227 matches
-
la dărnicia lui nici baremi un fir de fărmitură pentru papagal. Mai multă baftă am avut cu magazineru Arruti, care l-am importunat atâta că i-am manglit un kil juma dă făină, care cu iel mă puteam lipsi să prânzesc. Nu-i totu lapte și miere pentru creștinu dă vrea să mă trag dă șireturi cu vipurili. Când m-am Întors dă la târguit, Capitano sforăia cât Îl ținea chimiru. Da când am suflat a doua oară dân goarnă - care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
detectăm azi nu numai ciornele mentale pe care Borges era obligat să le practice din pricina miopiei sale avansate, ci și talentul În plină formare al lui Bioy. Uluitorul Honorio Bustos Domecq se naște Într-o zi, pe când Borges și Bioy prânzeau În casa părinților acestuia din urmă, dar nu el semnează primul text scris În doi. Unchiul lui Bioy, Miguel Casares, le propune să redacteze o broșură care să facă reclama modului de preparare și a virtuților iaurtului La Martona. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
distincte de crenvurșt, muștar și lubrifiant. Inspirând adânc, se întrebă dacă nu simte și o mireasmă mai suavă, aroma delicată a chiflelor calde. Privind la ceasul de mână pe care un Mickey Mouse cu brațe înmănușate indica orele, constată că prânzise doar cu o oră în urmă. Totuși, ciudatele arome îi lăsau gura apă. Intră în garaj și privi împrejur. Într-un colț, un bătrân fierbea crenvurști într-o oală mare, de cantină, ale cărei dimensiuni făceau să pară neînsemnat arzătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Ioane,/ Tu de vin te-ai îmbătat/ Și din rai tot a prădat” (14, p. 62) ; sau „Măi Ioane, Sfânt Ioane/ Dar tu stai și veselești,/ Dar de rai nu te gândești” (14, p. 48) ; sau „Tu șezi, Doamne, și prânzești/ Și raiul nu ți-l grijești” (12, p. 90) ș.a.m.d. (vezi și 13, p. 26 ; 21, p. 13 ; 41, p. 42). Apare aici o aparentă contradicție. De ce mentalitatea populară i-a acordat Sfântului Petru dreptul moral de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care îndrăznește să-l înfrunte și reușește să-l învingă este zeul Bel-Marduk. O imagine similară apare într-un mit fenician, cel al înfruntării dintre zeul furtunii, Baal-Hadad, și personificarea stihiei acvatice, Yam-Nahar : [...] zeii erau Așezați la masă, cei sfinți prânzeau și Baal sta lângă El. Iată că zeii îi văd, văd pe trimișii lui Yam, ai judelui [Nahar]. Zeii își lasă ochii pe genunchi și pe tronurile lor domnești. Singurul în stare să-l înfrunte pe Yam este zeul Baal
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în ziua de 13 iulie, a durat exact o lună. Tratatul de pace s-a tipărit pe 23 pagini și are 64 articole. După întoarcerea de la Berlin, Ion Brătianu este victima unui accident de trăsură. Ieșind de la palatul Cotroceni, unde prânzise, caii de la birja în care se afla s-au speriat. Trăsura răsturnându-se, Ion Brătianu se lovi cu capul de un stâlp și-și pierdu cunoștința. În starea aceasta a fost ridicat de doctorul Davila și dus la el acasă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
iar nouă ni se făcu onorurile unei primiri ce nu era banală. După formalitățile de rigoare la cancelarie, cu scotocelile prin buzunare, luarea banilor etc., am fost puși la secret, fiecare în câte o celulă. Și în seara aceea am prânzit cu câte o bucată de pâine cu o bucată de brânză telemea. Iar pentru distracție, Luca Manovici ne-a gratificat cu romane franceze de clasa III-a. A doua zi de dimineață ni s-au deschis celulele. Ceilalți arestați, afară de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
scăldat. Sunt multe alte obiceiuri pe cari au apucat ei să le țină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor și a paturilor. Și Fariseii și Cărturarii l-au întrebat: "Pentru ce nu țin ucenicii Tăi de datina bătrânilor, ci prânzesc cu mâinile nespălate?" Și Iisus le-a răspuns: "Fățarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, după cum este scris: "Poporul acesta Mă cistește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Degeaba Mă cinstesc ei, dând învățături, cari nu sunt
