194 matches
-
să bată câte un cui în butuc”. Să batem în lemn! Așadar, nimic altceva decât un simplu stâlp de hotar. Variante, însă, mai există. Butucul original, spuneau unii, a fost de fapt un stâlp de care se legau caii la potcovar, acesta bătând câte un cui în pom, pentru a lecui calul bolnav ca urmare a unei vrăji. Despre efectul protector al baterii cuielor - rămas până în zilele noastre prin obiceiul de a ciocăni cu degetul îndoit în lemn - este vorba și
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
3 3 - 101. Încadrator tablouri 733121 2 3**) 3 3 3**) 102. Geamgiu 713501 2 - 3 - 3 103. Spoitor - cositor 721310 2 - 3 3 3 104. Cosar 714301 2 - 3 3**) - 105. Sobar 712201 2 3**) 3 - 3**) 106. Fierar - potcovar 722112 2 - 3 - 3 107. Manichiurist, pedichiurist 514107 2 3**) 3 3 3 108. Menajeră 913101 2 3**) - - 3**) 109. Ajutor - vânzător 522005 2 3 - - - 110. Sortator de marfuri 522006 2 3**) 3 - 3**) 111. Primitor-distribuitor 522007 2 3 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
cu botul pe labe”, o marginalizare a sa până la insignifiant, o scoatere a sa din câmpul vizual public. S-a mai întâmplat și cu alte îndeletniciri, ocupații să nu aibă căutare și să fie amenințate cu dispariția: coșarul, cizmarul, ceasornicarul, potcovarul... Asta îl așteaptă și pe scriitorul de azi? Și ce facem, lăsăm manualele de literatură, de la un moment încolo, cu paginile albe? Totuși, nu cred. Deși nu ființează în limitele năzuite ale decenței, literatura română supraviețuiește, își găsește, își inventează
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
într-o vale, pe o apă, la picioarele unor încrucișări de dealuri, de linii, de culori, de lumi. Un drum purificator, care te desprinde de aparențe și te apropie de esențe. Acolo, clopotul bisericii anunță sărbătoarea de a doua zi, potcovarul cu șorțul lung, de piele, atîrnat de gît, meșterește la potcoave de cai vii. Acolo, oamenii pleacă în zori la coasă, duc sau aduc caii și vacile din livezi, de la păscut, sapă la cartofi, udă și lucrează pămînul pe care
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
ca doi bobi de linte și cu puțulica zbârcită între pulpele cu falduri, nu avea nici urmă de buric care să întregească minunea. Îl duseră-n sat și încercară să-l scoată din lăcrița lui de lacrimă întărită, dar nici potcovarul, nici tăietorul de lemne, nici popa, folosind toate meșteșugurile lor, nu fură-n stare să străpungă bășica, în care pruncul se trezise și-ncepuse deja să orăcăie de foame, tremurând din mânuțe. Chemară atunci vrăjitoarea satului, o babă uitată de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sumbră decât s-ar fi așteptat Sebastianus; sfidând riscul de a se confrunta cu acte de violență din partea burgunzilor furioși și îndurerați de moartea lui Waldomar, negustorii și meșteșugarii își ținuseră deschise prăvăliile: cuptoarele și măcelăriile erau înțesate, iar șelarii, potcovarii și fabricanții de săbii lucrau intens; pe Via Pretoria și pe cele cu care aceasta se încrucișa se observau multe tarabe ale vânzătorilor de brânzeturi și de cărnuri fripte și ale negustorilor de țesături, veniți și din alte burguri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
face o potcoavătc "Cum se face o potcoavă" Numărul 4/2001 al revistei Apostrof, intitulat În lumea taților, mi-a revelat un prozator de care habar nu aveam. „Și ce meserie a avut tatăl dumitale? Fierar. Cum adică fierar? Fierar potcovar, zic. Și tatăl lui ce-a fost? Tot fierar, ca și fratele tatei. Formidabil. Nu știu ce i se părea formidabil. Și ce făcea tata? Făcea, Îi spun eu, tot ce ține de partea metalică a carelor și săniilor țărănești, făcea potcoave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
răzeși, un băț de cireș care ținea loc de chitanțier. Cel care plătea impozitul primea o așchie din respectivul băț în loc de chitanță. Existau și funcționarii cu roluri economice: văcarul, ciobanul, pădurarul, paznicii de câmp sau meseriașii angajați de sat - fierari, potcovari, olari, tâmplari sau dulgheri. La 1776, prin Codicele lui Grigore Alexandru Ghica, sătenii erau obligați să aibă astfel de funcționari, munca lor fiind răsplătită, de regulă, în produse. De exemplu, în satul Bogdana, paznicii de câmp primeau câte un snop
