318 matches
-
toate șansele să fie pe primul loc. Șarmant, plin de energie, uneori îmbrăcat în ținute ce trimit cu gândul la Sherlock Holmes, de o oralitate sclipitoare, venerabilul istoric a devenit instantaneu un răsfățat al televiziunilor. Cu aerul său de bunic poznaș, tobă de carte, autor al unor splendide cărți dintr-o categorie care s-ar putea numi "l'histoire pour les nuls", Neagu Djuvara îi seduce deopotrivă pe bunicuța nostalgică și pe copilul zvăpăiat, atașat de mâna ei, pe intelectualul ce
Declinul hegemoniei americane? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7757_a_9082]
-
el vreo privire, se făcuse nevăzută. Nu mai înțelegea nimic. După cum bătrâna doamnă cu părul alb și ochii șiroind într-una, de parcă ar fi vorbit și râs printr-o perdea de lacrimi, nu se potrivea cu imaginea Dittei Vogelsang, prietena poznașă din povestirile bunicii, tot astfel nu pricepea cum de fata atât de asemănătoare cu Gretel, care se aplecase gingaș spre el, îi prinsese obrajii între mâinile ei delicate și-i dăduse o sărutare atât de parfumată, putea fi Doamna Sibyle
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
făcut intense explorări ale Bucureștiului. Se simte din felul în care vorbește despre vinul și fetele noastre. Stând cu spatele la ușă, nu observ sosirea lui Cohen. Mă întorc și-l descopăr la un pas de mine: zâmbitor - un zâmbet de unchi poznaș, plin de energie și bună dispoziție, cu ochii lucind cuceritor, ochi de om tânăr și bun -, îmi întinde mâna și ne salutăm îndelung. Îmi mulțumește - el mie! - pentru onoarea pe care i-am făcut-o, îmi spune cât de mult
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]
-
drept de norii goi/ Rămași cu semne de război/ Și-ntoarce-m-aș din nou în gînd/ s-aud materia plîngînd/ să văd materia dansînd." (p. 64) Versurile lui Cristian Bădiliță sunt o combinație de erudiție și spontaneitate, de rafinament savant și ludic poznaș. De aceea ele pot fi citite cu inocență chiar și de un public mai puțin instruit, incapabil să identifice șaradele livrești ale poetului. Impecabilă la nivelul prozodiei, poezia lui Cristian Bădiliță se citește cu plăcere de oricine, chiar dacă unii vor
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
separa profundul de obscur, de ilizibil. O inflexiune auctorială se află și în strigătul exasperat al dascălului: "imaginația nu înseamnă minciună" și "fără soluții facile, vă rog, nu-i vorba nici despre vis, nici despre marțieni, nici despre o zînă poznașă". Daniel Pennac ne provoacă prin această carte minunată, să redescoperim farmecul "soluțiilor facile". Daniel Pennac, Domnilor copii, traducere de Sanda Oprescu, Ed. Univers, 2000, 192 p., f. preț.
Imaginația nu înseamnă minciună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17141_a_18466]
-
societății. Să ne amintim că și numele lui Titu Maiorescu a fost implicat de Nicolae Ionescu (unul din colegi) într-un scandal de la Școala Centrală de Fete din Iași, în urma căruia a fost suspendat din funcția de profesor. Tot atunci poznașul Creangă citea la „Junimea” îndrăzneața Poveste a poveștilor, care a circulat în epocă doar în exemplarele „ad usum delphini” și care nu a mai fost publicată decât în 1939 la Fundațiile Regale și apoi abia după 1989. Nici simboliștii n-
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
de presă din 1863 pentru "pasajele vătămătoare bunelor moravuri." Astăzi, remarcă I. Oprișan, fiind scrisă "cu o vervă cuceritoare, într-un stil antrenant, cu dese apostrofări și implicări a cititorului în secretele narațiunii, cu frecvente jocuri de cuvinte și alunecări poznașe și cu o imensă sete de amuzament, nuvela are o frumusețe aproape nefirească pentru epoca în care a apărut și o perfecțiune artistică pe care Bogdan Petriceicu Hasdeu nu a mai atins-o niciodată." Dintre scrierile cu conținut istoric, I.