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sticlă, cu un singur trandafir Înalt și drept. Pereții erau acoperiți de tablouri cu peisaje calme, de păduri și lacuri. Se Întâmpla uneori ca la o masă Îndepărtată, din colțul ghivecelor cu flori, să stea un ofițer britanic slab, care prânzea singur. Ședea țeapăn, șapca lui cu cozoroc odihnea la picioarele trandafirului. Unde vor fi ajuns tablourile cu lacuri și păduri? Și În ce colț de lume o fi prânzind acum ofițerul singuratic? Unde ai ajuns tu, Efraim? Ierusalimul - un oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
colțul ghivecelor cu flori, să stea un ofițer britanic slab, care prânzea singur. Ședea țeapăn, șapca lui cu cozoroc odihnea la picioarele trandafirului. Unde vor fi ajuns tablourile cu lacuri și păduri? Și În ce colț de lume o fi prânzind acum ofițerul singuratic? Unde ai ajuns tu, Efraim? Ierusalimul - un oraș plin de nebunie și aleanuri. O tabără de refugiați, nu un oraș. Încă mai poți să te ridici și să scapi de el. Să-i iei de-aici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
avea să le uite, nici să le ierte niciodată nici unuia. Sta acum ca o stâncă care se străduie să cadă ucigător peste alții și, în truda ei, se sfărâmă. Abia spre nouă, ca unul care știe la ce oră se prânzește în lumea bună, Lică plecă, lăsând o impresie excelentă soților Rim, care schimbase între ei priviri si cuvinte aprobative. Lina nu mai putea acum fi rușinată de vărul ei de-aproape și Rim ar fi dorit să știe adresa croitorului
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Virtutea începuse a o cam plictisi și întrevedea putința de a-și revedea actorașul, pe care se simțea dispusă să-1 ierte. La cea din urmă masă de seară, Mika-Le fusese singură cu Drăgănescu. Feciorul venise să anunțe că doamna nu prânzește. Era o zi de repetiție. Domnul Drăgănescu, neliniștit de ideea că Elena nu se simte bine sau că prânzul a fost servit prea grăbit, pusese întrebări servitorului. - Doamna e bine și nu a rămas în salonaș decât domnul Mar-cian, explicase
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dinspre nearistoteliana Venus". "Mașina și constructorii săi". "Detectivi într-o lume fără criminali". Lectura i s-a părut mai întâi o preocupare mult prea calmă. Apoi puse în funcțiune magnetofonul și se calmă treptat. Citea acum cu mai multă atenție, prânzi citind. Și când se înseră era cu totul destins. Își tăie din ultracongelator un antricot de vacă consistent. După cină luă "Istoria planetei Venus". Acolo era povestită viața primilor oameni pe planetă, către sfârșitul secolului al XX-lea, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
recuperat cănița aruncată de frățiorul flămând și a plecat în mare grabă la privatul Geambașu din vecini, hotărâtă să-i ceară să i-o umple pe datorie cu ceva lapte, nemaiținând seama că pentru bogătani era ora mesei. Nici măcar să prânzească omul în liniște nu-i chip de răul vostru! Tu nu știi pe unde-i intrarea în prăvălie, fetițo? Ia caută-mă pe-afară! Urgent! S-a stropșit stăpânul casei înainte ca fata să le fi adresat rugămintea pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
greutăților vieții, ci luptă și devine biruitor! Autorul inspirat, braț la braț cu soarele, hoinărește de-a lungul drumului celest până la căderea nopții. Apoi încalecă pe un nor și admiră colinele gătite cu holdele, umbrește cosașii care se pregătesc să prânzească și îndeamnă norul să dea o bură de ploaie pentru holde bogate. „Încrezător în steaua vieții am pornit împreună să cucerim viața, această redută inexpugnabilă ce nu poate fi subjugată și dominată decât de oamenii puternici cu caractere puternice”. Nu
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
riscuri cu acest trădător de la Arsenale. Ceea ce sa întîmplat pînă acum este mult prea important. Drept care, domnule General Grall, ca măsură de precauție pur și simplu, îl veți spînzura. Înlănțuirea în timp a lucrurilor este importantă. Ca de obicei, va prînzi la masa mea, întrucit doresc să asist personal la execuție. ― Prea bine, Maiestate... Hedrock se mișca fără astâmpăr înainte și înapoi în fața aparatului său video. Pînă la urmă se holbă din nou la ecran, care, în actuala sa formă materializată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
