1,578 matches
-
mahala, trecut-au pașii lui Mateiu Caragiale, încrucișați fără veste cu ai lui Ștefan Luchian. Primprejur se risipesc generații de alți pictori, de medici, de miniștri. Lăsându-le urmașilor imaginea unei lumi întrețesute, în care distanțele nu erau mari și potrivirile se făceau de la sine. Chiar numele de străzi, atunci când sunt și nume de oameni, și nu doar atunci, au o logică a armoniei. Prieteni, în viață, ajung să-și stea alături, ca patroni ai locurilor, la încrucișări de uliți. Așa
Siluete la răscruci by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5040_a_6365]
-
și-o va vedea împlinită prin direcția nouă și prin Eminescu, mai ales. Cel care debutase deja de-un an, fără să facă, e drept, încă impresie, când Maiorescu își punea problema criticii și a rolului ei cizelator. În ordinea potrivirilor de stele, materialul pe care să-și aplice convingerile distilate din teorie și din lectură e un cadou pe care l-a primit. Înmulțit de meritul de a fi știut, atunci, să se bucure de el. Nu o să comentez, mai
O viziune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4969_a_6294]
-
-i poftești și pe alții. Nu grija pentru gramaje sau pentru indicații exacte îi apasă pe autorii rețetelor, și asta vine tot din filosofia pe care am pomenit- o. Masa trebuie să o simți, să ai viziunea totului și a potrivirilor, nu să lucrezi după cântar. Nemaivorbind că, la chefurile de pe vremuri, porțiile sunt, de obicei, cât încape... Extrag, pentru excentricitatea titlului, o rețetă: Bou de modă. E vorba, firește, de a prepara un mușchi de vită după moda vremii. Dacă
Gusturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4371_a_5696]
-
mâinii”, cu sensuri complementare de „a lua în/a pune stăpânire”. În diverse limbi europene, a dat „înțelegerea”, capire, în italiană (a prinde sensul!); „vânarea”, „vânătoarea”, chasser, în franceză; capture în engleză, cu sensul de „a lua”, „a înțelege”; caber, „potrivirea” și „ajustarea”, în spaniolă și portugheză... Când primește prefixe, în latină, capio devine cipio: accipio, concipio, decipio etc. Românește: accepție, concepție, decepție, excepție, unele cu variante active și chiar cu sens diferit cu sufixul -iune. Incepția e un cuvânt nou
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
fond autobiografic bogat, este roman autobiografic în termeni expliciți, dacă este să ținem seama, de pildă, de un indiciu precum acesta: data de naștere a personajului care povestește, Tabita, este aceeași cu a Martei Petreu, 14 martie 1955. Astfel de potriviri îndreptățesc critica să vorbească (v. și cronica Gabrielei Gheorghișor din România literară, nr. 17 a.c.) despre „narațiunea confesivă” a Martei Petreu, ceea ce și este cartea pe un spațiu al ei îndeajuns de întins. Autoarea se confesează, într-adevăr, își mărturisește
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]
-
potrivească pașii după ritmul imprimat de șofer. Mișcarea ordonată, animată de un entuziasm real în cazul lui Ottik, și de unul aparent în cazul lui Pavek împrumută ceva din ritmul marșurilor școlărești dictate de diapazonul unor voci marțiale de instructori. Potrivirea pașilor ocazionează nu doar primul zâmbet, ci devine emblematică. Gestul școlăresc al unui ersatz de educație cazonă poartă cu sine o întregă istorie. Potrivindu-și pașii, cei doi nepotriviți creează o armonie subtilă chiar și în cele mai profunde dezacorduri
Viața la țară cu Jirí Menzel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3517_a_4842]
-
nu reușește să se potrivească cu ea, niciodată nu ajunge să coincidă cu viața și cu lumea. Dar acest lucru se petrece împreună cu dorința, cu frumusețea, în prezența soarelui care încălzește și a grânelor ce cresc, în deplină fericire. Aceasă potrivire nu poate fi desfăcută, e ontologică: e „inconvenientul de a te fi născut”, cum ar spune Cioran, compatriotul său (dar patria lor comună e sentimentul lor comun de vanitas). E faptul că noi suntem niște ființe imposibile, iar această imposibilitate
„Lacrima întărește“ by Jean-Pierre Siméon () [Corola-journal/Journalistic/3505_a_4830]
-
grăbit nu mai surprinde rădăcina comună a decenței și decorului, ambele descinzînd din deceo (a se potrivi, a se cădea) ca act de naștere a armoniei. Cînd spunem despre un om că nu face parte din decor, surprindem lipsa de potrivire cu locul, adică discrepanța ce-l rupe spiritual de mediu. Același lucru se întîmplă cu tablourile: armonia locală e dată de detaliul că încăperea își trage sensul din conținutul lor. Din această armonie inversă, în care incinta crește din culoarea
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
