294 matches
-
caracterizate și cunoscute dar semnificația și folosirea lor obișnuită sunt neglijate în asemenea situații pentru a păstra doar ordinea și reacțiile mutuale”. Beyaert crede, în acest context, că pentru observator, motivele figurative nu pot fi reduse la ipostaza de actanți poziționali, decât prin defigurare. În ultima parte a studiului, „Éprouver” les sensations, Beyaert se referă la observatorul aflat în relație vizuală cu tablourile lui Matisse căruia i se atribuie o dublă competență: una de corp cognitiv / corps cognitifreconstituind scena narativă, alta
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
referitoare la tensivitatea din aglomerarea de tensiuni din pânzele lui Matisse, la prezența picturală din tablouri fragmentată și repartizează echilibrat între toate figurile imaginii, la ritmul imaginii, construit pe două poziții pe care semiotica tensivă îl descrie în termenii actanților poziționali, la prezența/présence ca modalitate potențială din tablourile matissiene, la prezența de tip intensiv/présence intensive, valorile prezenței distribuite în mod echitabil și la posibilitatea de a resimți, de a trăi experiența senzorială, dincolo de nivelul observației. Prin comentariile traversate de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
greimasian este trăită prin analiza plajelor picturale instabile și agitate, prin studiul aglomerărilor de tensiuni, prin prezențele picturale fragmentate și repartizate echilibrat între toate figurile imaginii prin felul în care este studiată continuitatea cromatică, prin ritmul imaginii generat de actanții poziționali, prin prezență/présence ca modalitate potențială sau prin prăbușirea tematică a personajelor. Toate aceste moduri de a-fi-împreună-cu lumea spectrului duc, așa cum ar spune Derrida, spre o supra viețuire a lui Greimas, spre o urmare față de care viața și moartea lui
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
nici corp de comentariu textual, și una și cealaltă, ființare-textuală-aici a unui Greimas absent, ceva între ceva și Greimas. Ceva care este rigoarea, competența astronomică, parcursul narativ parțial, și nu altceva, Ceva care este tensiunea picturală, prezența fragmentară sau actantul pozițional și nu altceva. Fiecare din aceste momente fantomale, așa cum apar în comentariile lui Corrain și Beyaert, adaugă spectrului lui Greimas o dimensiune suplimentară, adaugă o acumulare de straturi fantomatice: „nu prin revenirea la corpul viu din care au fost smulse
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
încrucișării în cadrul sistemului de atac cu așezare în semicerc. 10 minute Folosirea contraatacului și rezolvarea relațiilor de depășire numerică: 3x2,2x1; Apărarea în inferioritate numerică. * Joc școală 5x5. 40 minute Echipa care marchează pe contraatac, beneficiază de un nou atac pozițional. III. Partea de încheiere * Mers cu mișcări de respirație. 2 ture * Concurs - aruncări libere. 5 minute * Aprecieri asupra însușirii temelor lecției. 2 minute LECȚIA 19. Materiale necesare: 14 mingi de baschet. Teme: Așezarea jucătorilor la momente fixe -inițiere; Angajarea între
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
animală” a omului, localizată în zona pelviană. Aceasta se poate vedea într-una dintre ilustrațiile lui Vitruviu realizate în timpul Renașterii (figura 78). Centrul de echilibru este în ombilic, locul originii biologice. Privit dintr-o astfel de perspectivă, celălalt centru com pozițional, capul, este mult îndepărtat și, ca atare, subordonat. Noi am recunoscut totuși, privind tondoul lui Michelangelo de la Bargello (vezi figura 42), că în compoziție, pe scara ierarhică a vectorului vertical, capul se înalță într-o poziție dominantă. Acest dublu etalon
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a uscatului și apelor, această variabilitate creează pe fondul domeniilor unități subzonale, subordonate funcțional (temperată oceanică, subtropicală mediteraneană, tropicală aridă, etc.) care diferă între ele, în
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Sisteme de joc: - contraatacul în relațiile 2x1, 3x2, 3x3: - cu pasă directă la vârful de contraatac; cu pasă la intermediar; - cu dribling pe centrul terenului sau pe partea laterală și pasă la vârf; - atacul rapid în relațiile 3x3, 4x4; - atacul pozițional 5 x 5 cu așezarea jucătorilor pe posturi: - cu depășiri și pătrunderi; - cu combinații tactice de 2 - 3 jucători; - acțiunile de finalizare (aruncări la coș) vor fi permanent dublate pentru recuperările la panou unul dintre cei mai importanți parametri ai
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
se schimbă mereu, adaptându-se noilor situații. In aceste momente se poate pierde pentru scurt timp observarea mingii, dar adversarul nu va fi lăsat liber si nesupravegheat niciodată, deoarece cea mai mică neatenție îi poate da posibilitatea realizării unui avantaj pozițional favorabil primirii mingii si marcării unui gol. - când adversarul are mingea, prima acțiune a apărătorului va fi aceea de a ajunge între el și poartă de aceea, își va urmări în permanență adversarul înotând lângă umărul lui și căutând să
