672 matches
-
traversată de incidențe istorice se împlinește în sensul mioritic al patriei, în verbele poemului. Fascinația infinității descătușează eul în privirea ațintită spre „amiaza cerului de hârtie”, în aripa înmuiată în seva frunzei picurată de rouă. Spre dorul inefabilului zborul se poticnește în lutul cuvântului născător de furtuni răscolind vârstele istoriei, niciodată dreaptă, mereu retezâmd aripile ceasului lunecând spre veșnicie: „A ieșit istoria în stradă ca o nebună/ e noapte, oamenii latră la lună/ și câinii ascultă cântându-le în strună “. (Incident
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
tocmai prin prezența diacriticelor.Când avem de-a face cu Artă (și, slavă Domnului, grație LIGYEI DIACONESCU, avem, din plin!), prezența diacriticelor ne permite să plutim, dimpreună cu Revelația Artistică. - pe când absența lor, ne silește, cam prea des, să ne poticnim în semantici aproximative și, deci.să coborâm din cer! Cartea-Antologie este împărțită în două secțiuni inegale: 1-prima secțiune este închinată Poeziei - și conține „mostre” ale sacrei arte „revelatorii și divinatorii”, din partea a 35 de „preoți” ai Altarului Logos-ului Divin
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
--Uite, explică Mototolea, eu urc de la cinci la zece milioane, tu cobori de la un miliard la cinci sute de milioane. Eu urc de la zece la douăzeci, tu cobori la două sute cincizeci... --Nu mai urca deloc, a urlat Nae, că te poticnești, iar eu nu sunt fraierul tău! Urcăm și coborâm în același pas, milion la milion. Și unde ne întâlnim, batem palma. Mototolea nu era obișnuit cu lovituri neașteptate și, cum nu prea-i fugea mintea, a preferat să fugă acasă
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
Autorului CAPĂT DE DRUM Un sfârșit va deschide mereu o ușă Spre un nou început, poate mai bun; Când te simți pe drum pierdută- Pășești oare pe drumul cel bun? Întotdeauna ne-ntrebăm de ce Ni se întâmplă numai rele, Ne poticnim și pentru ce? Când am putea trece de ele. Nu alergăm deloc spre viitor, Mereu dorim a răscoli trecutul; Dorim acel lucru amăgitor, Și nici în dar nu vrem un altul. Parcă orbirea ne-a scos ochii Și de auzit
CAPĂT DE DRUM de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361959_a_363288]
-
de-o șchioapă! Alerg laolaltă cu fluviul Limbi de apă m-ating Sunt roata, miros a încins, Ard, mă topesc, sunt cenușă O pasăre izbucnește din mine Cu aripi de humă... Sunt roata de la a cincea căruță Mă-mpiedic, mă poticnesc, Mă sfărâm, sar spițele-n lături Un câine urinează pe mine, apoi mă amușină... Sunt roata, niciodată n-am fost așteptată. Soseam intempestiv, în plină viteză Și zăboveam doar o clipă, doar cât Să mă șterg de tăceri, să mă
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
pe care i-am întâlnit în calea formării mele. Mulțumesc copiilor mei proprii: Alexandru, Cosmin si Irina si tuturor elevilor mei care au scris alături de mine sau m-au inspirit in momentele de anevoioasă trudă, când mintea si inima se poticneau negăsind cele mai potrivite expresii sau cuvinte. Am scris poezie și proză de prin clasele primare, bineînțeles la nivelul vârstei mele de atunci; am trimis la concursuri pe vremea lui Ceaușescu poezie și proză cu conținut patriotic la revistele „Luminița
GÂNDURI DE UCENIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365852_a_367181]
-
drept cântăreț, artist, ar cânta fals, s-ar face de rușine tocmai prin faptul că greșește acolo unde pretinde că este cunoscător, tot așa un Filosof care greșește în felul său de viață se poate face de ocară atunci când se poticnește în rolul său de Învățător, pretinzând a cunoaște Știința Vieții. Autorul volumului Arta de a trăi - Dialoguri cu trecutul, Ovidiu Cătălin Caraiman ne arată că filosofia este medicina sufletului și ne arată modalitatea de cunoaștere a sufletului prin gândirea unor
,,ARTA DE A TRĂI – DIALOGURI CU TRECUTUL” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366014_a_367343]
-
Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Da, bun este Dumnezeu Și cu milă se arată Celor ce Îi sânt copii Și au inima curată. Dar era să mă-ndoiesc Și să-mi poticnească pașii Cum priveam la fericirea-n Care huzuresc trufașii. De nimic nu-s tulburați Nu au parte de durere Trupul lor este un vas Nesătul de toate cele. Mândria li-i ca o salbă Asuprirea haină rece Au în toate
PSALMUL 73 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365221_a_366550]
-