data aceasta prin iubirea pentru Christiane Vulpius, pe care o cunoscuse întâmplător (aducerea viorelei acasă, din poemul Găsită: „Deatunci dă ramuri/ și mi-a tot înflorit”). În ciuda așteptărilor societății weimareze - fiind vorba de o tânără simplă, fără studii sau avere - potrivirea a fost de durată; Christiane, cu care Goethe s-a căsătorit abia după 18 ani de conviețuire, i-a dăruit un fiu. Poezii precum Vesel și cutezător arată cât de fericit era Goethe lângă aleasa lui („Inima numi pune preț
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
mine ca o stea / sau eu m-am risipit în ierbi și frunze / și nu am ochi ca să te pot vedea, / cum nu ai tu spre lumile-mi ascunse? Te-ai depărtat precum un unic vers / țâșnit dintr-o nespusă potrivire / ce-i murmurat acum în Univers / prin alte, lumi, străine de iubire” (Elegie). În astfel de poeme, dragostea capătă accente de adorație mistică, astfel încât lamentația elegiacă se transformă pe neașteptate în lamento psaltic, mărturisind dorința comuniunii cu sacrul, care nu
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
pîlnie către Dumnezeu care se deschide din interiorul unei credințe, o credință atît de firească că nici Diavolul nu se încumetă s-o pună sub semnul întrebării. Și cum credința se sprijină pe dogme, singurul izvor de controverse stă în potrivirea detaliilor lumești la spiritul dogmelor. Și cum potrivirea se face prin argumentare, dacă amănuntele lumii nu se îmbucă în cadrul dogmei, vina aparține argumentației, căci dogmele sunt irefutabile, iar amănuntul lumesc e evident. Cum s-ar spune, cînd două evidențe se
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
unei credințe, o credință atît de firească că nici Diavolul nu se încumetă s-o pună sub semnul întrebării. Și cum credința se sprijină pe dogme, singurul izvor de controverse stă în potrivirea detaliilor lumești la spiritul dogmelor. Și cum potrivirea se face prin argumentare, dacă amănuntele lumii nu se îmbucă în cadrul dogmei, vina aparține argumentației, căci dogmele sunt irefutabile, iar amănuntul lumesc e evident. Cum s-ar spune, cînd două evidențe se exclud, veriga dintre ele trebuie sacrificată pentru a
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
au cumpărat cele două case din Sibiu, precum și casa din satul natal", scrie evz. Este greu de spus dacă în momentul în care i-a spus lui Crin Antonescu "Porumbacu" șeful statului știa despre cazul lui Klaus Iohannis sau această potrivire reprezintă doar o simplă coincidență.
Coincidență în ”dosarele” Antonescu și Iohannis, via Băsescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29371_a_30696]
-
librăria brăileană, că aparține unei lumi-care-se-face pentru el, mizând, cu multă convingere, pe un destin premonitoriu. Teren de joacă, loc sacru, recluziune și toate la un loc, până la proba târzie a tipografiei îmbâcsite cu mirosuri de plumb. Apoi intervine adevărata potrivire în lume: plăsmuirea revistelor literare. Marea vocație, liniștitoare, a specialistului dedicat, odată cu trecerea, zece ani mai târziu, în echipa României literare (condusă de Geo Dumitrescu). De-acum epoca preocupă martorul ajuns în paradisul de celuloză. Momentele, oricât de mărunte, au
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
față, la rândul lor amuzați”. Mereu senin, Gabriel Dimisianu deține ceea ce azi are mai degrabă o valorizare negativă; o anume naivitate privind încrederea în uman, în valorile ascunse, neștiute chiar, dar pe care le intuiește, nu se știe prin ce potriviri, fiecăruia în parte. Mediator fără orgoliu, autorul Opiniilor literare are o singură, unică frenezie: revistele literare. Fără ele, viața i se pare „ternă”, „fără sare și piper”, „fără rost”, recunoscându-se, în ce privește revistele, „robul unei dependențe psihice, al unui soi
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
Idei critice, deloc. Ca să ai o dezbatere de idei cu cineva trebuie să-i semeni cât de cât. Cultul actual al lui Lovinescu, a cărui premisă a fost punerea lui în inferioritate față de Călinescu în regimul trecut, se întreține din potrivirea de mentalități. Ideea mutației valorilor, combinată cu sincronismul, are, pe lângă justificarea ei, efectul de depreciere a trecutului. E.L. a scris istoria unei perioade de 25 de ani. Dacă ideea de istorie ar mai persista la criticii tineri, una despre ultimii
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3015_a_4340]
-
I s-a reproșat lui Thibaudet că și-ar fi bazat Istoria pe criteriul generațiilor, nu îndeajuns de științific în ochii unora. E destul însă a deschide cartea spre a remarca două lucruri: flexibilitatea aplicării criteriului și gradul înalt de potrivire cu o realitate literară întinsă pe 150 de ani. Lui Sainte-Beuve i s-a reproșat împărțirea istoriei pe grupări literare în care sunt convocați, uneori forțat, scriitori de orientări diferite. Recitiți Port-Royal și vă veți convinge de faptul că, dacă
