8,185 matches
-
sunt minunat așezate în pagină de spiritul cât se poate de exigent cu sine și de ochiul pătrunzător dar discret al monahului care poartă în spatele său abia ușor îndoit nu de povara celor nouăzeci de ani, ci mai curând de povara metaniilor și a închinăciunilor, o viață de om închinată exclusiv trăirii monahale, adică lui Dumnezeu. Părintele Petroniu Tănase reușește, într-un mod foarte elevat, să evidențieze cu multă delicatețe chipul Ortodoxiei românești, nu al unei ortodoxii abstracte sau generale, el
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
Alexandru se însenină! Știa că dacă cer de mâncare , pericoulul a trecut. -Bine , draga mea! Te aștept! Mi-am luat adio de la omul lângă care stătusem treizeci de ani, privindu-l intens cu bucuria că în curând îi voi lua povara grea de pe umeri; îmi trecură repede prin minte imaginile dragi ale Ilonei, fata mea și ale mamei; nimic nu m-ar fi putut întoarce din drum, vroiam să le redau viața fără chin și griji... Negru, cimitir, noroi, mormânt, întuneric
ÎNSINGURARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Insingurare.html [Corola-blog/BlogPost/360929_a_362258]
-
nu mai vine. Iubită ființă suntem noi, Povestea ce începe azi, Se poate naște doar în doi Deschide-ți sufletul și crezi! Nu-i timp prea mult a savura, Puținul ce ne-a mai rămas, Din an în an simțim povara Și tremurul sfios în glas. Nu-i bai și nu ne este teamă, Mai trece-un timp și anii nu-s, Refacem în memorie seama Și pașii ce nu i-am parcurs. Veni-vor ani înlănțuiți la pas, Cu patimi
ELOGIU FIINȚEI IUBITE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1469168154.html [Corola-blog/BlogPost/370633_a_371962]
-
seama Și pașii ce nu i-am parcurs. Veni-vor ani înlănțuiți la pas, Cu patimi mici și tandră dăruire, Să luăm iubito, tot ce-a mai rămas La asfințit, din patosul numit iubire. Și-n anii grei cu saci povară, Cu pasul greu dar capul sus, Vom colinda ca-n luni de vară, Prin vămile călăuzite de Iisus. Autor: Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: ELOGIU FIINȚEI IUBITE / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016
ELOGIU FIINȚEI IUBITE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1469168154.html [Corola-blog/BlogPost/370633_a_371962]
-
Nimic, Oricând, un Tot: Cuvântul cărnii, carnea unde E totul viu și-i totul mort... Retina trasă din moluște, Falanga ce s-a tras din pești, Ori inima ce din arbuști e Ca toate cele omenești Sunt vechi atavice blesteme, Poveri organice pe vis, Ci doar Ideii Loc și Vreme Nu-i trebuie, nici Paradis... Nu vezi? Trec oamenii prin sine, Se pierd în tainele ce-i dor De ieri pe azi, de azi pe mâine, Cu amintiri din viitor... Lumină
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_fatala_romeo_tarhon_1333255932.html [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
o maladie gravă, În fiecare casă Mormântul ne atrage Și steaua ne apasă, Aici, e-un fel de cușcă, Făcută din zăbrele, Adolescenții-nvață Să mintă și să-nșele. Bătrânii-și poartă vârsta Prin zile nisipoase, Dar cea mai grea povară Li-s propriile oase. N-au bani de-o biată pâine, În piețele corupte, Nu-i mai ascultă nimeni Pe cei întorși din lupte. Ferestrele-n orașe, Ferestrele în sate Rămân și zi, și noapte La fel de-ndoliate. Și, vai, ca
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ce_aveti_cu_aceasta_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
Oamenii în vârstă din Suedia spun că a fi suedez înseamnă să îți procuri singur cele necesare, să ai grijă singur de tine și să nu devii o povară pe umerii nimănui. Independența și munca grea erau percepute ca fiind trăsăturile unei vieți decente și constituiau percepția comună a moralității. Asta se întâmpla acum aproape o sută de ani. Răposată mea bunică obișnuia să spună că ceva nu este
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
ei, mândră că pe parcursul întregii lor vieți au putut să aibă grijă de familia lor. Sunt bucuros că atunci când a murit, la venerabilă vârstă de 85 de ani, a făcut-o cu demnitatea încă intactă. Nu a fost niciodată o povară. Bunica mea, născută în 1920, era din ultima generație care a avut acea deosebită mândrie personală de a deține o moralitate fermă și adânc înrădăcinată, de a fi suveran în viață, de a fi singurul stăpân al soartei tale, indiferent
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
loc în societate a devenit deja evidentă. Dacă în perioada de început a secolului al XX-lea, social-democrații, o putere hegemonică în politica suedeză din acel secol (și nu numai), solicitau reduceri de taxe pentru a elibera muncitorii de o povară inutilă, ulterior s-au transformat rapid într-un partid care îmbrățișează statul asistențial și este în favoarea creșterii taxelor, cerând tot mai multa reformă socială „eliberatoare”. Masele de alegători, copii ai statului asistențial dependenți de sistemul lui de gândire, au susținut
