222 matches
-
prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți și flămânzi, poposesc să prânzească. Numai că ora înfruntării aceleia este o clipă anume a timpului: amiaza celei de a treia zi de luptă (din patru câte-au fost), din vara celui de al zecelea an al împresurării Troiei. În timp ce tăietorii au tăiat și vor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți și flămânzi, poposesc să prânzească. Numai că ora înfruntării aceleia este o clipă anume a timpului: amiaza celei de a treia zi de luptă (din patru câte-au fost), din vara celui de al zecelea an al împresurării Troiei. În timp ce tăietorii au tăiat și vor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
3 iunie 1877, publica știrea: „Domnitorul și Doamna, în urma unei invitațiuni din partea Maiestății Sale Imperatorului Rusiei, au mers însoțiți de mareșalul de D. A. Mavrocordat și de doi adjuncți domnești, Duminică, 29 mai, cu un tren espres, la Ploiești, spre a prânzi la Maiestatea Sa“ La rubrica „Revista Esternă“, gazeta „Curierul de Iassi“ de vineri, 3 iunie 1877 publica următoarele: „Gazetta de Colonia“ primește de la corespondentul său din Paris următoarele știri din izvoare „oficiale“ rusești: „Guvernul rusesc e gata a da Angliei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Iordache, mulțumind, din ochi, Sfatului boieresc. Veți vedea câtă boierie va avea Ilie, spuse Domnul, ridicându-se din jilțul domnesc și îndreptându-se spre micul salonaș, unde, însoțit de trimișii străini și de câțiva oameni de încredere, se pregăti să prânzească. Să-l lăsăm pe Vodă să se desfăteze cu știuca umplută cu nuci și stafide, crapii proaspeți, aduși din iazurile care zălogeau apa Miletinului, la care se putea ciocni un pahar de vin de Cotnar, și să aruncăm o privire
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
la curtea unui han din Galați. Du-te să-ți pregătești hainele, ca să nu mă faci de râs! porunci cu asprime prefăcută clucerul. Pe când Ilie era îmbăiat și îmbrăcat cu veșminte potrivite pentru funcția importantă ce-o primise, iar Iordache prânzea, sorbind, gânditor, din vinul vechi de Cotnar, Domnul Radu Mihnea își întâmpina comoara neprețuită, pe Catrina, fata lui și-a trufașei sale soții Arghira. Era Catrina o zvârlugă de copilă, cu bujori în obrajii albi, cu părul galben, ca spicele
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
sticlă, cu un singur trandafir Înalt și drept. Pereții erau acoperiți de tablouri cu peisaje calme, de păduri și lacuri. Se Întâmpla uneori ca la o masă Îndepărtată, din colțul ghivecelor cu flori, să stea un ofițer britanic slab, care prânzea singur. Ședea țeapăn, șapca lui cu cozoroc odihnea la picioarele trandafirului. Unde vor fi ajuns tablourile cu lacuri și păduri? Și În ce colț de lume o fi prânzind acum ofițerul singuratic? Unde ai ajuns tu, Efraim? Ierusalimul - un oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
colțul ghivecelor cu flori, să stea un ofițer britanic slab, care prânzea singur. Ședea țeapăn, șapca lui cu cozoroc odihnea la picioarele trandafirului. Unde vor fi ajuns tablourile cu lacuri și păduri? Și În ce colț de lume o fi prânzind acum ofițerul singuratic? Unde ai ajuns tu, Efraim? Ierusalimul - un oraș plin de nebunie și aleanuri. O tabără de refugiați, nu un oraș. Încă mai poți să te ridici și să scapi de el. Să-i iei de-aici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
aici, Guy, protestă Henry. Cu neputință. — Și de ce, mă rog? vru să afle Maupassant, servindu-se cu vin, spre disperarea chelnerului care stătea În apropiere și care considera că aceasta era Îndatorirea lui. E disponibilă, fără Îndoială. Altfel, de ce ar prânzi singură Într-un restaurant public? — În țara asta există o specie nouă de femei respectabile dar emancipate, care emit pretenții la unele din prerogativele tradiționale ale bărbaților. Îndrăznesc să afirm că e una dintre ele. Maupassant pufni disprețuitor. — Eu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