Neuitatul Thibaudet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3261_a_4586]
-
Vighi concluzionează că „A fi ins (nu popor) ales înseamnă a avea parte de greutăți și de nenorocire, de marginalitate și slăbănogeală”. În Istoria din cutia de pantofi, Daniel Vighi scrie cu ambiția restauratorului devotat, remarcabil în simbiozele literare. Specialistul potrivirii noului cu vechiul cunoaște limitele istoriei și pe cele ale prezentului ficțiunii, însă nu melancolizează. Preferă să trăiască halucinații ale „drumului-text”, virând după plac și imaginație, îndrăznind, când nimeni nu mai crede în spiritul din spatele ruinelor. Istoria din cutia de
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
de Balotă. Am descoperit atunci unul care avea același nume cu mine, ba mai mult, același pronume. Titlul cărții: Din spuma mărilor... și subtitlul versuri. Cartea apăruse cu vreo șase-șapte ani în urmă, în 1929. Ceea ce mă tulbura era, desigur, potrivirea numelor, dar mai era gongul acela care răsuna îndepărtat, adânc în mine, când auzeam, citeam ori îmi aminteam doar ceva despre mare. Trăind pe uscatul tărâm transilvan, visam adeseori la marea depărtată, pe țărmul căreia petreceam doar vara, pentru mine
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
din porțelan: ,Străzile se pierduseră în urma noastră, fără detalii, ca benzi albastre pe o hartă pe care știi că o ai, însă nu îi cauți niciodată legenda." Puse una lîngă alta, dintr-o grijă pentru stil vecină cu pedanteria, micile potriviri, privite de la oarece distanță, compun desenul marilor asemănări. Asta fiindcă înainte pomenita comparație nu-i doar iglița broderiilor mărunte, ținînd de-o anume dexteritate a descrierii, ci, mai mult, un principiu de compoziție, felul de-a spune, pe din două
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
urmele unor imagini ce pot să fie încă vii. Iar cine va da la o parte impresionantul edificiu conceptual al acestor carcase lexicale, va vedea cum gîndirea filozofului, surpinsă în nuditatea ei cea mai omenească, se va dovedi o simplă potrivire de cuvinte în matrița unei foarte simple reprezentări mentale. În concluzie, cuvîntul este ruda săracă și neputincioasă a imaginii. Fără o imagine însoțitoare pe care s-o avem în minte, nici un cuvînt nu ar putea să aibă pentru noi vreun
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
Noica are profilul unui principe autohton din secolul 18, cu ascendență elină. Ceva din neamul subțire, atât de uman... Slăbiciunea lui de chirurg, care a văzut atâtea, îndrăznesc a crede că ar fi, printr-o compensație, știința umanistă a cuvintelor, potrivirea lor ca a unor mădulare, tot un fel de chirurgie, de fapt, specială. De unde, literatura: tot un fel de organism bine înjghebat. în prima zi, pe coridor, știind că mă ocup cu scrisul, profesorul Noica mă pune la încercare, ca
Panduri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11163_a_12488]
-
formeze într-un politician integru, de clasă și finețe, așa cum îmi doream să văd pe scena politică românească. Auzisem de Cosmin Gușă, dar nu aveam vreo părere despre el. Mai apoi, am recunoscut nume sonore: Paleologu, Sârbu (oare să fie potrivire de nume, m-am întrebat. Am aflat mai târziu că nu era). Despre restul din cei 20 de pe lista Cotidianului, însă, nu auzisem prea multe Auziseră ei alți cititorii de-ai Cotidianului, care au avut lungi intervenții în forumul dedicat
Generația așteptată? by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/10632_a_11957]
-
Good Night and Good Luck, este nu doar individualizarea succintă, chit că unele personaje nu au nici nume, ci și mobilitatea lor, din victimă în călău, din negativ în pozitiv. Filmul folosește o șmecherie de montaj ca liant între povești: potrivirea grafică. Mai precis, un personaj deschide o ușă, scenă urmată de una în care alt personaj iese pe altă ușă. Prestațiile actorilor, e drept, ajutate și de verisimilitudinea scenariului, sînt omogene ca și calitate, deși unii sunt deja staruri consacrate
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]
-
plăcere, cu ironie benignă, reluînd, dacă are ocazia, părerile confraților. Arte parțiale e, altfel spus, o carte despre afinitățile cu scriitorii, patruzeci și cinci la număr, și cu acei comentatori care, la rîndu-le, îi preferă. Atent la stil și la ,potrivirile", mai vizibile sau mai ,construite", cu poeți din lumea largă (ori cu pictori, bunăoară de Chirico), Horia Gârbea închide cărțile totdeauna mulțumit. Mai mult decît niște formule consacrate (și consacratoare, prin tradiție), frazele de sfîrșit ale ,medalioanelor" lui chiar împărtășesc
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]