecare din ele are străpungere către cititori”. Dezbrăcându-se de caracter, spre extazul
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_umanitatea_anormala.html [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
răspunsul său afirmativ. Brâncuși și Einstein, puteau, neîndoios, „să comunice”. Acesta este mesajul major al expoziției sale. Cu această ultimă viziune întregitoare a picturii niramiene, atingem, cum am mai spus-o, o bornă nouă în prea vasta și deconcertanta artă postmodernă. Romeo Niram este, oricât de timpurie și riscantă pare aceasta apreciere, un vizionar. Ispită a nebuniei lucide? Nu știm ... Criticul propune, iar publicul dispune. Și așa va fi. ----------------------------------------------- CARAGEA Dan (n. 16 iunie 1954), profesor universitar, critic de artă, critic
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Caragea_dan_formula_lui_dumn_dan_caragea_1370353849.html [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
un sentiment de prietenie literară sinceră - și acesta rara avis azi în zgomotoasa și orgolioasa noastră societate literară. În plus, și-a cosacrat ani buni abordării dintr-o inedită perspectivă - sociologico-axiologică constructivă - recuperării critice a scriitorilor clasici, interbelici, moderni și postmoderni, consacrându-le volume de referință, cât și cercetării fenomenului cultural și literar în general. Acum, când profesorul universitar, criticul literar, romancierul și eseitul Adrian Dinu Rachieru împlinește un rotund al vârstei, cred că e un moment propice pentru noi toți
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
lămurească această problemă și să realizeze o delimitare corectă între ceea ce îi este permis, prin propria sa natură, să înfăptuiască pentru creșterea și dezvoltarea sa bilogică și spirituală, și între dorințele cele mai perverse, egoiste și demonice prin care individul postmodern se ridică împotriva celorlalți, pe care o va garanta acea lege fără de principii a drepturilor omului. Observând și analizând aceste realități morale și juridice contemporane și luând în calcul tendințele viitoare spre care omenirea se îndreaptă, am considerat că este
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_biserica_ortodoxa_si_drepturile_omului_paradigme_fundamente_implicatii.html [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
vin să întărească, de fapt, contrar așteptărilor autorilor respectivi, extraordinara capacitate a operei eminesciene de a se resemnifica pe sine în mod continuu și de a se detașa total prin profunzime și superioritate stilistico-semantică de noroiul greu al variilor rațiuni postmoderne. Eminescu a avut o puternică viziune integratoare a naționalului în universal și invers, tocmai de aceea apare ca element surprinzător faptul că, pentru foarte mulți inși ai contemporaneității, Poetul nu mai este la „modă” azi. O nouă formă de sacrificare
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
timpul fizic a gânditorului și jurnalistului Mihai Eminescu era așezată sub auspicii politico-economice complet nefaste, la începutul veacului XXI avem însă de-a face cu un nou tip de „modă” - evident, efemeră, la rândul ei - impusă de unele cercuri societale postmoderne, care își exhibă nonșalant, din păcate, caracterul frivol și inconsistența, ca și cum autoconținuta lor vanitate ar fi în stare a substitui vreodată în mod exhaustiv valoarea substanțială a operei cuiva. Iată ce sublinia Zoe Dumitrescu-Bușulenga, făcând referire la întreg lanțul de
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
temeinică asupra acestei ample dimensiuni sui-generis a operei sale, dar și, deopotrivă, la recunoașterea actualității laturii lui de gândire novatoare, raportarea continuă a studiilor contemporaneității la acest reper constituind în sine un pas necesar pentru o diagnosticare justă a realului postmodern. Cu mari personalități a cadorisit de-a lungul timpului divinitatea istoria acestui neam. Din acest punct de vedere, românii au privilegiul să se numere printre cele mai binecuvântate popoare ale planetei Pământ. Caracterizându-l pe Eminescu, istoricul Nicolae Iorga construia
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