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
unor procedee variate de aruncare, va fi încredințat celui mai rapid și tehnic apărător al echipei; - cel mai slab jucător al echipei adverse va fi dat în grija unui jucător cu viteză, bun trăgător, pentru ca acesta să poată fructifica avantajele poziționale pe care le va obține. 3.3.4.8 Rețeaua comunicărilor posibile între doi sau mai mulți jucători Sunt posibile diverse modalități de comunicare (ale portarului, apărătorului ale mijlocașului, ale atacantului). Pentru jucătorul respectiv însă, în aceste situații ale jocului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
a jucătorilor precum și a adversarului. CAPITOLUL 4 EVOLUȚIA TACTICII ÎN JOCUL DE POLO PE APĂ Tactica a evoluat pe parcursul anilor. La început tactica jocului de polo pe apă era săracă în elemente, deoarece regulamentul îi dădea acestuia un pronunțat caracter pozițional, mișcarea în teren fiind foarte redusă. Jucătorii erau împărțiți în înaintași și fundași, având funcții limitate. De obicei, fundașii erau jucători cu mai mici posibilități de mișcare în teren, dar care posedau indici fizici buni pentru lupta corp la corp
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
adverse și valorificarea lor; — pregătirea acțiunilor decisive prin manevre înșelătoare orientate în alte sensuri, diferite de acelea unde se va petrece acțiunea finală; — anticiparea acțiunilor echipei adverse; — evitarea atacurilor echipei adverse în punctele slabe ale propriei apărări; — crearea unei situații poziționale pentru acțiunile decisive, favorabile echipei proprii si dezavantajoase celei adversare; — impunerea unui ritm de joc convenabil echipei proprii și dezavantajos adversarului; — respectarea disciplinei tactice. Sarcinile tactice se rezolvă în joc în cadrul unor forme de aplicare a tacticii. Astfel vorbim de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
analitică a elementelor componente, executate încet, fără viteză. Apoi se trece la învățarea globală a exercițiului, care se va executa în viteză crescândă. întoarcerea în apă și schimbările de direcție. Desfășurarea jocului, disputa care se dă pentru crearea unei situații poziționale favorabile acțiunilor de finalizare, trecerea echipei din atac în apărare și dezlănțuirea contraatacurilor pretind de la jucător priceperea de a executa întoarceri în viteză și schimbări ale direcției de deplasare. Întoarcerea pe loc în viteză atunci când se pierde mingea și adversarii
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
rolul jucătorilor pe posturi a căpătat o nouă importanță. Fundașul fix nu mai are sarcini limitate și nu se mai consideră fix, adeseori el fiind cel care inițiază atacurile echipei; nici centrul atacant nu mai este același jucător din jocul pozițional vechi, căci în majoritatea cazurilor el joacă un rol ajutător pentru atacanții care se mișcă în jurul lui. Totuși, cu toată existența acestei mobilități sporite de joc, fiecare echipă își are sistemul propriu care caracterizează evoluția ei pe toată durata de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în care există în cadrul echipei un jucător dotat cu calitățile fizico-tehnice necesare pentru a putea trage la poartă strâns marcat de către un adversar și fără a-l faulta. Acest sistem (cu centrul fix) nu este însă identic cu vechiul sistem pozițional, căci centrul fix nu stă pe loc, iar ceilalți patru jucători ai echipei sale, printr-o continuă mișcare în teren, caută să obțină o poziție favorabilă de finalizare a atacului. Jucătorului care se postează ca centru fix i se cere
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
pe stângaci pe brațul stâng, iar pe celălalt, în mod normal pe dreptul (dacă ar înota toți patru într-o linie, atacanții ar fi în flancul drept și în flancul stâng, iar apărătorii în partea dinăuntru a rândului). Această situație pozițională poate fi folosită în scopuri tactice, determinând jenarea reciprocă a apărătorilor. Pentru deplina reușită a acestei combinații, cei doi atacanți trebuie să fie bine dotați fizic, cu forță și viteză corespunzătoare. Plecând la atac, ei își vor alege un punct
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mingii sau să o manevreze. Succesul apărării, mai ales când în sistemul de atac al adversarului se găsesc jucători cu mare mobilitate, va putea fi asigurat de măiestria cu care apărătorii reușesc să schimbe oamenii între ei în funcție de cerințele jocului pozițional. 4.3.10 Combinații cu trei si mai mulți jucători Cu toate că cele mai frecvente combinații de atac sunt efectuate între doi jucători, tendința de modernizare permanentă a jocului implică, printre altele, și necesitatea pregătirii unor combinații tactice care să angreneze
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
