460 matches
-
pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră aproape cu toții că stăpânul din povestioară nu se comportase corect cu acel om care păstrase talantul. Unul din oamenii săi, numit Dismas, care urma acum să fie dus spre răstignire îl întrerupsese însă la un un moment dat cu o observație, iar el se întorsese uimit
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
trece foarte mult timp? ”, întrebase el retoric. ,,Nimeni!... Vă spun eu că nimeni! Toți vor lua talantul și vor fugi cu el fiindcă vor ști că stăpânul va veni după un timp, sau poate nu va mai veni niciodată! Însă povestioara talanților pare că mai are un sens ascuns. E legea săracului prietene Dismas, sau nu pricepi? -Omului nu i se dă aproape nimic și chiar de i se dă, i se cere totul la schimb cu mare dobândă, iar dacă
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
schimb cu mare dobândă, iar dacă nu dă, e pus în obezi și biciuit iar apoi trimis la muncă silnică pe viață unde stăpânul său îl va stoarce și de ultima vlagă înainte de a muri! Ăsta-i sensul real al povestioarei Dismas! De aia m-am făcut tâlhar fiindcă nu accept să fiu înșelat și călcat în picioare de niște netrebnici care-și zic stăpâni! Mă asemăn deci cu omul care și-a îngropat talantul iar apoi l-a înapoiat după
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
nevrând să-l contrazică, dar în gând aveau cu totul alte păreri. Remarca lui Irod nu era însă chiar lipsită de înțelepciune. Despre Ioan, poporul îl supranumise pe acesta ,,botezător’’, cam în batjocură la început și inventase diferite glume și povestioare hazlii pe seama lui și a supranumelui său, însă faima acestuia se făcu cu timpul atât de mare încât porecla zeflemitoare se transformase pe nesimțite într-un apelativ al sfințeniei. Una din predicile Botezătorului îi plăcuse atât de mult tetrarhului Irod
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
el. O mamă care, în afara discuțiilor purtate în timpul suptului conferă progeniturii cel puțin 10 minute de lectură sau povestire. Și sugarul care încă nu vorbește are capacitatea să asculte, chiar și o lectură din biblie, Cu atât mai mult o povestioară însoțită de o mimică adecuată. O mamă care solicită copilului ajutorul gospodăresc de care este capabil. Ordinea și disciplina trebuie date pic cu pic pentru sugar apoi pas cu pas la creșterea în vârstă. Nu contează ce va face copilul
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
său pe pământ, într-un mod cum nu le este dat multor semeni... Totul este spus limpede și răspicat, în această carte, pe înțelesul tuturor, chiar și acelor care nu sunt familiarizați cu probleme de tehnologie. Întâmplările îmbracă forma unor povestioare desfășurându-se într-o limbă românească de fină acuratețe, încărcată de autenticitate expresivă, la care a contribuit, și doamna Mihaela Victoria Ignat, spre lauda domniei sale, semnatara valoroasei prefețe a volumului, dar și tehnoredactorul acestuia, domnia sa colaborând în continuare și la
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
nu îl mai privea cu ură, printre răspunsurile scurte, seci, golite de orice simțământ, părea să-l întrebe din priviri și să-l îndemne: „Vrei să mă bați?!... Dă! Hai... dă! ” Amintirea vremurilor bune când Albert îi asculta cu interes povestioarele, cu pățanii, încărcate cu pilde și cu înțelepciune, devenise și ea amară. Modalitatea tradițională de educare a a urmașilor prin învățături și pilde, moștenite din tată în fiu, își mai avea rostul doar în mediul rural dovedindu-se a fi
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
ajutorul. Cu ce-și pot fi de folos? - Să lămurești mama fetei care se opune mariajului. Știu că ai mult tact pentru asemenea ocazii. - Trebuie să aflu mai multe despre familia ei. Ce știi tu? Și Ahmed începu să nareze povestioara: „Tatăl Mirandei, Iosup este irakian. În tinerețea sa a făcut mult sport și avea mare priză la fete, care cădeau ca muștele la simpla sa apariție. Între ele și mama Anei, Maria, care era studentă. Rămânând însărcinată a neglijat facultatea
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