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
pagini consacră scriitoarea boemei literare și altor confrați, revelând același talent portretistic, ce conferă o și mai mare autenticitate Memoriilor. Astfel, Eugen Ionescu era "urâțel foc, mic, plin de mișcare și nerv... pe atunci veșnic neliniștit, jucăuș ca un copil, poznaș, afurisit". Parcă prin contrast, Emil Botta îi apărea Luciei Demetrius ca "un băietan, ca un înger, înalt, cu părul negru, cu ochi albaștri, alb ca o chiparoasă, sfios și încurcat în mișcări". Alterna tristețea, cu gluma, cu autoironia. Vagabonda întru
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
lume se pogorî, și deodată plafonul, care era glisant, se dădu la o parte, și cerul își făcu apariția, nesfârșit și senin, parcă era noapte și parcă era-n zori, în adâncuri se-nvolburau stihii mute, dar în față stele poznașe clipeau fastuos, îngeri sprințari fâlfâiau grăbiți, în inspecție, și plecau să ducă raportul, lăsând ceva praf de aur de pe aripi, planete impozante își luau locul și luminau fosforescent. Cei doi, întinși în pat, unul lîngă altul, el cu veston, fireturi
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
m-a întrebat: “Ce vrei să știi, tinere?”. Nu știam nici eu prea bine. Ca să scap din încurcătură, am rugat-o, așa cum obișnuiesc la începutul oricărei întrevederi, din cauza obsesiei mele pentru genealogii, să-mi vorbească despre familie și strămoși. Zâmbind poznaș, Doamna Stoicescu mi-a răspuns: “Ei, dar asta e o poveste lungă...!”. Atunci a început povestea care s-a întrerupt abia la 30 iunie 2003. S-a întrerupt, dar pentru mine nu s-a terminat. Prima întrevedere a ținut mai
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
regizor și profesor universitar Geo Saizescu, la împlinirea venerabilei vîrste de 70 de ani”; iată două dintre ele: „Olteanul care e hîtru/ Vinde umorul la litru,/ Dar Saizescu, glumeț de soi,/ Îl dă pe gratis, la butoi”; „Cum te știu poznaș, ghiduș,/ Vei fi iar spirit jucăuș,/ Convocînd pe scenă-ndată/ Să rîdă hîrb de oală spartă”; 4. Pe coperta III, trei fotografii color: „Geo Saizescu la Doctorat! Asistat de soție - prof. Avi Saizescu, prof. dr. Ion Spânulescu, Rectorul Universității «HYPERION
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
-nvățat și dobitocul/ Patima sfinției-sale...// Iar hangița iese-n ușă,/ Bucuroasă de cîștig./ Ochii-i rîd spre căldărușă:/ - Frig, părinte?/ - Strașnic frig!". Comedie cu replici eludate, croind portrete de cucernici ca-n Creangă. Dăm, de bună seamă, peste aceeași impertinență poznașă, de credincios cârcotaș, din Minunile Sfîntului Sisoe. De amintit frumoasele, cît ar fi de naive, cu prospețimea pe care o are o mică piesă de teatru cu gîze, frunze, răsturnări de situație în "celula de criză" autumnală a unei lumi
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
pot caută pe Moș Crăciun este http://www.mos-craciun.eu. “Orice copil își dorește să-l întâlnească pe Moș Crăciun. De aceea vă spunem un secret, noi îl cunoaștem și vi-l putem prezenta. Fie că au fost cuminți sau poznași, oferiți-le micilor copilași sărbători ca-n povești, cu miros de acadele și cadouri câte-n stele!” - este mesajul pe care îl găsim pe www.petrecericopii.net. Pentru 150 de lei - timp de o oră - Moș Crăciun zăbovește la orice
Moș Crăciun de închiriat. Cât costă și de unde puteți să-l luați by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53787_a_55112]
-
hrănit doar cu aer și apă), omul-rumegător (căruia i se implantează un stomac de ierbivor) și omul-mîncător-de-pămînt (pămîntul comestibil fiind singura hrană care, în concepția conducătorilor Kukuniei, ar putea face din om un animal rentabil). Aducîndu-mi aminte, deunăzi, de clasificarea poznașă din respectiva antiutopie, deși aceasta fusese inspirată de foametea reală care bîntuise populația României în vremea comunismului, cele trei specii create în laboratoarele Kukuniei mi s-au părut, cu cinism o spun, adaptabile la vremurile pe care le trăim astăzi
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
zestrea sa îi făgăduiau că ochi au și nu vor vedea, urechi au și nu vor auzi." Niște români emancipați, în stare să cadă la pace. Gata cu romanticele indignări! O poveste în stilul lui Creangă este Toderică, despre un poznaș iubitor de viață. Primind, într-o zi, exact cînd îi mersese mai bine la vînat (invers decît în poveștile cu sfinți incognito), vizita lui Dumnezeu și a apostolilor, capătă dreptul să ceară trei lucruri. Toderică cere cîștig nelimitat la jocul
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
metaforic de Nichita Stănescu despre cel ce improviza în fraze melodice. Chiar dacă personalitatea lui Johnny Răducanu e la fel de inefabilă precum muzica sa, cei care au încercat să i-o capteze în cuvânt par a se contamina de inventivitatea (cu accente poznașe) a personajului. Aș recomanda cititorilor mai tineri inspiratele cugetări pe această temă emise de Sorin Dumitrescu (ilustrator al albumului discografic Confesiuni I și autor al neuitatului aforism: "Johnny Răducanu a introdus în jazz instituția autohtonă a oftatului"), Andrei Pleșu, Dan
