837 matches
-
în existența unor adevăruri morale obiective ce pot fi descoperite de rațiune și în care își au temeiul legile umane. De asemenea, ei argumentează că dacă legile umane sunt în contradicție cu adevărurile morale, atunci nu sunt legi cu adevărat. Pozitivismul juridic are o concepție cu totul diferită în ceea ce privește obiectivitatea și temeiurile adevărului moral. Adepții acestei doctrine cred că legile umane sunt postulate ale ființelor umane, că și legile imorale trebuie considerate legi și că nu există o "conexiune necesară" între
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fost instruiți. Însă ei nu vor fi capabili să înțeleagă de unii singuri de ce legile îi obligă și se vor supune lui Dumnezeu supunându-se altor oameni"104. Analizând dreptul, Immanuel Kant face o disociere esențială între dreptul natural și pozitivismul juridic. Pentru filosoful german dreptul natural nu reprezintă doar o serie de drepturi particulare, ci este dreptul în general, "dreptul de a avea drepturi"105. Interpretarea particulară pe care a dat-o Kant dreptului natural l-a determinat pe G.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Kant dreptului natural l-a determinat pe G. del Vecchio să afirme că: "prin Kant, se sfârșește școala dreptului natural (Naturrecht) și începe școala dreptului rațional (Vernunftrecht): Dreptul natural devine drept rațional"106. Filosofia juridică kantiană oscilează între iusnaturalism și pozitivism, principalele idei ale pozitivismului juridic găsindu-și fundamentarea în scrierile lui Kant. 1.2.2. Pozitivismul juridic Pe parcursul istoriei sale, dreptul natural a avut mulți contestatari: în antichitate pe sofiști și epicureici, în Evul Mediu pe William Occam, pe Machiavelli
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a determinat pe G. del Vecchio să afirme că: "prin Kant, se sfârșește școala dreptului natural (Naturrecht) și începe școala dreptului rațional (Vernunftrecht): Dreptul natural devine drept rațional"106. Filosofia juridică kantiană oscilează între iusnaturalism și pozitivism, principalele idei ale pozitivismului juridic găsindu-și fundamentarea în scrierile lui Kant. 1.2.2. Pozitivismul juridic Pe parcursul istoriei sale, dreptul natural a avut mulți contestatari: în antichitate pe sofiști și epicureici, în Evul Mediu pe William Occam, pe Machiavelli în perioada Renașterii. Pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sfârșește școala dreptului natural (Naturrecht) și începe școala dreptului rațional (Vernunftrecht): Dreptul natural devine drept rațional"106. Filosofia juridică kantiană oscilează între iusnaturalism și pozitivism, principalele idei ale pozitivismului juridic găsindu-și fundamentarea în scrierile lui Kant. 1.2.2. Pozitivismul juridic Pe parcursul istoriei sale, dreptul natural a avut mulți contestatari: în antichitate pe sofiști și epicureici, în Evul Mediu pe William Occam, pe Machiavelli în perioada Renașterii. Pe poziții antinaturaliste s-a aflat și juristul englez Jeremy Bentham, dar începând
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe sofiști și epicureici, în Evul Mediu pe William Occam, pe Machiavelli în perioada Renașterii. Pe poziții antinaturaliste s-a aflat și juristul englez Jeremy Bentham, dar începând cu secolul al XIX-lea atacurile îndreptate împotriva dreptului natural de reprezentanții pozitivismului juridic au vizat desființarea totală a acestei doctrine 107. Jeremy Bentham (1748-1832) credea că dreptul poate fi scos de sub incidența speculației și transformat într-o ramură a științei experimentale 108. El a sperat să descopere un principiu care guvernează lumea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acesteia pe observarea faptelor concrete. În dezvoltarea teoriei sale, Auguste Comte pornește de la principiul că știința nu are dreptul să afirme decât ceea ce se constată în mod "pozitiv", adică ceea ce se constată prin simțuri ca realitate materială, externă. La baza pozitivismului său pune ceea ce el numește "legea celor trei stadii". Potrivit acestei legi, în cursul evoluției sale istorice, umanitatea a parcurs trei stadii sau trepte succesive, fiecare dintre ele distrugând-o și înlocuind-o pe cea anterioară. Cele trei stadii ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În consecință, Comte procedează la eliminarea ideii de drept din concepția juridică ca fiind o noțiune metafizică, pură creație a rațiunii care nu exprimă nimic, înlocuind-o cu cea de datorie, care devine baza întregii explicații științifice a dreptului 115. Pozitivismul juridic fundamentat pe doctrina lui Comte a dat naștere unei filosofii lipsite de unitate. Termenul de pozitivism în filosofie nu are o semnificație unică, general acceptată, el îmbrăcând forme variate: în Franța a fost cunoscut sub forma școlii exegezei textelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pură creație a rațiunii care nu exprimă nimic, înlocuind-o cu cea de datorie, care devine baza întregii explicații științifice a dreptului 115. Pozitivismul juridic fundamentat pe doctrina lui Comte a dat naștere unei filosofii lipsite de unitate. Termenul de pozitivism în filosofie nu are o semnificație unică, general acceptată, el îmbrăcând forme variate: în Franța a fost cunoscut sub forma școlii exegezei textelor, în Anglia, dezvoltându-se în cadrul școlii analitice engleze, a dat naștere imperativismului juridic, iar peste ocean a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