nu întreprinde un efort în a se integra și în dezbaterea academică, riscă să rămână izolată.“ Cu alte cuvinte Andrei Pleșu își începe discursul prin prezentarea parabolei. “Toată lumea știe că Iisus Hristos vorbea deseori în parabole, în pilde, adică în povestioare. La întrebarea de ce folosea acest procedeu în predicile Sale, e simplu de răspuns. Parabolele erau un procedeu didactic și retoric la îndemână. Ele elucidau un subiect supus dezbaterii prin puterea lor de a exemplifica. Însuși răspunde la această întrebare. De ce
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
opri totuși să-l asculte pe profet. Se făcuse o asemenea liniște încât puteai auzi păsările bătând din aripi în zbor. Apoi vorbi Iisus. Vorbea destul de încet însă în liniștea aceea îl auzi și el foarte clar. Iisus spunea o povestioară cu un stăpân care împrumutase niște talanți de argint supușilor săi. După un timp stăpânul își ceru înapoi talanții, cu dobândă desigur, iar unul dintre ei îi dădu înapoi talantul pe care i-l dăduse mai marele. Pe acesta îl
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
și acum, că cel care avea un singur talant îi dăduse înapoi stăpânului tot un singur talant, deci nu risipise averea stăpânului ci o păstrase și o înapoiase cu frică, în mod cinstit și just după înțelegerea oricui, însă în povestioara lui Iisus, stăpânul îl pedepsise tocmai pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
talant, deci nu risipise averea stăpânului ci o păstrase și o înapoiase cu frică, în mod cinstit și just după înțelegerea oricui, însă în povestioara lui Iisus, stăpânul îl pedepsise tocmai pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră aproape cu toții că stăpânul din povestioară nu se comportase corect în acea conjunctură. Unul din
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
pe acesta cu foarte mare asprime. Acesta era finalul povestioarei. În acea seară după ce ascultase vorbele lui Iisus din Nazaret, stătuse cu tovarășii săi la foc și dezbătuseră problema talanților pe toate fețele și găsiseră aproape cu toții că stăpânul din povestioară nu se comportase corect în acea conjunctură. Unul din tovarășii săi, îl întrerupse însă la un un moment dat cu o observație, iar el se întorsese uimit către acela fiindcă nu era obișnuit ca cineva să-i fie împotrivă de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
trece foarte mult timp?” întrebase el retoric. ,,Nimeni!... Vă spun eu că nimeni! Toți vor lua talantul și vor fugi cu el fiindcă vor ști că stăpânul va veni după mult timp, sau poate nu va mai veni niciodată! Însă povestioara talanților pare că mai are un sens ascuns. E legea săracului prietene, sau nu pricepi? se adresă el acelui tovarăș al său. -Omului nu i se dă aproape nimic și chiar de i se dă, i se cere totul la
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
aproape nimic și chiar de i se dă, i se cere totul la schimb cu mare dobândă, iar dacă nu dă, e pus în obezi și biciuit iar apoi trimis la muncă silnică pe viață. Ăsta-i sensul real al povestioarei! De aia m-am făcut tâlhar fiindcă nu accept să fiu înșelat și călcat în picioare de niște netrebnici care-și zic stăpâni! Mă identific deci cu omul care și-a îngropat talantul iar apoi l-a înapoiat după un
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
mai ales că perioada de probă a durat numai două săptămâni și jumate, și nu o lună cum era inițial stabilit de comun acord. Și ca să vă introduc încet-încet în spectacolul virtual pe care încerc să-l creez cu fiecare povestioară, am să vă țin puțin în suspans în legătură cu alte vești pe care le mai am de împărtășit, deși cred că deja încep să mă dau de gol, nu-i așa? Cred că mai bine las vorbăria deoparte și să vă
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită autoarea să însereze chiar producții folclorice din lirica populară tradițională de pe meleagurile puranilor. Ultimele două capitole sunt cu adevărat lirice ocupându-se de clipe de eternitate, legate de copii, nepoți, povești și povestioare din epica populară ori despre chipurile-icoană din sufletul și inima poetei Floarea Cărbune, devenind ,,Petale de lumină” pentru conștiința sa. Înarmată cu puterea de a stăpâni cuvântul pe care atât de convingător ne-a probat-o prin volumele anterioare de
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
