573 matches
-
se face ziuă, că nu-i de umblat prin păduri la ora aceea. - Ei, dacă nu poți, nu poți, îi zic. Oricum, eu sunt dator să plec acolo. Chiar acuma! Rămâi cu bine, nene! Și am început să cobor pe povârnișul muntelui, ca să ajung în pădurea din vale, pe acolo pe unde trecea linia dreaptă a traseului cu reperele stabilite de mine. Dar înainte de a ajunge din nou în pădure, văd pe cineva stând cocoțat pe un gard, în miez de
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
diverse reviste de cultură, în antologii.A adus în lumina tiparului mai multe volume de poezie. Amintim ... XVI. ÎN LUMINA TOAMNEI, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016. În lumina toamnei un copil o floare povârnișuri și pietre un ochi lunecos - ca o tremurare de ape - un cântec săltând pe aproape... În adierea toamnei două mâini fluturând o batistă în vale, o pasăre cu aripa frântă un trandafir rătăcit o potcoavă uitată și-un legământ pângărit
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
pasăre cu aripa frântă un trandafir rătăcit o potcoavă uitată și-un legământ pângărit... În lumina toamnei dragoste și vânt un cerșetor o bucată de pâine uscată și-un hohot de râs ... Citește mai mult În lumina toamneiun copilo floare povârnișuri și pietreun ochi lunecos- ca o tremurare de ape -un cântec săltândpe aproape...În adierea toamneidouă mâinifluturând o batistăîn vale,o pasăre cu aripafrântăun trandafir rătăcito potcoavă uitatăși-un legământ pângărit...În lumina toamneidragoste și vântun cerșetoro bucată de pâineuscatăși-un hohot
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
nici ele,/ Geloase să nu fim asemeni lor.// C-un pas mai jos, am vrut să fim azur,/ Dar nici azurul nu ne-a vrut tovarăși,/ Și-a început rostogolirea iarăși,/ În hohotul stihiilor din jur.// Și tot alunecând spre povârniș,/ Am vrut să ne săpăm mormântu-n zare,/ Să ne păstreze ea și să ne care/ În cerul plin de taine, pe furiș.// Dar limpezirea zării de cristal,/ Sub greutatea-nfrângerilor noastre,/ Și-a destrămat minunile albastre/ Și s-a surpat
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului. Viețuirea Luptătorului creștin în această lume trebuie să fie eonul ceresc al dăruirii sale ... Citește mai mult „Cele îndurate cu propriul sânge se aștern pe hârtie ca un document al sufletului transfigurat și luminat de flacăra talentului.” (Varlam
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului.Viețuirea Luptătorului creștin în această lume trebuie să fie eonul ceresc al dăruirii sale ... XXXII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015. + 27 Martie
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
fermecată, Cu apa-i cristalină, minunată, Hrănește păstrăvul de munte, Susurul dulce să-i asculte. Meandrele-i sinuos cotite. Croiește drumuri semețite, Spre vârf de munte, la izvor Pentru tot omul călător. În Paradis, în luminiș, Sub poale dulci de povârniș Păstrăvăria cea regală Ți-oferă o hrană frugală. Sus în amonte de urci Poți drumurile să le-ncurci Sălbăticia te uimește, Soarele dulce te încălzește. Codrul e o nebunie, un vis, Simți că te-afunzi în Paradis, Verdele-n arămiu
VALEA AZUGAI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373631_a_374960]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ACUM M-A OSÂNDIT ERATO Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului am strâns în inimă milenii de amintiri despre amor din care povârnișul vremii m-a`ndestulat până să mor căci nu m-a săgetat vreodată un spin și eu să nu răspund la îmbierea strecurată în sufletul de dor flămând m-ademeneau păcate grele în crânguri pline de frumos și eu m-
ACUM M-A OSÂNDIT ERATO de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372019_a_373348]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > POVÂRNIȘ Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 1211 din 25 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Ți-ai zis că n-o să-ți irosești viața că n-or să meargă vecinile-n urma ta minunându-se ce gospodina în viață, ai fost
POVÂRNIŞ de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347949_a_349278]
-
singură pe picioare și rufele lenjeriei corpului slab le-ai apretat ani în șir ca să nu se vadă dolofanul de suflet , îndărătul dungilor sale. Te văd, să știi, si acum cum mustești așteptând. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/ Referință Bibliografica: Povârniș / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1211, Anul IV, 25 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
POVÂRNIŞ de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347949_a_349278]
-
și rufele lenjeriei corpului slab le-ai apretat ani în șir ca să nu se vadă dolofanul de suflet , îndărătul dungilor sale. Te văd, să știi, si acum cum mustești așteptând. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/ Referință Bibliografica: Povârniș / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1211, Anul IV, 25 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POVÂRNIŞ de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347949_a_349278]
-
Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1211 din 25 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu PRIMĂVARA La munte, sus, petalele de nea se leagănă încinse, Pe povârnișuri, în spume, curg pâraie topite de Soare, Când jos, la poale, înfloresc pomii, iar în grădini narcise, Pe care doar vecinul, țăranul neaoș, le simte și îl doare. În miez de primăvară, când unii zac de lungă astenie, Degeaba cântă
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
zilei și ceva parcă îi șoptea că în visul său mai apăreau niște stânci, apoi un abrupt și o pată neagră. Se abătu instinctiv din drumul său pe lângă masiv și păși pe o vale îngustă, fără apă, un fel de povârniș cu conglomerate, apoi se afundă într-o pădure deasă. Oare ce căuta în aceste locuri? Mergea dezorientat neștiind ce dorește. După un timp pădurea se rări și doar ici colea se ivea de după câte o stâncă un grup de arbuști