așa că scrie-ți: numărul unu Mihail Sebastian, numărul doi Victor Ion Popa! Murmurele s-au stins încetul cu încetul, penițele au început să alunece pe hârtie desenând cunoștințele fiecăruia în materie de dramaturgie contemporană. Singur, Albert părea să se fi poticnit după ce scrisese enunțul subiectului la teză. Nu pentru că nu avea habar de subiect; i se părea prea șters, prea banal. Piesele lui Sebastian nu-și mai aveau locul, îl fermecaseră odată, acum avea nevoie de cu totul altceva, de ceva
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
acum, dar pentru asta trebuie să muncești, nu mă interesează la ce oră vii la serviciu, nici la ce oră pleci, vreau un singur lucru, toate proiectele să fie gata cu două zile înainte de termen, nu accept scuze, dacă te poticnești undeva, mă contactezi imediat și luăm măsurile care trebuie. La bibiloteca Universității veți găsi trei legitimații ,pentru a putea căuta materialul bibliografic. Singurul tău prieten de acum în colo ești tu, restul îți sunt subordonați. Olga a apăsat pe buton
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
gândim, în primul rând, la MAMA. Ei îi desenăm prima felicitare ( de care, mai târziu, ne amuzăm, firește ). Ei îi dăm prima floare, după ce „pe-ntâi” i-am prins, timizi, în piept, un mărțișor. Ei îi dedicăm prima poezie(spusă „poticnit”,pe-o scenă ). Ei îi dăm prima notă bună ori nu prea, ca s-o semneze în carnet.De mâna ei ne „ trece” febra și visele urâte ni se liniștesc. Ei îi vorbim direct și fără frică , de prima iubire
ŢIE, MĂICUŢĂ, LA MULŢI ANI ! ...IAR ŢIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366579_a_367908]
-
pentru a-l încheia din abundență într-o albie adevărată, cu reflexe unduitoare, albe, bogate, într-un vad care să ducă la vale nu doat bărcile din hârtie confecționate în clasă de către școlarii din apropiere iar cusul unificat să-și poticnească „navigarea” la fiecare cotitură...Sau, a altora, mai bățoși și cu imaginație mai bogată, care știu doar să prepare mai rapid „simbolurile” -cam cum s-ar împreuna doi torenți potrivnici ce-și caută fiecare pentru el „croiala”, unul contra altuia
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
am “mascat” eu pe ici-colo), este că trebuie să pășesc peste cablul care vine de la televizor spre al doilea prelungitor când merg spre birou. “Sigur voi fi atentă -îmi spun- doar nu sunt copil!” De când am această “grijă” m-am poticnit o singură dată dar nu s-a întâmplat nimic. Astăzi este joi. Mi-am propus, printre altele, să merg și la cumpărături. De câte ori plec din casă, nu uit să-mi iau telefonul și ochelarii de vedere (pe care îi folosesc
ANUL VIITOR TE MĂRIŢI! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366152_a_367481]
-
va răsuna în urechi acel sacadat tha-ka-ti-mu-nu-sipedi al Păsării negre thakatimunu sipediprin livada cu vișini depărtându-se printre zarurile și tomberoanele nopții acel thakatimunu sipedi rostit de imperialul corb alegoric altădată vizitator de noapte al bunului Poe cobe a veacurilor poticnite-n visare Viața sau Moartea sau Înfățișarea Ruinii? Voi, care nu veți citi vreodată Manualul bunului singuratic nu-mi veți cunoaște mărturisita cină de taină unde mâncam din aceiași pesmeți ai poeților blestemați sau mi se umpleau rând pe rând
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
ce tropăiau pe trupuri și s-a târât, pas cu pas, cât a putut de repede. Cineva l-a ajutat și l-a împins cu putere peste alții înspre o zonă mai liberă și de acolo a fugit cu greu, poticnindu-se și sângerând, fără să știe încotro se îndreaptă. Alina a rupt din bluza ei o bucată caldă de pânză și i-a șters cu grijă fața, după ce l-a ajutat să se reazime de o poartă metalică mai ferită
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351448_a_352777]
-
Iată cum se vede pe el însuși Aurel Avram Stănescu, îndatorat muzei poeziei pînă dincolo de metaforă: “O metaforă s-a împletit ca un șarpe / de bastonul ce-l port cu umilință /ajutând lumea să treacă prin altă poveste/ deși mă poticnesc spre finalul sfârșiturilor / fără s-arunc vina pe nimeni.”. Cînd trece la proză poetică, Aurel Avram Stănescu deține taina fabulosului poetic:« am călărit împreună armăsarii norilor cenușii până au fugit înnebuniți de zările sângerii curățând umbrele și ochii zânelor cu
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
evenimentului, am remarcat prezența unor oameni la care țin în mod special și cărora doresc să le aduc mulțumiri și pe această cale. Mă refer la Don Melquiades, profesorul, omul fără de care probabil drumul meu spre Madrid s-ar fi poticnit pe undeva prin Castilla la Mancha și Don Miguel Fondă, care a reușit în momente dificile să mă facă să cred în continuare în proiectul FEDROM. Sunt două dintre persoanele fără de care probabil n-aș fi putut ajunge acum în