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
în moralitatea publică, cât și în cea privată. (...) Cerând răspundere socială Prin urmare, cei mai mulți bătrâni din Suedia fie trăiesc singuri și deprimați, așteptând să îi ia moartea, fie au fost internați în instituții colective publice ce oferă, spre a ușura povara tinerelor generații muncitoare, supraveghere permanentă. Unii dintre ei își văd nepoții și rudele de Crăciun, timp de o oră sau două, atunci când familiile fac un efort să își viziteze „problemele”. Dar bătrânii nu sunt singurii care se găsesc la periferia
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
ceva tu însuți este „opresiv”. Ceva „necesar”, chiar și un efect al legilor naturii, este cu totul nedrept și constituie o încălcare a dreptului cuiva de a duce o viață lipsită de griji. Natura însăși, împreună cu legile ei, devine o „povară”. Economia dependenței Poate că această mentalitate explică popularitatea în creștere a teoriilor anti-realitate precum scepticismul și postmodernismul, teorii pentru care nimic nu poate fi luat ca fiind ceea ce este. Logica, se spune, este doar o construcție socială care nu are
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
încă. / Are cheia secretelor - formula filozofală a cununii (Era poetului). În numerologie, cifra 8 semnifică numărul influențelor karmice, poeta fiind trăitoare în filosofia tainelor budiste, conștientă de chemarea asumării unor răspunderi în această viață dar și în cele anterioare. Greaua povară a modelării elevate a cuvintelor în versuri reprezintă munca înrobitoare a minții, a inițierii prin experiență: Poezia i-a rămas speranță, călătorind, încă. / Are cheia secretelor - formula filozofală a cununii (Era poetului). Ce-a de a treia poezie a volumului
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
tuturor bărbaților. Acel om destoinic și răbdător a adunat, an după an, multe suluri de hârtie pe care a notat conștiincios ceea ce afla despre starea și mintea femeilor. Neprețuita comoară ajunsese să fie dusă pe mai mulți măgari, buni de povară, dar comportamentul uluitor al unei femei îl determină să dea foc acestei încărcături. Motivul îl veți găsi în Muzeul de imagini sau în romanul sadovenian. În partea a doua a eseului, Homo diabolicus, C. D. analizează și privește din toate
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1430135519.html [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]
-
ceruri Când inima-Ți cântă mărire... Mă-mbraci cu putere...prin Duhul Tău Sfânt Mă-nvălui cu sfânta-Ți iubire... În slaba-mi ființă altaru-i fierbinte Și ard prin credință cărbunii Iar sufletu-mi zboară pe calea celestă Desprins de poverile humii... O, Tată din ceruri mi-ai dat încă-o zi Să pot să Te laud...să-Ți cânt... Să pot fi lumină în noaptea de patimi Și sare să fiu pe pământ... E iar dimineață...în rugă fierbinte Spre
RUGĂCIUNE DE DIMINEAŢĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1454650789.html [Corola-blog/BlogPost/363433_a_364762]
-
știu!). În fine, la categoria poezie, doamna Cezarina Adamescu vă mângâie sufletul cu adieri bogate de „Poeme Pascale”. Evident, prin grija aceluiași director și Redactor-șef, poetul Nicolae Negulescu, aveți la dispoziție și proză. Semnează neobosita Maria Cozma (de la Paris!) „Povara ființării” și Anișoara Anghel Mija - „Ultimul om- rezultat al iubirii divine în romanul omonim al Elizei Roha”. Este nelipsit preferatul dumneavoastră, Corneliu Leu, dar și Stroia A Gheorghe și alți autori, inclusiv cu teme de natură religioasă. Veți găsi, sunt
MULŢUMIRI ŞI FELICITĂRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Multumiri_si_felicitari_marian_malciu_1369499970.html [Corola-blog/BlogPost/354921_a_356250]
-
BINE NU TE CUNOȘTEAM Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mai bine nu te cunoșteam! Că ignoranța nu te-omoară. De-atâta frumusețe nu știam, Mi-ai pus pe umeri grea povară. Aveam păstrată-n ochiul stâng Doar pentru mama - când s-o duce- O lacrimă cu ea să plâng, Dar mi-ai furat-o, dureros și dulce... Acuma, hai, să încheiem un târg: Învață-mă din nou să plâng! Să plângem
MAI BINE NU TE CUNOŞTEAM de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mai_bine_nu_te_cunosteam.html [Corola-blog/BlogPost/361702_a_363031]
-
-mi ceva despre noi, despre-a nostră iubire ce-a venit după ploi, despre cum ne iubim, despre tot ce simțim, despre cum ne certăm, despre cum ne-mpăcăm, despre-acele dureri care macină seri, despre lacrimi de dor despre viață...poveri, despre aripi tăiate care cad pe pământ rând pe rând... Spune-mi ceva despre-a lumii menire, despre tot ce-a adus în privire iubire, despre pruncul din pântec, despre pacea din cântec, despre glasul viorii sau apusul culorii, despre