forme variate: în Franța a fost cunoscut sub forma școlii exegezei textelor, în Anglia, dezvoltându-se în cadrul școlii analitice engleze, a dat naștere imperativismului juridic, iar peste ocean a îmbrăcat forma realismului juridic 116. Deși diferite, toate aceste forme de pozitivism subscriu unor idei comune, care într-o formă sau alta se regăsesc în opera lui Comte: respingerea teoriei dreptului natural ca fiind speculativă, ea admițând existența unui drept natural uman în spatele dreptului pozitiv, faptul că valorile nu pot face obiectul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nefiind susceptibile de adevăr sau falsitate, ci reprezentând doar expresii emoționale, acordarea priorității obligațiilor în raport cu drepturile și separarea dreptului de morală, dreptul fiind știință factuală, iar morala disciplină speculativă despre valori 117. John Austin (1790-1859) a creat varianta engleză a pozitivismului juridic, cunoscută și sub numele de teoria imperativistă a dreptului. El respinge argumentele adepților dreptului natural potrivit cărora conflictele juridice exprimă opoziția dintre dreptul real și justiția ideală, considerând că acestea derivă din contrastul între diverși reali: dreptului i se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai înalt, deci nu este suveran: suveran obligat juridic este o contradicție în termeni 125. Simplitatea modelului lui Austin este extrem de atractivă. Considerând legea un set de reguli selectate special pentru a guverna ordinea publică, el afirmă prima doctrină a pozitivismului și oferă ca unic criteriu pentru identificarea acestor reguli un test factual simplu: răspunsul la întrebarea ce a ordonat suveranul. Împotriva teoriei lui Austin au fost formulate numeroase critici. R. Dworkin insistă asupra a două obiecții fundamentale. Prima se referă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nedorite, considerate dăunătoare din punct de vedere social, cu un act coercitiv, adică cu un rău cum ar fi sustragerea vieții, a sănătății, a libertății, bunurile economice sau de altă natură. H. L. A. Hart (1907-1992), cel mai influent reprezentant al pozitivismului analitic, a elaborat o versiune a acestei doctrine mai complexă decât cea a predecesorului său, John Austin. El respinge teoria lui Austin potrivit căreia o regulă este un fel de ordin, înlocuind-o cu o analiză generală mai elaborată despre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atare nu poate fi supusă testelor stipulate de o regulă "mai" fundamentală. Regula de recunoaștere este singura regulă dintr-un sistem juridic a cărei forță de impunere depinde de acceptarea ei133. Prin elaborarea teoriei sale, Hart încearcă să salveze fundamentele pozitivismului de erorile lui Austin. Deși este de acord cu Austin că regulile juridice valide pot fi create prin actele emise de persoane oficiale și instituții publice, el respinge versiunea potrivit căreia autoritatea acestor instituții se bazează numai pe monopolul pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Regula fundamentală, denumită de Hart "regulă de recunoaștere", poate fi relativ simplă, de genul "ceea ce decretează suveranul este lege" sau foarte complexă, cum ar fi, spre exemplu, constituția unui stat. Ronald Dworkin (n. 1931), un alt reprezentant de seamă al pozitivismului analitic, critică modul exclusiv normativist în care Hart abordează standardele în drept și identifică principiile juridice ca fiind tipuri separate de standarde, diferite de regulile juridice. El consideră că rolul pe care principiile îl joacă în argumentele care fundamentează judecățile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
relația dintre drept și morală Problema legăturii dintre drept și morală a constituit o preocupare constantă a filosofilor și juriștilor, teoriile care dezvoltă această temă variind de la un pol în care dreptul este identificat cu morala la un altul, corespunzător pozitivismului juridic, în care dreptului i se neagă orice influență a moralei. Astfel, potrivit lui J. Bentham dreptul și morala reprezintă două cercuri concentrice, ele având același centru, dar circumferințe diferite, morala fiind mai extinsă, în opinia lui H. Kelsen cercurile sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
păcatul, ci numai violarea ordinii și a păcii, iar problemele vieții sufletești sunt reglementate de dreptul etern, lex aeterna 151. 1.3.2. O "conexiune necesară" între drept și morală Doctrina dreptului natural, dar și unele teorii moderne adversare ale pozitivismului juridic, promovează o similitudine strânsă între drept și morală, considerând că esența dreptului ține mai degrabă de concordanța acestuia cu principiile moralei, decât de încorporarea ordinelor și amenințărilor. Susținătorii dreptului natural consideră că între drept și morală există o "conexiune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