SPANIA.CEREMONIE DE DECORARE A SCRIITORULUI GELU VLAŞIN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346615_a_347944]
-
cât de flexibilă e pânza asta de sac?” (sac fără sipet) Deși relațiile sociale sunt nedrepte, poeta nu se revoltă, doar constată (e și acesta un mod de protest pasiv, desigur): „sunt la mâna altora/ alții mă ciufulesc, alții mă poticnesc, mă îngenunchează,/ mă vântură, mă tranșează, mă fulgeră,/ mă centrifughează până la decantare” (casa luminată a sărbătoare). Poeta țese pânza sa lirică împletind mai multe fire: al existenței, al absurdului condiției umane (în descendență existențialistă), al ironiei etc. Dacă le-ar
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
il păstrezi, pe de o parte, ca să nu zică lumea internațională că tocmai România nu are un sistem juridic independent, iar pe de altă parte, si ca “lada de gunoi”, ce permitea “trecerea pe linie moartă” a celor care se poticniseră în sistemul politic existent. Când am terminat facultatea la Iași și am inceput sa profesez ca avocat în Rădăuți, la 24 de ani, eram unul dintre puținii și printre cei mai tineri avocați veniți direct de pe băncile școlii. Cei mai mulți dintre
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
N-avem nevoie de ei! Nici ei de noi. Poate alții. Transnistria e cedată de euroatlantici Dumei precum enclava Kaliningrad. 2. Monarhia nu va reveni niciodată la Cotroceni sau la Băneasa, e un ideal atât de fragil că se poate poticni până și dacă nu vrea soacra lu' cutare mare financiar, interlop sau imperialist pripășit p' aici. Oricărui nou Rege Mihai îi este de preferat un președinte suspendabil, de să te piși mediatic pe el pe mai multe canale uretrale inflamate
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Dumnezeu... Ne rătăcim, pierzandu-ne-n vâltoare... Uităm ades ce am primit în dar... Iubirea caldă, blândă și liniștitoare... Fără de care Totul e-n zadar... În lumea asta, plină de război... Uităm de eu...de tu...uităm de noi... Ne poticnim si-ngenunchem mereu... Având de multe ori în ochi lacrimi amare... Uitând că tot ce-avem sub soare... E doar Iubire de la Bunul Dumnezeu... de Cristian Gabriel Groman la 30 octombrie 2010 Referință Bibliografica: ...UITĂM... / Cristian Gabriel Groman : Confluente Literare
...UITAM... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355478_a_356807]
-
face referință nu vor fi părintele cutare sau cutare, vor fi Sfântul Apostol Pavel, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile și mai presus de toate, Iisus Hristos. Dar pentru că nu știm Scriptura, nu citim, pentru că nu știm, atunci ne poticnim în diferite sfaturi și practici care le vedem în jurul nostru și ele atunci când nu se potrivesc sufletului nostru suferim și nu avem cu ce să ne apărăm. Nu avem replică, pentru că noi am fost obișnuiți și trăim într-o lume
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
își mai împinge bocancul în piept țintind inima. Am avut revelație sau drumul vieții a fost găsit? Sunt acum un om vindecat. Atât de firească îmi pare lipsa ta! Vântul aduce miros de asfalt stropit de ploaia trecătoare, nu mă poticnesc în smocuri de ierburi uscate, drumul se deschide larg în calea mea și duce departe. Arunc o privire spre cerul străpuns de stelele mai mici atât de egale! Amintirea ta îmi mai trezește doar rictusuri ironice visând la reîntâlniri de
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
însăși Viața, cum să mai trăiești cu adevărat? Da. Unii ne greșesc, dar asta nu înseamnă că Dumnezeu a voit asta, ci a îngăduit pentru a-ți testa atât tu, cât și El, credința și hotărârea. Unii sunt atât de poticniți încât se îndoiesc de existența lui Dumnezeu și refuză să mai meargă la vreo biserică, se însingurează sau caută mijloace de distracție pentru a uita că Dumnezeu poate da adevărata odihnă, liniștea și desfătarea sufletească și spirituală. El ne-a
SĂ VORBIM DESPRE DUMNEZEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346160_a_347489]
-
Dumnezeu... Ne rătăcim, pierzandu-ne-n vâltoare... Uităm ades ce am primit în dar... Iubirea caldă, blândă și liniștitoare... Fără de care Totul e-n zadar... În lumea asta, plină de război... Uităm de eu...de tu...uităm de noi... Ne poticnim si-ngenunchem mereu... Având de multe ori în ochi lacrimi amare... Uitând că tot ce-avem sub soare... E doar Iubire de la Bunul Dumnezeu... de Cristian Gabriel Groman la 30 octombrie 2010 ... Citește mai mult Uităm...În lumea asta mare
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]