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
eroul unui happening sau teatru instrumental. Nu de puține ori dracul alias Aghiuță, alias Michiduță, alias, Nichipercea, alias Sărsăilă, alias Scaraoțchi este bagatelizat. Avem de a face cu o prea accentuată tendință de edulcorare a răului, ba chiar de simpatie poznașă față de pitorescul acestuia. Or, când tatăl minciunii devine Cătănuță, Nefurtache ori Michimaos (recenta denumire moldovenească a Necuratului), te întrebi dacă nu cumva omul suferă de o duioasă inconștiență. Oare acel Mamona încă ne atât de negru precum pare, nu-i
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
nu-i oare o expresie curentă a acestei tendințe primejdioase, constând în îmblânzirea imaginii răului, ba chiar în acomodarea cu acesta? Din ce în ce mai frecvent avem de a face cu o tendință de bagatelizare a răului, de simpatie poznașă față de înfrățirea cu acesta. „Fă-te frate cu dracul până treci puntea”! e o vorbă închipuit înțeleaptă ce a făcut o carieră prodigioasă chiar și în lumea muzicii ca expresie concisă a unei mentalități vicioase ce scoate la lumină întreaga
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
cel despre Animicștiutor (pastișă în același timp la Ion Barbu): "Hilozois, Hilozois,/ Singurei pe lume doi-s:/ Moș bătrîn cu barba moale/ Și-o fetiță ca matale./ Hilozois, Hilozois,/ Vino pe genunchi ce moi-s,/ Cornulețe lungi îți scoate,/ Fii poznașă cît se poate,/ Norii suflă ce cu ploi-s,/ Hilozois, Hilozois...". Roxana Racaru
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
o parafă, muzical-poematică, somație la o carieră înaltă... Nici un exercițiu de tipul beneficiului de inventar, al prudenței care calculează isteț, nu va da seamă de tăria cotidiană a miracolului. Și nu ne va despărți de trainica lui inerență, nici gafa poznașă a vreunui aiurit ca tenorul Leo Slezak, cu experiență la Opera din Viena și la Covent Garden, care, obișnuit să folosească aparatul de locomoție propriu ficțiunii din Lohengrin, se trezi odată lansînd pe scenă, ca pe un peron de gară
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
pagini consacră scriitoarea boemei literare și altor confrați, revelând același talent portretistic, ce conferă o și mai mare autenticitate Memoriilor. Astfel, Eugen Ionescu era ,urâțel foc, mic, plin de mișcare și nerv... pe atunci veșnic neliniștit, jucăuș ca un copil, poznaș, afurisit". Parcă prin contrast, Emil Botta îi apărea Luciei Demetrius ca ,un băietan, ca un înger, înalt, cu părul negru, cu ochi albaștri, alb ca o chiparoasă, sfios și încurcat în mișcări". Alterna tristețea cu gluma, cu autoironia. Vagabonda întru
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
e mai scurtă decît analepsa”, cu „ultimitatea aceea” și, intrînd într-un registru mai grav, o reflecție despre „extincția finală”, „clipa fatală”, „neantul final”, despre „pielea de sagri care se micșorează în toate sensurile”. Cu toate acestea, o notă de poznaș răbzabte și aici, ca în această deghizare naratologică, pe care Genette o dă „prognosticului cunoscut”, antren`ndu- l și implicîndu-l în ea și pe cititor: „Am ajuns la concluzia că timpul este mai scurt în prolepsă decît în analepsă, altfel
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
Constantin Țoiu Doamnei Doris Jurgea Colombina și-a scrântit glezna; pe teren plat, se descurcă, însă când urcă și trebuie să îndoaie articulația piciorului drept, mai greu... Așa-i spun în gând, ca servantei agere și poznașe din teatrul italian. Pe față, nu mi-ași permite... La început, ce-i drept, nu înțelegeam de ce Gh. Jurgea-Negrilești, autorul volumului memorialistic de succes Troica amintirilor, proprietar pe timpuri al unei moșii istorice moștenită din generație în generație de la Alexandru
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
de-al doilea notabil eveniment de artă plastică al Centrului Cultural Francez va avea loc chiar la sediul instituției (Bd. C.D. Loga nr. 46), vineri, 9 mai, la ora 19: vernisajul expoziției „Abracadavra“ a gravorului Philippe Favier. Ca un magician poznaș, artistul francez se distrează transformând obiectele din cotidian în artă, păstrându-le linia dadaistă sau suprarealistă într-o lume misterioasă, plină de încifrări. SIMONA POPOVICI Expoziție l De plante ornamentale În perioada 1-4 mai, în foaierul Operei Române din Timișoara
Agenda2003-18-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280976_a_282305]
-
acestui teatru în Franța. Curios cum, din orice și de oriunde, totul devine pentru mine subiect de nostalgie. De pe malul Ronului ajung, nu pot înțelege cum!, pe o plajă a Mării Negre, alături de acea fetișcană cu voce de copil și degete poznașe, actriță-mânuitoare la Teatrul de marionete din Constanța.
P ă p u ș i by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/3399_a_4724]