885 matches
-
și diareea, cancerul gastric, parazitozele intestinale etc), obiceiurilor alimentare, toxice profesionale, antedentelor heredocolaterale (ictere congenitale, litiaza biliară, hepatite virale). Simptome: - durerea poate fi localizată în epigastru sau hipocondrul drept, cu iradiere toracică, de intensitate redusă (jenă, senzație de apărare, accentuată postprandial și după efort - hepatalgie) în hepatite cronice; violentă în abcesul și cancerul hepatic; colicative în litiaza biliară simptomatică - tulburările de tranzit însoțesc afecțiunile hepatice cu icter (constipație) și hipertensiune portală (diaree)tulburările dispeptice: modificări ale apetitului, balonări postprandiale, gust amar
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
apărare, accentuată postprandial și după efort - hepatalgie) în hepatite cronice; violentă în abcesul și cancerul hepatic; colicative în litiaza biliară simptomatică - tulburările de tranzit însoțesc afecțiunile hepatice cu icter (constipație) și hipertensiune portală (diaree)tulburările dispeptice: modificări ale apetitului, balonări postprandiale, gust amar, grețuri, vărsături bilioase - alte manifestări: tulburări de somn, de comportament, delir, convulsii în insuficiența hepatică. Examenul fizic atrage atenția asupra asocierii de numeroase semne în ciroza hepatică (vezi capitolul "Ciroza hepatică"). În insuficiența hepatică este caracteristică prezența semnelor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
se pot modifica (dilatare, stenoză, scleroză). Tablou clinic Din punct de vedere clinic, LB este asimptomatică și simptomatică. LB asimptomatică este forma cea mai frecventă (70-80% din cazuri), descoperită fortuit ecografic sau manifestă prin sindrom dispeptic (grețuri, eructații, flatulență, balonări postprandiale, intoleranță la grăsimi, senzație de plenitudine, durere în epigastru sau hipocondrul drept, gust amar, migrenă biliară). LB simptomatică este forma manifestă clinic prin colici biliare. Colica biliară este o durere intensă, cu debut brusc de obicei nocturn, localizată în epigastru
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
a 3 ore. Notă! Evaluarea corectă a hematuriei presupune recoltarea corespunzătoare a urinii: din prima urină de dimineață pentru sumarul de urină, a doua urină de dimineață pentru examenul microscopic, recoltare sterilă, din jetul mijlociu, evitarea recoltării în timpul fluxului menstrual, postprandial sau după efort fizic, examinare și prelucrare rapidă după recoltare. Determinări adiționale necesare: - proteinuria cantitativă - orientează asupra originii hematuriei (de ex. proteinuria > 2 g este de origine glomerulară) - leucocituria. Evaluarea paraclinică trebuie să răspundă la următoarele întrebări: 1. tipul hematuriei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cazul complicațiilor infecțioase (frecvente prin imunodepresie). Disfonia este consecința compresiunii în limfoamele mediastinale. - digestive manifeste prin diminuarea apetitului până la anorexie totală (în anemia Biermer), deglutiție dificilă, senzația de usturime și arsuri la nivelul limbii. Alte manifestări sunt grețuri, vărsături, balonări postprandiale, diaree sau constipație, determinate fie de afecțiunea hematologică, litiaza biliară (în anumite anemii hemolitice), tumori gastrice (limfoame) sau sunt consecința tratamentului (preparate de fier, citostatice etc). - osteo-articulare sunt frecvente durerile osoase în sindromul mieloproliferativ, boala Hodgkin, mielomul muliplu, hemofilie. Pot
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Un număr de leucocite > 10.000/mm3 se numește leucocitoză, iar un număr < 4000/mm3 se numește leucopenie. Leucocitoza masivă cu valori între 30.000 - 50.000/mm3 se numește reacție leucemoidă. Leucocitozele fiziologice apar la naștere, după efort, emoții, postprandial, variații mari de temperatură, în ultimul trimestru de sarcină, la copil după plâns, după administrarea de adrenalină, epinefrină, corticoterapie. Leucocitoza patologică apare în infecții acute, leucemii și limfoame, în anumite forme de anemie. Leucopenia fiziologică apare la bătrâni și persoanele
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