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se ce caută pe aceste meleaguri lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
zilei și ceva parcă îi șoptea că în visul său mai apăreau niște stânci, apoi un abrupt și o pată neagră. Se abătu instinctiv din drumul său pe lângă masiv și păși pe o vale îngustă, fără apă, un fel de povârniș cu conglomerate, apoi se afundă într-o pădure deasă. Oare ce căuta în aceste locuri? Mergea dezorientat neștiind ce dorește. După un timp pădurea se rări și doar ici colea se ivea de după câte o stâncă un grup de arbuști
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se ce caută pe aceste meleaguri lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
de înfloresc în tine vise conturate din care se vor naște copiii de mâine. Cuvintele ți se închid în memorie, îndoielile nu le dau voie să iese, se așteaptă sămânța mirabilă ce încolțește fără sens și sparge uitarea. Timpul urcă povârnișul de dragoste intră pe ușa normalității pe care mulți o deschid și o închid la loc. Rămâi cu surâsul dezinvolt al unei femei care-ți face cu mâna și pleacă. Referință Bibliografică: Sunetele sunt simple gesturi / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe
SUNETELE SUNT SIMPLE GESTURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347347_a_348676]
-
cursul/ sau zăpezii/ să reînvie visul alb/ pe trupul măreției.// Din mulțimea de poeme/ Unul/ se desprinde din firul de vrajă,/ din pânza subțire,/ când tainic coboară/ la ceas de închinare/ îngerul/ cu oglinda de vise.// Din mulțimea poemelor,/ Pe povârniș de lumină/ Unul vine pe furiș/ la mine.//” Noi trăim, ne mișcăm într-o lume materială cu interese aproape exclusiv materiale. Hrănim corpul și mintea, mai exact ne intoxicăm cu toate sursele de stres psihic și metabolic, alergăm într-o
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
cursul sau zăpezii să reînvie visul alb pe trupul măreției. Din mulțimea de poeme Unul se desprinde din firul de vrajă, din pânza subțire, când tainic coboară la ceas de închinare îngerul cu oglinda de vise. Din mulțimea poemelor, Pe povârniș de lumină Unul vine pe furiș la mine. Noi trăim, ne mișcăm într-o lume materială cu interese aproape exclusiv materiale. Hrănim corpul și mintea , mai exact ne intoxicăm cu toate sursele de stres psihic și metabolic, alergăm într-o
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
oferit lucrurile acestea. Reporter: Și pot să fiu împlinit când beneficiez de toate aceste lucruri în limitele impuse de Dumnezeu, exact ca și cu o mașină - când merge pe șosea merge bine, dar dacă vrei să mergi cu ea pe povârnișul unui munte, e treaba ta, dar vei sfârși în prăpastie, din nenorocire. Gabi Ciuciumis: Dumnezeu ne știe și ne cunoaște, pentru că El ne-a creat. El cunoaște mai bine structura noastră și modul în care suntem făcuți. El nu este
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345087_a_346416]
-
bine de douăzeciși cinci de ani căsătorită. Venise într-un loc străin, necunoscut, lăsându-se cu încredere pe brațul bărbatului pe care îl iubea și alături de care își întemeiase o familie. A renunțat la tot pentru a-l urma, necunoscând povârnișurile vieții, dar simțea că odată pornită pe acest drum, nu va mai putea da înpoi, deoarece pentru ea nu este cale de întoarcere din drumul căsniciei. Deseori își amintea de cuvintele mamei sale: „Draga mea, căsnicia este precum autostrada. Un
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
locului nu ar fi vorbit cu străinii despre acele lucruri, nici picați cu ceară. Casa lor se afla la extremitatea micii așezări montane, pe locul cel mai înalt și mai izolat. Restul caselor micii urbe, se înșirau de-a lungul povârnișului, răzlețite de-a lungul străzii ce cobora în serpentine, de ambele părți. În spatele grădinii se termina șoseaua și casa lor era lipită cu spatele de stânci. În prezent faurul ținea în pivniță, neprețuita licoare pe care o gusta doar în
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
vedere, te tratează cu mină serioasă, de-ți trebuie ureche muzicală foarte fină ca să sesizei ironia dulce acrișoară a câte unui comentariu laconic, aruncat în vânt de mărginenii cu clop sau de rumenele fete de la munte, ce-adună zmeura de pe povârnișurile frecventate de urși. Și iarăși îmi amintesc de străbunica Sanvina, care își lua coșul cu ouă de cu seară, și se ducea pe jos cinci kilometri până în gara din Bendorf (Benești), ca să aștepte acolo Mocănița, ce-o ducea pufăind în
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
al acestora. Ele derivă una din cealaltă, determinând un perpetuum mobile. Metafora oamenii se bifurcă este evidentă în contextul mai sus menționat. Există o persistare în a se înstrăina, obsesia cu care autorul coboară spre finalul vieții ca pe un povârniș fără cale de întoarcere. Singura dovadă importantă a trecerii sale prin lume este doar o însemnare pe care/ Dumnezeu o va citi/ cu discreție/ doar un semn. Restul lucrurilor sunt prea neimportante încât nu va mai avea nevoie de ele
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
trebui să fie adevărul însuși”; și altele. Despre frumoasele virtuți umane, autorul s-a pronunțat cu multă determinare: “Prietenia se află la jumătatea drumului dintre simpla amiciție și imperativul absolut al sentimentelor umane - iubirea adevotată”; “Răbdarea este noianul zăpezii de pe povârnișurile abrupte, care așteaptă o simplă vibrație pentru a produce avalanșa”; Sinceritatea este fereastra deschisă a sufletului omenesc prin care, celce o posedă, lasă fără teamă ca să se poată privi înăuntrul lui și-ai conștiinței” - etc. Despre evoluție, lupta omului cu
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]