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în veci, amen! Episodul 202 PAPA în vremea când se petrec întâmplările din această istorisire, pe scaunul pontifical odihnea Papa Grigorie al XV-lea. Se născuse într-o familie săracă din împrejurimile Romei, fiind - cifră semnificativă - al șaptelea copil al potcovarului Giusto și-al soției sale Mărgărita. Marea epidemie cabalină din 1563-1565 l-a adus pe potcovar la sapă de lemn, așa că micul Pietro va fi dat fără prea multe regrete, încă de la cinci ani, unei mănăstiri franciscane din apropiere. Copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
scaunul pontifical odihnea Papa Grigorie al XV-lea. Se născuse într-o familie săracă din împrejurimile Romei, fiind - cifră semnificativă - al șaptelea copil al potcovarului Giusto și-al soției sale Mărgărita. Marea epidemie cabalină din 1563-1565 l-a adus pe potcovar la sapă de lemn, așa că micul Pietro va fi dat fără prea multe regrete, încă de la cinci ani, unei mănăstiri franciscane din apropiere. Copilul, slăbuț, palid, cu păr castaniu cârlionțat, înainte de a se învăța cu rigorile vieții monahale și-ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de veghe pe nerăsuflate. --Dintr-un alt suret, de la 3 martie 1680 (7188), aflăm că “Erina și cu frate-său Dumitrașcu, i (și n.n) fiul ei, Neculai... au vândut... o case cu loc cu tot... pe Podul Vechiu, în Mahalaoa Potcovarilor și lângă biserica Bărboiu”. “Mahalaoa Potcovarilor” o găsim pomenită și în zapisul din 24 aprilie 1686 (7194), în care citim: “Adecă eu, Floare armeanca... cu feciorul meu... Ivan, și cu fata mea, cu Ruja,... am vândut... un loc de casă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
suret, de la 3 martie 1680 (7188), aflăm că “Erina și cu frate-său Dumitrașcu, i (și n.n) fiul ei, Neculai... au vândut... o case cu loc cu tot... pe Podul Vechiu, în Mahalaoa Potcovarilor și lângă biserica Bărboiu”. “Mahalaoa Potcovarilor” o găsim pomenită și în zapisul din 24 aprilie 1686 (7194), în care citim: “Adecă eu, Floare armeanca... cu feciorul meu... Ivan, și cu fata mea, cu Ruja,... am vândut... un loc de casă” care “iaste între casa lui Mustafa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ai băgat de seamă, că umblând pe Podul Vechi, am dat peste Arcărie, aflată în poarta celei de a doua biserici Armene, și apoi de Potcovărie, ce se găsește înaintea bisericii Bărboi. Aici l-am văzut și pe Mustafa, vestitul potcovar domnesc! Zici armean, zici arcar, zici potcovar, zici meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Podul Vechi, am dat peste Arcărie, aflată în poarta celei de a doua biserici Armene, și apoi de Potcovărie, ce se găsește înaintea bisericii Bărboi. Aici l-am văzut și pe Mustafa, vestitul potcovar domnesc! Zici armean, zici arcar, zici potcovar, zici meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie Ioan Costin hatman, în lipsa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acea dată încă nu era risipită. --Îmi place că ai prins toate amănuntele din acest zapis. --Fac și eu ce pot, prea cucernice. --Iaca ce spune în zapisul său din 12 februarie 1770 “Ghiorghie sân (fiu n.n) Postolachii țigan potcovar”. El spune că împreună cu sora sa Maria și feciorii ei au vândut o casă lui Vasile negustor “ care casă este lângă Ulița Bărboiului, lângă Cizmărie, aici în Eșii”. --Părinte, mi se pare că am cam terminat de umblat prin dughenilie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vreun manual alternativ... 290 Echim VANCEA A trăi în România poate fi un loc comun...! A trăi în Maramureș este un certificat de valoare 304 Lucian VASILIU Într-un fel Iașul mi-a devenit tată... discuție liberă cu Lucian Vasiliu, potcovarul de inorogi Error! Bookmark not defined. Matei VIȘNIEC Când mă întorc la Rădăuți mă izbesc de o persoană care sunt tot eu și care continuă să trăiască acolo și care îmi surâde ironic în față și-mi spune: chiar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