grup de canadieni. Este un hormon secretat la nivelul celulelor beta pancreatice, în aceeași cantitate cu peptidul C (deci dozarea peptidului C oferă informații cu privire la capacitatea insulinosecretorie a pancreasului). Insulina este secretată atât pe nemâncate, asigurând insulinemia bazală, cât și postprandial, după mese, când are loc o secreție bifazică (faza precoce în primele 10 minute iar ulterior faza tardivă 1-2 ore). Principalul stimul fiziologic al secreției de insulină este glucoza care, după intrarea în celula beta, va activa „senzorul glicemic”, o
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
contribui la apariția diabetului pe fondul susceptibilității genetice. Criterii de diagnostic În condiții fiziologice, glicemia fluctuează pe parcursul a 24 de ore în limite destul de largi. Astfel, à jeun (pe nemâncate) glicemia plasmatică se încadrează în intervalul 70-110 mg/dl, iar postprandial (după mese, de obicei măsurată la 2 ore postprandial) rămâne < 140 mg/dl. Criteriile actuale de diagnostic sunt următoarele: - simptome clasice de diabet + glicemie plasmatică întâmplătoare ≥ 200mg/dl. Simptomele clasice de diabet includ poliuria, polidipsia, polifagia și scăderea inexplicabilă în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de diagnostic În condiții fiziologice, glicemia fluctuează pe parcursul a 24 de ore în limite destul de largi. Astfel, à jeun (pe nemâncate) glicemia plasmatică se încadrează în intervalul 70-110 mg/dl, iar postprandial (după mese, de obicei măsurată la 2 ore postprandial) rămâne < 140 mg/dl. Criteriile actuale de diagnostic sunt următoarele: - simptome clasice de diabet + glicemie plasmatică întâmplătoare ≥ 200mg/dl. Simptomele clasice de diabet includ poliuria, polidipsia, polifagia și scăderea inexplicabilă în greutate; glicemia “întâmplătoare” se referă la recoltare fără relație
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
evaluări specifice cu scopul de a detecta cât mai precoce prezența unor eventuale complicații cronice specifice. Conform ghidurilor actuale, sumarul recomandărilor pentru adulții cu diabet zaharat (exceptând sarcina) este: - HbA1c < 7.0% - glicemia preprandială (din sânge capilar) 70-130mg/dl - glicemia postprandială maximă (din sânge capilar) < 180 mg/dl Obiectivele controlului glicemic se vor individualiza, de la caz la caz, în funcție de: - durata diabetului vârstă / speranța de viață - comorbidități - boli cardiovasculare sau complicații microvasculare avansate - hipoglicemii nesesizatecaracteristici individuale ale pacientului. Astfel, țintele controlului glicemic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
mai lungă a bolii, vârstă înaintată și speranță de viață redusă, cu multiple comorbidități și complicații avansate, la cei cu hipoglicemii neconștientizate sau risc de hipoglicemie severă, fără posibilități de automonitorizare și fără suport social. Trebuie menționat faptul că glicemia postprandială constituie o țintă terapeutică atunci când ținta A1c nu este atinsă și glicemiile preprandiale sunt în obiectiv. Pentru atingerea acestor obiective ale managementului persoanei cu diabet, unul dintre mijloacele esențiale aflate la îndemâna pacientului și echipei de îngrijire este autocontrolul glicemic cu ajutorul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
mai puține injecții zilnice), cu medicație antidiabetică noninsulinică sau doar cu optimizarea stilului de viață, autocontrolul poate fi util în ajustarea schemei terapeutice - atunci când glicemia pe nemâncate este în limitele dorite dar valoarea HbA1c este crescută, se recomandă dozarea glicemiei postprandiale - în anumite situații, sistemele de monitorizare glicemică continuă pot aduce informații suplimentare vitale cu privire la profilul glicemic, atât pe parcursul zilei cât mai ales pe parcursul nopții. Sunt utilizate cu precădere în ajustarea schemelor terapeutice la copii, adolescenți și adulți tineri, la pacienții