1891, cu numai câteva ore Înainte de prima reprezentație publică a Americanului, Henry măsura În sus și În jos camera de la Hotelul Prince of Wales din Southport, râgâind și trăgând vânturi intermitent. Refuzase invitația de a lua masa cu Compton, care prânzea Întotdeauna la ora trei fix atunci când avea spectacol seara, și comandase o gustare rece În cameră, dar poate făcuse o greșeală. O masă caldă i-ar mai fi calmat intestinele clocotind de emoție. Chemă chelnerul să Îndepărteze vasele murdare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la dărnicia lui nici baremi un fir de fărmitură pentru papagal. Mai multă baftă am avut cu magazineru Arruti, care l-am importunat atâta că i-am manglit un kil juma dă făină, care cu iel mă puteam lipsi să prânzesc. Nu-i totu lapte și miere pentru creștinu dă vrea să mă trag dă șireturi cu vipurili. Când m-am Întors dă la târguit, Capitano sforăia cât Îl ținea chimiru. Da când am suflat a doua oară dân goarnă - care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
detectăm azi nu numai ciornele mentale pe care Borges era obligat să le practice din pricina miopiei sale avansate, ci și talentul În plină formare al lui Bioy. Uluitorul Honorio Bustos Domecq se naște Într-o zi, pe când Borges și Bioy prânzeau În casa părinților acestuia din urmă, dar nu el semnează primul text scris În doi. Unchiul lui Bioy, Miguel Casares, le propune să redacteze o broșură care să facă reclama modului de preparare și a virtuților iaurtului La Martona. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și apoi chiar că am s-o regret. Aveam multe de pus la punct în dimineața aceea - trebuia să anunț poliția în legătură cu spargerea, să-mi aranjez apartamentul, să schimb încuietorile și, acu’ un secol îi promisesem lui Julie că vom prânzi împreună. În plus, aniversarea tatei era peste numai câteva zile și trebuia să mă pregătesc de plecare vinerea următoare. În timp ce mă îmbrăcam - chestie care a durat o veșnicie, pentru că eram întreruptă de sărutările de 450 de secunde despre care v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
am putut înfrâna, să nu gustăm slănina cu ceapă roșie, în timpul programului, că dacă nu mă duceam la traista cu mâncare a lui badea Enea, să-l ajut să-și desfacă nodul de la baieră și la scos merindea și să prânzim în afara amiezii, terminam pușcatul la timp și acuma nu ne mai găseam în măruntaiele cele dușmănoase și pline de puhoaie ale Muntelui Deci, Enea Căpută a priceput spre cine bate șaua Daniel Mărăcinescu și că pe el îl prepune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
toți În criză financiară. Deși Leac avansase un nou proiect, În același ton antiglobalist ca și cel al picnicului de la gară. Dacă tot stârniserăm oroare Într-un supermarket, acum era momentul să atacăm cea mai importantă redută: să mergem să prânzim, să zicem vreo două săptămâni, În fiecare zi, la McDonald’, Îmbrăcați În halate albe, cu mănuși chirugicale pe mâini și, eventual, cu măști pe față. Nu era o idee rea, pe mine chiar m-a amuzat, nu atât proiectul, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
știe nimeni, pentru că mai nimeni nu vorbește. De frică. Ce e sigur e că l-au ridicat de acasă În puterea nopții. E greu, domnule judecător! Dacă cu meseria dumneavoastră nu puteți nimic, ce să mai spunem noi, restul? Am prînzit În ziua aceea cu el, după care a rămas la mine două zile pentru unele „treburi” la Direcția de Învățămînt a județului, pretextul venirii lui aici. Ce să-i explic?, ce să Înțeleagă? Eram pentru ei toți judecător, atîta tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
fără a lăsa impresia că nu e atentă, se Întreba ce gîndesc alături de prezența ei, dar mai ales ce simt, căci de atunci de la primele plimbări Împreună, trecuseră douăzeci de ani. Dimineața aceea se cheltui repede și, după ce terminarăm a prînzi dar Înainte de a servi desertul și cafeaua, doamna Pavel, neglijîndu-mi prezența, sau poate dimpotrivă, invită pe cele două musafire să-mi viziteze „apartamentul” compus din „camera de la față” și antreul larg despărțitor de partea de locuință ocupată de mărinimoșii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
când era locotenent și până pe unsprezece iunie anul trecut, la el acasă nu se așezau la masă mai puțin de două sute de persoane, în fiecare zi. În sfârșit, a ajuns până acolo, încât nici nu se mai ridicau, așa că și prânzeau, și cinau, și beau ceaiul câte cincisprezece ceasuri pe zi, cam treizeci de ani la rând, fără cea mai mică întrerupere, de-abia dacă aveau timp servitorii să schimbe fața de masă. Unul se ridică, pleacă, altul vine, iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