case pe Ulița Armenească, lângă Cîrste armanul, în Iași...au vândut lui Salî aga turcul”. Ia spune-mi, te rog, știi cine a fost de față la întocmirea zapisului? Nu-i greu de aflat, părinte. Ascultă doar: „Cârste arman; Dumitru potcovar; Petre arman; Andrei făclierul; Toader Ciocârlie vornic de poartă; Simion vornic de poartă”. Cred că ai băgat la cap că a fi „arman” era o calitate! Și unde mai pui că nu era de neluat în seamă nici potcovarul, nici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Dumitru potcovar; Petre arman; Andrei făclierul; Toader Ciocârlie vornic de poartă; Simion vornic de poartă”. Cred că ai băgat la cap că a fi „arman” era o calitate! Și unde mai pui că nu era de neluat în seamă nici potcovarul, nici făclierul... Asta mă face să cred că aceștia din urmă erau de mare însemnătate pentru Ulița Armenească și chiar pentru târg. Păi întâlnești un potcovar sau un făclier la tot pasul, fiule? Nuuu! Nici pomeneală. Aiștia-s oameni care au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o calitate! Și unde mai pui că nu era de neluat în seamă nici potcovarul, nici făclierul... Asta mă face să cred că aceștia din urmă erau de mare însemnătate pentru Ulița Armenească și chiar pentru târg. Păi întâlnești un potcovar sau un făclier la tot pasul, fiule? Nuuu! Nici pomeneală. Aiștia-s oameni care au învățat meșteșugul cu trudă și care sunt de mare trebuință târgului. De la vlădică până la opincă... Apoi fără făclii la colț de uliță ai putea întârzia după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fiule? Nuuu! Nici pomeneală. Aiștia-s oameni care au învățat meșteșugul cu trudă și care sunt de mare trebuință târgului. De la vlădică până la opincă... Apoi fără făclii la colț de uliță ai putea întârzia după asfințitul soarelui? Nu! D apoi fără potcovar! Ai mai vedea caii alergând ca vântul sau trăgând în ham? Nici vorbă. Așa că făclierul și potcovarul sunt oameni ce merită tot respectul. Acum însă să ne întoarcem la Salî aga turcul...Numai că... Numai că ce, părinte? Numai că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
trebuință târgului. De la vlădică până la opincă... Apoi fără făclii la colț de uliță ai putea întârzia după asfințitul soarelui? Nu! D apoi fără potcovar! Ai mai vedea caii alergând ca vântul sau trăgând în ham? Nici vorbă. Așa că făclierul și potcovarul sunt oameni ce merită tot respectul. Acum însă să ne întoarcem la Salî aga turcul...Numai că... Numai că ce, părinte? Numai că aceste locuri de case au stat în mâna lui Salî aga turcul taman cât stă cioara în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
așa fel încât îi citesc în ochi părerea: „Da’ te pricepi, fiule! Și eu care credeam...” Nu stau pe gânduri și-i răspund: Păi când eram acasă, cine ajuta la potcovitul cailor noștri? Eu. Cine altul? Mergeam cu tata la potcovar și îmi băgam nasul peste tot. De la suflat cu foiul în cărbunii din vatră, la bătutul pe nicovală a fierului înroșit, până la potrivirea potcoavei fierbinți pe copita curățită a calului...Îmi plăcea tare mult mirosul de copită arsă...De atunci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui, fiindcă uite ce spune el: „... să lucrăm la meșterșugul nostru de toate ce va hi poronca stăpânească.” „Ce fel de meșteșug avea Panaite? Din cuprinsul zapisului mai aflăm că la această vânzare l-a pus martor pe Ion Viardeș potcovarul, ceea ce înseamnă că nu era nici el străin de „meșterșugul” bătutului fiarelor. „Să știi că îmi place. Ai băgat de seamă toate amănuntele dintr-o singură privire.” Asta mă bucură, dar eu nu mă umflu în pene. În pene nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce ar putea zice cineva. Hotelul nostru se afla în Gransee. Noi - parlamentara mea și cu mine, secretarul ei - am fost purtați prin ținutul poetului. Personajele pe care înainte le întâlnisem doar în cărți au căpătat chip: țărani, muncitori, primari, potcovari, brutari, femei simple, care pliveau de buruieni câmpul de sfeclă, străini frumos îmbrăcați, care puneau, curioși, întrebări despre una sau alta și, da, noi înșine deveneam personaje într-unul din romanele lui. în cele din urmă l-am întâlnit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
neașteptate, brutal: — Ai văzut? Și de data asta a câștigat Maștera... Vorbea despre un lucru de care el nu avea cunoștință, dar care îl făcu să tresară: Maștera, mama vitregă, era femeia misterioasă din cauza căreia mama lui plânsese de furie. Potcovarul, care examina o potcoavă a calului nervos, înălță capul: — Să tot fie cincizeci de ani de când stă pitită acolo și-l pune de fiu-său să facă ce vrea ea. Băiatul întrebă: — Dar cine e fiul ei? Îl priviră deconcertați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]