Părintele Profesor Univ. Dr. Dumitru Megheșan - Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă “Episcop Dr. Vasile Coman” din cadrul Universității Oradea, abordează și tratează același subiect, dintr-o perspectivă adaptată vieții omului contemporan, debusolat oarecum în relativismul vieții, determinată de angoasa specifică epocii postmoderne, ancorată cu precădere în economic, financiar și comercial, animat de supertehnologie, în detrimentul dimensiunii spirituale a vieții omenești ... Cartea Sfinției Sale reușește să pună în valoare mintea, ca loc central al vieții sufletești în determinarea spirituală menită să împlinească căutările febrile ale
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_prof_univ_dr_stelian_gombos_1363083624.html [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
persoana duhovnicului. Acesta cunoaște măsura duhovnicească a omului, slăbiciunile ce pot deturna urcușul și în aceste împrejurări și condiții sfaturile sale devin indispensabile, precum și rugăciunile sale devin o pavăză și un scut duhovnicesc. Iar, în ce privește rugăciunea minții și mentalitatea omului postmodern, omul secularizat de astăzi, așa cum am spus și la începutul acestui material, se află într-o situație, din păcate lamentabilă, fiindcă pe de o parte recunoaște marile probleme cu care se confruntă, atât la nivel personal, cât și la nivel
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_prof_univ_dr_stelian_gombos_1363083624.html [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
teme nimeni. Omului de astăzi îi este frică totuși de o întâlnire cu un Dumnezeu personal, care propune o relație liberă de iubire. În interiorul popoarelor și neamurilor ortodoxe există o frământare ce provine din intersectarea credinței tradiționale cu mentalitatea societății postmoderne, care știe să-și promoveze succesele, în special cele legate de bunăstarea materială și de tehnologia modernă. În aceste condiții și împrejurări, autorul acestei lucrări observă și contată foarte bine că, ortodoxul de astăzi nu ar vrea să-și trădeze
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_prof_univ_dr_stelian_gombos_1363083624.html [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
Escarpit, Linda Hutcheon, I.A.K. Thompson, Gilles Deleuze etc., care au acordat o atenție majoră abordărilor ironice, parodice s.a. „drept care, spune autoarea, poate nu e nepotrivit a-l considera pe Cervantes drept precursor și al acestor tendințe moderne și postmoderne.” Autoarea acestei cărți a abordat o multitudine de exemple și argumente pentru a demonstra faptul că Don Quijote a devenit de multă vreme el însuși unul dintre miturile esențiale ale omenirii. Dar iată formularea acestei aserțiuni în paginile acestei cărți de
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Leon_istrate_o_contributie_romaneasc_leon_istrate_1345941713.html [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
efemer, de regulă, trans- și interpartinice aplicate cu brutalitate de-a lungul vremii întregii nații, sunt cele care au lovit și continuă să lovească dramatic exact ceea ce s-a și vrut, de fapt, a se dezarticula gradual în actuala epocă postmodernă - fibra curată a poporului român (sau ceea ce a mai rămas din aceasta în prezent). Dacă îți propui să privești cu luciditate tabloul politicii contemporane românești, simți cum începe brusc să te domine un soi de groază personală amestecată până la saturație
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_lumea_politica_si_it_magdalena_albu_1354692841.html [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
care nu acceptă să joace ceardașul inuman al găștilor mafiote de salon cartieresc). Potopul de fraze politicarde (mustind a sperjur fățiș) înșirate mulțimii de gură-cască o dată la un număr fix de ani în cadrul spectacolelor grotești, cu mesaj tâmp și ifose postmoderne regizate ca pentru o adunătură de scelerați nativi - spectacole care te dor și te rănesc până la ultimul tău atom de suflet complet străin de astfel de practici murdare -, a devenit, din nefericire, azi echivalentul perfect al unei evidente și continue
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_lumea_politica_si_it_magdalena_albu_1354692841.html [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