înmulțirea familiei, fiți și dumneavoastră de acord că o dobândă onestă... Sigur că da, sigur că da; n-am vrut decât să mă informez; scuză-mă că te-am întrerupt. — Procuristul n-a venit. Între timp a fost adus nenorocitul; prânzisem și eram într-o dispoziție avântată; au venit musafirii, au băut... ceai și... eu m-am înveselit spre propria mea pagubă. Iar târziu de tot, când a intrat acest Keller și ne-a anunțat ziua dumneavoastră festivă și dispozițiile cu privire la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sentiment. Impresionat de spontaneitatea și naturalețea spectacolului, norul i-a acoperit cu umbra sa binefăcătoare. Continuându-mi călătoria, pe o câmpie largă am văzut un șir de cosași care, obosiți de muncă și înfierbântați de zăpușeală, își pregăteau merindele să prânzească. Am rugat norul să le dea puțină umbră de care să se bucure cât timp își potoleau foamea. Călătorind mai departe, pe o miriște întinsă mi s-au înfățișat ochilor mai mulți tractoriști care zoreau să pregătească ogorul pentru recolta
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
precizie, ca să ajungă în împărăția lui Dumnezeu? Are și el harta, busola și radarul său: acestea sunt: Sfânta Scriptură, Credința, faptele bune și Harul lui Dumnezeu. 8. Nu există Dumnezeu? Un preot care călătorea a intrat într-un restaurant ca să prânzească. La o masă alăturată câteva persoane discutau. La un moment dat, un bărbat mai aprins în discuție, lovi cu pumnul în masă, spunând că Dumnezeu nu există și că El este invenția preoților și arătă cu degetul în direcția lui
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu a șefului direct. E sigur că Brizjlacov nu a aflat niciodată de Anton Pavlovici Cehov. Regelui, în schimb, i s-a anunțat dispariția lui Vatel. L-a afectat! Și doamna de Sévigne încheie fermecător scrisoarea către doamna de Grignan: „... prânziră foarte bine, luară gustarea de după-amiază, cinară, se duseră la vânătoare; totul era ca vrăjit“. „- Cum? - întrebă Cerviacov în șoaptă, aproape leșinat de spaimă.“ *** Metamer de înger. Pe atunci știam: nu merg decât să ating cu pieptul lumina. Și pasul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
maică-n satul tău, Să poți vedea când mi-i rău; Dă-mă maică-n sat la tine, Să te bucuri când mi-e bine. Dă-mă mamă în vecini, Să te văd seara ce cini Și la prânzuri ce prânzești Și peste zi cum trăiești ! U iu, U iu iu ! Mă treci dealul cu spini verzi, Maică să nu mă mai vezi, Mă treci măicuță hula, N-o să mă vezi cu luna; Mă trecuși măicuță dealul, Să nu mă mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
moravurile cu mult mai avansate decât cele ale tracilor, a pus să se construiască o mare sală în care primea și invita la banchet pe cei mai de vază cetățeni. În timpul mesei, îi învăța că nici el, nici cei ce prânzeau cu el, nici urmașii lor n-aveau să moară, ci aveau să ajungă într-un loc cu viață veșnică, unde aveau să se bucure de toate bunătățile. Pe când predica asfel de lucruri, punea să se construiască pentru sine o locuință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cei doi bărbați - soțul ei și personajul- narator: „Dar doamna ne-ntrerupe: - Dv. aveți poftă de vorbă mie mi-e foame... Bine, cocoșelule, mie nu-mi dai un aperitiv? - Băiete! Încă trei.” (Mici economii...). Neputând rezista invitației doamnei de „a prânzi la dânșii”, personajul-narator constată că à la fortune du pot Înseamnă „fel de fel de mezeluri și o sticlă de marsala”, la care se adaugă icrele moi. „Vesela petrecere” Ține trei ceasuri, până spre ora unsprezece noaptea, când femeia are
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
obținut nota dorită și mă roagă să iau prânzul deseară la dumnealor”; tot printr-un bilet e invitat și personajul narator din Cadou..., de către nenea Stasache, seara la prânz: „Astă-seară avem pom de Crăciun. Ne-ai promis că vii să prânzești cu noi” etc.), gramamà, coana Anica, supează cu ginerele la miezul nopții (Tren de plăcere), familia Piscopesco urmează să ia „dejunul la castelul Peleș” la ora 1 după-amiază etc. În tren se fumează, dar se și bea (mamița Miței din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]