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pacientul cu DZ de tip 2 dozarea glicemiei este mai rară, de exemplu un profil pe săptămână și, eventual, o glicemie zilnic. Momentele din zi recomandate pentru automonitorizare sunt glicemiile pre-prandiale (dimineața se suprapune cu glicemia à jeun) și cele postprandiale (recomandarea generală este de a măsura glicemia la 2 ore după mese, dar unele ghiduri recomandă dozarea glicemiei la 90 de minute postprandial, sau la 60 de minute postprandial ca de exemplu în cazul diabetului gestațional sau a sarcinii la
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
din zi recomandate pentru automonitorizare sunt glicemiile pre-prandiale (dimineața se suprapune cu glicemia à jeun) și cele postprandiale (recomandarea generală este de a măsura glicemia la 2 ore după mese, dar unele ghiduri recomandă dozarea glicemiei la 90 de minute postprandial, sau la 60 de minute postprandial ca de exemplu în cazul diabetului gestațional sau a sarcinii la persoana diabetică). O determinare suplimentară este cea de la ora 3 noaptea, mai ales în cazul pacienților insulinotratați pentru detectarea unor eventuale hipoglicemii nocturne
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
glicemiile pre-prandiale (dimineața se suprapune cu glicemia à jeun) și cele postprandiale (recomandarea generală este de a măsura glicemia la 2 ore după mese, dar unele ghiduri recomandă dozarea glicemiei la 90 de minute postprandial, sau la 60 de minute postprandial ca de exemplu în cazul diabetului gestațional sau a sarcinii la persoana diabetică). O determinare suplimentară este cea de la ora 3 noaptea, mai ales în cazul pacienților insulinotratați pentru detectarea unor eventuale hipoglicemii nocturne. Frecvența și momentul autocontrolului glicemic se
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
insulinorezistența și, în consecință, alterează metabolismele intermediare. Glinidele (metiglinidele) sunt substanțe secretagoge de o manieră similară cu sulfonilureicele dar acționează pe un alt situs. Preparatul disponibil la noi în țară este repaglinida, al cărui efect se suprapune peste creșterea glicemică postprandială. Este deci un antidiabetic oral utilizat pentru corecția hiperglicemiei postprandiale, fiind administrat înainte de mesele principale. Biguanidele, cea mai utilizată clasă de antidiabetice orale, acționează prin creșterea sensibilității la insulină, favorizând captarea de glucoză la nivel muscular și inhibând producția hepatică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
substanțe secretagoge de o manieră similară cu sulfonilureicele dar acționează pe un alt situs. Preparatul disponibil la noi în țară este repaglinida, al cărui efect se suprapune peste creșterea glicemică postprandială. Este deci un antidiabetic oral utilizat pentru corecția hiperglicemiei postprandiale, fiind administrat înainte de mesele principale. Biguanidele, cea mai utilizată clasă de antidiabetice orale, acționează prin creșterea sensibilității la insulină, favorizând captarea de glucoză la nivel muscular și inhibând producția hepatică de glucoză. Sunt medicamentele de elecție în diabetul zaharat de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
clase sunt menționate cel de redistribuție a țesutului adipos (scăderea țesutului adipos visceral și creșterea celui cu dispoziție subcutanată) și de prezervare a funcției/masei celulelor β pancreatice. Incretinele sunt substanțe eliberate la nivelul intestinului ca răspuns la creșterea glicemică postprandială, ce își exercită efectele prin intermediul receptorilor specifici localizați în membrana diverselor celule. Principalele incretine sunt GLP-1 (glucagon-like peptide 1) și GIP (glucose-dependent insulinotropic polypeptide) dar interesul cercetătorilor s-a axat în mod special asupra GLP-1 deoarece se pare că efectele
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ce nu determină întreruperea tratamentului. Dacă se utilizează în asociere cu sulfonilureic sau insulină, pot apare hipoglicemiile în condițiile neajustării dozelor în funcție de profilul glicemic. Inhibitorii de alfa-glucozidază întârzie digestia și absorbția glucidelor la nivel intestinal, prevenind astfel creșterile glicemice excesive postprandiale. Preparatul disponibil în România este Acarboza iar printre efectele secundare sunt menționate cele digestive (meteorism abdominal, diaree, dureri abdominale difuze), ce pot fi evitate prin creșterea progresivă a dozelor în funcție de toleranța individuală. Chirurgia metabolică este o metodă terapeutică relativ nou