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1484907617.html [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
normală. Se cerea deci un om tânăr, devotat Evangheliei și Neamului, apt pentru mlădieri și, la nevoie, suficient de dârz și energic pentru a fi scut și pavăză Bisericii, ca ea să-și împlinească misiunea sfântă în viață credincioșilor. Conștientizând povara răspunderii pe care trebuia să și-o asume cel chemat la această grea slujire, Marele Colegiu Electoral Bisericesc, întrunit în capitala țării, la 24 mai 1948, a ales Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al României pe Mitropolitul
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Așadar, și eu, ..., fiind supus, ca om, legii muritorilor și, prin urmare, așteptându-mi mutarea din această lume vremelnică, am chibzuit că este bine să-mi pregătesc și locul de odihnă pentru neodihnitul meu trup - ca să nu fie aceasta o povară pentru urmașul meu. Văzând că un nou mormânt lângă cele două ale celor doi patriarhi predecesori ar strâmtora locul pentru credincioși în catedrală, și găsind un loc liber în biserica Mănăstirii "Radu Vodă" din București, ...am rânduit pe cheltuiala mea
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Acasa > Versuri > Iubire > AȘ VREA, IUBITE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului Aș vrea să ne-amintim iubite, de o seară Când roua unui vis de dor ne-a fost povară Și sufletul în care amiezile-au apus, Purta pe aripi grele un palid iz adus De vreo suavă împlinită primăvară. Cu gesturi vechi chemând sfios cocorii iară. Aș vrea să ne-aminitim iubite, de o noapte Când fântâna însingurării mustea șoapte
AŞ VREA, IUBITE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1471163385.html [Corola-blog/BlogPost/365208_a_366537]
-
zbăteam, Mă răsuceam între cuvinte: -“Voi naște mâine! Mâine!”... Ei mă chemau, mă dezmierdau Cu viclenie, Habar n-aveau Că-n sângele trufaș Sacrificau copacul Temător de cuie... A fost un semn... Știu bine! Mai port și azi în gânduri Povara timpului, Tenebrele ce se-ntrupau în mine - Un joc al nimănui - Un foc, o apă, pământ anchilozat Și-un srigăt cât o lume: “Mamăăăăăăă!” 15 august 2012 Referință Bibliografică: Obscure scâncete ... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 593
OBSCURE SCÂNCETE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Obscure_scancete_valentina_becart_1345054784.html [Corola-blog/BlogPost/355011_a_356340]
-
geana mea... M-aș pune în oglinzi cu nuduri De cer desprinsa, fulg topit La Carul tău aș prinde fluturi, Zerouri de la infinit Și cât ar ține lungă seară, Pe timpul meu nimic să dai Să nu-ți știu gustul și povară, Ți-aș pune stelele din Rai Nebuni, nebună nebunie Doar joc pe scena să te-mpart Și mască ta de tragedie S-o scot din chip, în ultim act, De mine toată să te scuturi Cu ce-ai fi vrut
SĂ NU TE ȘTIU, MELANCOLIE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1421510777.html [Corola-blog/BlogPost/366030_a_367359]
-
oamenii să-I vorbească decât la griji și strâmtoare, fără să-I maI ceară sfatul și să-L roage pentru vreun ajutor mai acătării - dar pe care aceștia să-l merite și la care să asude ca la o cruntă povară ei înșiși. Așteaptă să ia totul de-a gata, fără vreo învoială sau vreun legământ, cu nepăsare și cu multă încruntare și pătimire ... George Nicolae-Podișor Referință Bibliografică: „Mamă, cocoarele!” ... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 158, Anul
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mama_cocoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
Dinică Ciobotea: „Ca urmaș al celor care au robit ca să sporească averea moșnenilor din Loviște, sau ca reprezentant al ținutului vâlcean, bogat în ocne de sare, mine de aur, mânăstiri și tiparnițe vechi, Mihai Sporiș păstrează și duce cu demnitate povara moștenită de la bunii români ai acestei părți de țară ... ” Partea a II-a conține date biobibliografice despre cei 22 de referenți, aceasta fiind particularitatea cărții. Din motive care țin de preferințe personale, domnul Eugen Petrescu a inclus și în această
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
Antologie > ELISABETA IOSIF SCRISOARE MAMEI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1090 din 25 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului SCRISOARE MAMEI Alungă mamă, noaptea adâncă De sus revarsă praf de stele Peste noi, peste gerurile mele Dorurile-s grele, povara-mi aruncă Spre margine de timp. Păstrează-mi maică și izvorul Ca să-mi culeagă dorul Din stelar anotimp. Măicuța mea, cobori senină Din cerurile sfinte Crăciunul ne aduce-aminte De Pruncul de lumină. Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF SCRISOARE MAMEI / Elisabeta Iosif
ELISABETA IOSIF SCRISOARE MAMEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_scrisoare_mam_elisabeta_iosif_1387996853.html [Corola-blog/BlogPost/351841_a_353170]