dar împinși de împrejurările nefaste ale sorții, tristul final de viață din 11 februarie 1963 al cunoscutei poete a Americii Sylvia Plath - sinuciderea. Fiindcă, dintr-un mare renghi pe care ni-l joacă istoria recentă, așa-zisa escrocherie a timpului postmodern denumită simplu și cu emfază model politico-economic de import nu a făcut decât victime peste victime pe oriunde i-au trecut pașii, inclusiv sau, mai cu seamă, în spațiul geografic ce îi vinde atât de bine chipul diabolic sub aspect
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_lumea_politica_si_it_magdalena_albu_1354692841.html [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
magică, apă vie, care ne scoală din morți. Constrângea vesului care încorseta ideile a fost luată de patima inimii care delirează liber. Lirismul în poezia de azi, liberă de încorsetări, capăta aspecte tragice, trece prin Baudelaire, prin toți simboliștii, prin postmoderni. De altfel de la Baudelaire încoace poezia universală si cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a scos din marasmul sufletului toate agnoasele umanității și le-a pus pe scena vieții: iubirea, neliniștea, disperarea, amărăciunea
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
unității noastre ființiale ca persoane și ca neam. Soluție unică, veșnică, imbatabilă, ancorarea noastră în Dumnezeu, respectarea grilei morale creștine a fost și este barca de salvare din marasmul comunist, dar și din nebunia disonantă și grăbită a lumii noastre, postmoderne, contemporane. Așadar, Biserica - care este o Instituție divino-umană vie și dinamică, nu reprezintă un muzeu de antichități, de piese istorice și artistice de valoare, ci constituie Muntele Schimbării noastre la față și al nașterii atâtor generații de oameni „din apă
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_.html [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
tip ready-made modificat și instalația; însă fotografia, video, performance-ul și, mai ales în trecute faze de creație, pictura, desenul, au contribuit/contribuie la rândul lor la conturarea unui complex și dinamic profil de artist al lui Teodor Graur. El reciclează postmodern repere ale modernismului, face apel în “laboratorul” conceptual la ironie, dar și la nostalgie, nota dominantă constituind-o însă recuperarea lucidă și reformularea ludic-inventivă a reperelor din arta și civilizația modernă. A găsit și valorifică, cu intuițiile formale ale artistului
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
fi făcut dubios; capsulele inserate (ce par a cuprinde decupaje din ziare, amănunte colaterale ale unui personaj sau ale unei întâmplări) sau fișele dedicate unor personaje - parodii ale acelora prin care sistemul comunist își inventaria "tovarășii" - reprezintă variante ale intertextualității postmoderne, nu împrumutate în spiritul imitației, ci extrase din cotidian și perfect adaptate acestei formule de roman. Această explicație are însă ca premisă faptul că distinșii cenzori aveau o idee precisă despre postmodernism. Puțin probabil. Pe de altă parte, în peisajul
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
a entuziasmat. Și nu numai pentru că a achiziționat opere ale unor mari artiști ca Zecchin, De Carolis, Martinuzzi sau Cadorin, sau pentru că și-a ales un docil arhitect ca Gian Carlo Maroni, ci pentru că, prin alăturarea unui serafic Buddha, intuitiv postmodern, și aviatorului De Pinedo, care a spulberat viteza, s-a considerat „rudă cu Michelangelo”. Pentru că arta (chiar și arta de a locui și de a o aștepta pe Sora Moarte) era o luptă pentru el. Sala de muzică Departe de
„Il Vittoriale”, refugiul lui D’Annunzio, între cer și apă, între oglinzile modei, literaturii, muzicii și baletului by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105558_a_106850]
-
fi strada, acoperișurile sau galeriile de artă de la Soho la New York, dorința de a trăi și de a releva nevoia de exprimare au fost liniile directoare ale dansului ei. Mai mult decât o pionieră a ceea ce s-a numit dansul postmodern american, prin opoziție cu dansul modern al Marthei Graham, Trisha Brown, de-a lungul a 50 de ani de dans, a fost o cercetătoare neobosită. În operele ei timpurii, un repertoriu reluat de Compania sa, se găsește inspirația din gesturile
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]