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
șezândă. Clearance-ul chimic (realizat prin înghițirea salivei alcaline) este întârziat în timpul nopții când secreția salivară practic încetează, neutralizarea conținutului gastric refluat în esofag fiind semnificativ redusă. III. Întârzierea evacuării gastrice - urmare a unei tulburări a motilității gastroduodenale - determină distensie gastrică postprandială care declanșează prin reflex vagal relaxarea tranzitorie a SEI, consecința fiind returnarea conținutului gastric în esofag. IV. Conținutul refluxului poate fi acid, alcalin și mixt. Agresivitatea materialului refluat în esofag este în principal legată de prezența și concentrația HCl; suprimarea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ameliorează simptomele BRGE și se folosește în formele ușoare de boală. Efectul antiacidelor este de scurtă durată (aproximativ 30 min) și dispare din momentul evacuării lor din stomac; de aceea, se administrează de 4-6 ori pe zi, la 1-2 ore postprandial. Oricare dintre diversele preparate comericale (Maalox, Epicogel, Gastralgine, Gelusil, Dicarbocalm, Malucol etc) poate fi utilizat, având însă în vedere că cele pe bază de aluminiu produc constipație, iar cele care conțin magneziu produc diaree. Preparatele pe bază de alginat (Gaviscon
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
sculare, pentru o perioadă de 1-2ore. În sfârșit, alt lucru important pentru diagnostic este ameliorarea durerii ulceroase după administrarea de alcaline (bicarbonat de sodiu, dicarbocalm) sau antisecretori gastrici (antiH 2 sau inhibitori ai pompei de protoni). Vărsăturile survin de obicei postprandial, sunt abundente și conțin alimente semidigerate. În mod obișnuit, vărsăturile sunt rare în ulcerul necomplicat, dar devin frecvente în cel complicat cu stenoză. După vărsătură, durerea se calmează, de aceea unii dintre bolnavi și le provoacă singuri. Alte simptome prezente
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
etiologia sindromului); în cazul stenozei pilorice ulceroase, durerea este neobișnuită în acest stadiu deoarece ulcerul a început să se vindece, să se cicatrizeze (fibroza cicatricei este elementul care contribuie la stenoză). Obișnuit, pacientul poate prezenta senzație de sațietate precoce, balonări postprandiale, eructații, pirozis, scăderea poftei de mâncare, constipație, scădere în greutate. Examenul obiectiv 1. general: tegumente palide, uscate, stare de emaciere sau cașexie; 2. abdomen: a) inspecție - bombarea moderată, postprandială a regiunii epigastrice, prezența undelor peristaltice cu direcție de la stânga la
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
la stenoză). Obișnuit, pacientul poate prezenta senzație de sațietate precoce, balonări postprandiale, eructații, pirozis, scăderea poftei de mâncare, constipație, scădere în greutate. Examenul obiectiv 1. general: tegumente palide, uscate, stare de emaciere sau cașexie; 2. abdomen: a) inspecție - bombarea moderată, postprandială a regiunii epigastrice, prezența undelor peristaltice cu direcție de la stânga la dreapta (semnul Kussmaul), contractura tonică intermitentă (mai evidentă după percuția ușoară a epigastrului cu vârful degetelor); b) palpare - tumoare epigastrică în caz de cancer antropiloric avansat; c) percuție - clapotaj
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
chiar înainte de creșterea glicemiei) poate realiza inhibiția producției hepatice de glucoză (13), produce o scădere mai rapidă a acizilor grași liberi și atenuează creșterea inițială în nivelul glucagonului. În felul acesta deficiența creșterii prandiale preoce a insulinosecreției contribuie la hiperglicemia postprandială și la hiperinsulinemia tardivă în diabetul zaharat insulinoindependent (13). Prima fază a răspunsului insulinosecretor este pierdută treptat în intervalul de timp, din istoria naturală a bolii, în care se produce o creștere a nivelului glicemiei plasmatice à jeun de la 99
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]