umbra vă urmărește, fără să vă spună niciodată nimic! Se plecă pe spate, depărtându-se de mine cu ochii mirați, întoarse capul fără să-mi răspundă, privind înainte, după care mă ținti cu ochii lui mici și scrutători, depănând o povestioară: Vara trecută am fost la Cetatea Poenari, pe vârful muntelui Cetățuia. De cum am început să calc lemnul podețului ce leagă lumea de azi cu cea a tainelor cetății am simțit că cineva mă urmărește și că voiește cu orice pricină
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
limba spaniolă - am fost invitat de un profesor universitar să le vorbesc studenților despre... mine. Erau de la ziaristică, mi-au pus întrebări. Multe au fost despre strămoși, mai ales despre tata. I-am întrebat dacă pot să le spun două „povestioare”? Tata a fost țăran și sunt mândru de asta, Un țăran mai altfel. Copil fiind tânjeam după cireșele timpurii de la un vecin foarte zgârcit, care le vindea în legături mici. M-am sfătuit cu alți copii, am făcut un ghem
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
Stimați prieteni, cititori! Bine v-am găsit! Să vă dea Bunul Dumnezeu tuturor sănătate ... Să fiți și voi cuminți și să ascultați de părinți ... învățați carte pentru a avea parte !“ La îndemnul meu, Noris chiar a reușit să scrie câteva povestioare de-ale lui - la care, bineînțeles, că l-am îndrumat. Împreună cu fiul meu, dedic această carte tuturor cititorilor, iubitorilor de povești sau de povestiri. Așadar, dragi copii, stimați cititori, vă las cu Noris, după ce i-am oferit, mai întâi de
VĂ SEMNALEAZĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: PETRU I. SZABO- MISIUNE PRINTRE STELE (AVENTURĂ SF) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356786_a_358115]
-
înroșit, printr-un mecanism ingenios, afară se auzeau că o muzică ademenitoare și frumoasă. -Asa a fost comunismul! a exclamat Țină. -Si Dante invocă simbolul torturii scufundandu-l pe Guido da Montefeltro în bolgia infernului, continuă Constantin. -Dar, să lăsăm povestioarele ... Te rog Constantine citește din poeziile tale! În camera s-a lăsat liniștea. Prietenul a început să citească pe fondul unei arii din „Nabucco”, direct de pe calculator: „Autobiografie M-am născut pe strada anului 1942, bombardata de oameni cu ochii
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
ce dorește a spune magistratul Lucius Fulvius, spuse el. Simbinacus își reluă firul întrerupt al cuvântului său. -Iată ce spune acest Iisus ucenicilor săi în legătură cu această lege a iubirii într-una din cuvântările sale. Învățătorul arată acest lucru printr-o povestioară care sună cam așa. Este vorba deci despre un om care l-a întrebat pe Iisus cine este aproapele său căci în legea iudaică una din legi impune omului să iubească pe Dumnezeu din toată inima sa și din tot
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
lucrurile, nepricepuții. Pentru ei slujirea Dumnezeului lor în marele templu este mai importantă decât omul căzut în necaz. Dar a gândi în felul acesta nu e pe placul Dumnezeului iudeilor. Pentru El, orice om e la fel de important! -Dar ,,Ierusalimul” din povestioară joacă vreun rol? întrebă cineva. -E destinația de la care venea cel căzut între tâlhari, de la întâlnirea cu Dumnezeul iudeilor dar faptul că se cobora către Ierihon arată poate starea de rătăcire și de cădere a acelui om. Preotul și levitul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
ajutorul. Cu ce-și pot fi de folos? - Să lămurești mama fetei care se opune mariajului. Știu că ai mult tact pentru asemenea ocazii. - Trebuie să aflu mai multe despre familia ei. Ce știi tu? Și Ahmed începu să nareze povestioara: „Tatăl Mirandei, Iosup este irakian. În tinerețea sa a făcut mult sport și avea mare priză la fete, care cădeau ca muștele la simpla sa apariție. Între ele și mama Anei, Maria, care era studentă. Rămânând însărcinată a neglijat facultatea
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
copilăria ei, tata ne povestea despre pădure și animalele ce se adăposteau în ea, despre viața și obiceiurile acestora, despre vânat și orânduielile lui. Poate că tocmai sub influența acestor povești am început eu să scriu prima oară. Scriam mici povestioare de ale noastre, ale copiilor și elevilor, pe care le citeam cu doi-trei prieteni, colegi de școală, care scriau și ei ca mine, ambiționându-ne între noi. De mare folos mi-au fost compunerile pe care le primeam la școală
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]