moral fără amenințarea sancțiunilor. Cei care nu au o astfel de înclinație nu pot acționa virtuos decât dacă trăiesc într-o societate care a înfrânt corupția prin instituirea ordinii legale corespunzătoare 173. 1.3.3. Separarea dreptului de morală Reprezentanții pozitivismului susțin că sistemul de drept este un sistem logic închis, în care deciziile legale corecte pot fi deduse prin mijloace logice din reguli legale predeterminate fără referințe la scopuri sociale, politice sau standarde morale 174. Clivajul dintre drept și morală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau standarde morale 174. Clivajul dintre drept și morală este aprobat de către unii exegeți, considerându-se că astfel a fost posibilă aprofundarea înțelegerii dreptului ca instrument de control social, și contestat de alții, care-l consideră o slăbiciune a oricărui pozitivism. Întemeietorul pozitivismului, Auguste Comte, consideră că dreptul și morala nu au nimic în comun, deoarece dreptul este o știință factuală, iar morala o disciplină speculativă despre valori 175. John Austin, preocupat să construiască un sistem de concepte juridice formale, independente
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale 174. Clivajul dintre drept și morală este aprobat de către unii exegeți, considerându-se că astfel a fost posibilă aprofundarea înțelegerii dreptului ca instrument de control social, și contestat de alții, care-l consideră o slăbiciune a oricărui pozitivism. Întemeietorul pozitivismului, Auguste Comte, consideră că dreptul și morala nu au nimic în comun, deoarece dreptul este o știință factuală, iar morala o disciplină speculativă despre valori 175. John Austin, preocupat să construiască un sistem de concepte juridice formale, independente de conținutul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Poate fi acceptată ca valabilă o lege aflată în contradicție cu principiile moralei? În jurul răspunsurilor la această problemă s-au conturat două concepte rivale, conceptul mai larg incluzând-ul pe cel mai îngust. Astfel, potrivit conceptul mai larg, susținut de pozitivismul juridic, în drept sunt incluse toate normelor valide, chiar dacă unele din ele încalcă principiile moralei, iar conceptul mai îngust, corespunzător dreptului natural, elimină din drept normele care încalcă morala, chiar dacă acestea întrunesc toate celelalte caracteristici ale dreptului. Aplicarea acestor răspunsuri
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu legi înțelepte, avantajele supunerii față de legi sunt considerabil mai mari decât ale nesupunerii sau ale rezistenței la ele. Urmând tradiția lui Hobbes, care definea justul ca fiind ceea ce poruncește legea, iar injustul ca ceea ce interzice ea, formele radicale ale pozitivismului pun semnul egalității între ideea de justiție și "conformitatea cu legea". Această idee însă nu poate fi susținută dacă se admite că, în orice sistem de drept real, există și legi injuste. În cea mai cunoscută lucrare a sa, Conceptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin eliminarea din sfera dreptului a normelor nedrepte ar lăsa nesoluționate situații complexe și variate, care nu ar putea fi înțelese complet în cazul neadmiterii unui concept care să permită deosebirea dintre invaliditatea și imoralitatea legii. Un alt reprezentant al pozitivismului, Georges Ripert dă o soluție simplă acestei probleme afirmând că atâta timp cât legea este în vigoare nu trebuie să ne întrebăm dacă ea corespunde sau nu unui ideal moral, deoarece în momentul în care ea nu mai este conformă cu principiile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cele ale morală, iar dezvoltarea dreptului a fost profund influențată de idealurile moralei. Această constatare este de multe ori utilizată pentru a justifica afirmația că un sistem de drept trebuie să se conformeze, într-o anumită măsură, cerințelor moralei. Adepții pozitivismului juridic au încercat să demonstreze că nu este necesar ca legile să reproducă sau să satisfacă anumite cerințe ale moralității, chiar dacă, de fapt, ele fac deseori acest lucru. Această susținere a pozitivismului a fost respinsă apelându-se la doctrina clasică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conformeze, într-o anumită măsură, cerințelor moralei. Adepții pozitivismului juridic au încercat să demonstreze că nu este necesar ca legile să reproducă sau să satisfacă anumite cerințe ale moralității, chiar dacă, de fapt, ele fac deseori acest lucru. Această susținere a pozitivismului a fost respinsă apelându-se la doctrina clasică a dreptului natural, care afirmă că există anumite principii ale conduitei umane care pot fi descoperite de rațiune și în conformitate cu care trebuie elaborate legile, pentru a putea fi valide. Mulți dintre criticii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]