grupurilor; raportarea lor în planul procesului comunicațional-informațional creează structura de comunicare a grupurilor cu diverse canale, rețele, procese de comunicare; raportarea în planul procesului ierarhic-funcțional duce la apariția structurilor de putere sau de conducere, iar în plan spațial-pozițional, la structurile poziționale ale membrilor grupurilor. Caracterul rigid sau maleabil, labil al acestor structuri, durabil, stabil sau mai puțin durabil, eficient sau ineficient, creează la oameni motivații care pot contribui fie la dinamizarea comportamentului productiv, fie la slăbirea sau chiar inhibarea lui. Un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
clonat omologul uman al uneia dintre genele Mut S și au stabilit că acesta este localizat în 2p pentru una dintre genele HNPCC, suferind mutație constitutivă în unele familii cu HNPCC. Simultan, aceeași genă a fost identificată independent prin clonare pozițională. Alte trei gene mutator au fost identificate la foarte puțin timp, toate fiind înrudite cu gena Mut L, de la Escherichia coli. Fenomenul MIN+ se leagă de așa-numitele gene mutatoare care codifică pentru un sistem de corectare a erorilor din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neamprentate) sunt figurate cu cercuri mici, negre. Pătratele/cercurile umplute reprezintă gene demonstrate a fi amprentate, celelalte fiind doar prezise (prelucrare după Luedi și colab., 2007). Pentru identificarea genelor amprentate au fost utilizate tehnici moleculare moderne, dintre acestea amintim clonarea pozițională, determinarea expresiei monoalelice a genelor prin hibridizare substractivă (Mondon și colab., 2005), analiza seriată a expresiei genelor (Horvath și colab., 2006), microarray, utilizarea ARNi etc. Clonarea pozițională a fost tehnica utilizată pentru identificarea genelor amprentate din clusterii localizați în cromozomii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
identificarea genelor amprentate au fost utilizate tehnici moleculare moderne, dintre acestea amintim clonarea pozițională, determinarea expresiei monoalelice a genelor prin hibridizare substractivă (Mondon și colab., 2005), analiza seriată a expresiei genelor (Horvath și colab., 2006), microarray, utilizarea ARNi etc. Clonarea pozițională a fost tehnica utilizată pentru identificarea genelor amprentate din clusterii localizați în cromozomii 11 și 15 în pozițiile 11p15.5 și 15q11-q13. Tehnici precum hibridizarea substractivă, utilizând ADNc au fost folosite pentru identificarea de noi gene amprentate la șoarece: Peg1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
politică 9. Trebuie însă spus că analiza carierelor politice este gândită de către Mattei Dogan nu doar ca un indicator revelator al reprezentării, ci mai ales ca un explicans al articulării decizionale în cadre instituționale. Din acest motiv, urmând o logică pozițională, multe dintre studiile cu privire la decriptarea traiectoriilor actorilor politici s-au îndreptat spre analiza elitelor guvernamentale, miniștri și secretari de stat, considerați a fi principalii actori decizionali 10. Numeroasele studii cu privire la acești actori din țări precum Franța, Italia, Marea Britanie sau Olanda
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în timp nu este posibilă decât prin existența lucrurilor reale pe care eu le percep în afara mea."119 Este această circularitate vicioasă la Kant? Într-o primă vedere, da. Pentru că este clar că el gândește de la bun început o "echivalență pozițională" între conștiința existenței mele și conștiința existenței lucrurilor din afara mea. Totuși, nu este vorba decât despre ipostaze ale aceleiași conștiințe, care, desigur, angajează timpul: este vorba despre conștiința de timp. Fără îndoială, timpul este cel care susține, "obiectiv", ambele existențe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că în "ființa" sa subzistă "ca"-ul. Tocmai acesta este operatorul prin care "ceva" și încă "ceva", ambii termeni constituiți ca ceva (descoperiți) în locul-de-deschidere, pot fi aduși la o unitate, constituiți împreună într-o relație de sens "ca". Duplicitatea pozițională a acestuia exprimă forța operațională a lui "ca". De aceea trebuie să ne gândim dacă nu cumva acesta aduce, în unitatea celor doi "ceva", o sincronie care nu poate fi altfel înțeleasă decât ca timporizare. Ceea ce înseamnă că acest "ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt, actele de timporizare judicativă sunt de la bun început în structura judecăți, așa încât aceasta, deși trebuie luată în sens de act universal în orizontul dictaturii judicative, este ea însăși obiectuală. Este vorba aici, și în cazul judecății, despre o dualitate pozițională și operațională, care pre-condiționează dintru început tot ce se află în orizontul menționat. Constituite într-o reciprocitate sesizabilă doar din perspectiva reducției judicative, dualitatea în cauză este constitutivă pentru ceea ce, în acest orizont, aparține gândirii, rostirii, făptuirii; așa încât, pe de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]