am putut înfrâna, să nu gustăm slănina cu ceapă roșie, în timpul programului, că dacă nu mă duceam la traista cu mâncare a lui badea Enea, să-l ajut să-și desfacă nodul de la baieră și la scos merindea și să prânzim în afara amiezii, terminam pușcatul la timp și acuma nu ne mai găseam în măruntaiele cele dușmănoase și pline de puhoaie ale Muntelui Deci, Enea Căpută a priceput spre cine bate șaua Daniel Mărăcinescu și că pe el îl prepune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Dar dacă mi-aș aminti, sunt sigură că visul ar fi despre mecanicul de primă mână care va fi într-o bună zi soțul meu. Domnul J.L.B. Matekoni zâmbi ușurat. Nu se răzgândise și erau încă logodiți. — Azi trebuie să prânzim la Hotel President, o invită el. E necesar să sărbătorim acest eveniment important. Mma Ramotswe fu de acord. Va fi gata la ora douăsprezece, iar după aceea, dacă îi convine, poate îi va permite să-i facă o vizită, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
vostru, c-apoi știți ce vă așteaptă... Și să nu cutezați a ridica întâmpinare la ce-am hotărât! Să mi se ducă în sala de ospețe jâlțul cel negru, iară celorlalte două să li se deie foc! Astăzi poftesc să prânzesc numai eu și cu cele două fete preaiubite ale mele, Ana și Dana. Să nu mă tulbure nimeni și să nu cuteze nimeni a-mi trece pe dinainte fără poruncă! Iară tu, care mi-ai fost cândva odraslă alintată, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bine și nu mă uita! POSACUL: Umblă sănătoasă! Și când ne-om revedea, să-ți fie ochii senini și sufletul plin de soare. (Liana iese pe ușa din dreapta. Posacul o urmărește cu privirea.) CRAINICUL CURȚII (din culise): Măria Sa binevoiește să prânzească. Restul împărăției să steie pe loc și să nu crâcnească! (Cortină de lumină. Fond muzical.) Tabloul 2 La curtea lui Gând-Împărat. La chelăreasa Ilinca. Încăpere modestă, curată, cu două paturi, o masă cu o condică groasă așezată acolo, două scaune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
părinte? Sigur l-au pus la masă! DUMITRAȘ (tăios): Gura! Zi-i să iasă afară! ILINCA (se duce, cam speriată, și deschide ușa către Sisoe, care mănâncă tacticos): Sfinția ta, te cere don' jandar... SISOE: Nu i-ai spus că prânzesc? ILINCA (șoptit): Ieși, sfinția ta, că altfel se supără. Și-i cam stricat la cap... SISOE: Bine, să ieșim. (se ridică, trece pragul spre ceilalți) Iaca am venit. DUMITRAȘ (vine la Sisoe, se uită la el din toate părțile, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și apoi chiar că am s-o regret. Aveam multe de pus la punct în dimineața aceea - trebuia să anunț poliția în legătură cu spargerea, să-mi aranjez apartamentul, să schimb încuietorile și, acu’ un secol îi promisesem lui Julie că vom prânzi împreună. În plus, aniversarea tatei era peste numai câteva zile și trebuia să mă pregătesc de plecare vinerea următoare. În timp ce mă îmbrăcam - chestie care a durat o veșnicie, pentru că eram întreruptă de sărutările de 450 de secunde despre care v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
făcut de ultima oară, și să iasă spunând, Mâine vom vorbi mai pe îndelete. De obicei, erau de ajuns și prisoseau cinci minute pentru îndeplinirea rutinei sentimentelor filiale, restul de expansiune și conversația substanțială rămâneau pe a doua zi, uneori prânzeau, alteori nu, dar aproape întotdeauna fără Marta. Astăzi, totuși, cinci minute n-au fost suficiente, nici zece, și au trecut aproape douăzeci până la întoarcerea lui Marçal. Urcă repede în furgonetă și trânti ușa. Avea un chip serios, aproape sumbru, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
abstracție de exagerare, Mâine te ajut, spuse Marçal, nu știu nimic, dar la ceva tot trebuie să fiu bun, Nu, tu vei sta cu nevastă-ta, ieșiți, faceți o plimbare, O plimbare, nu, dar mâine va trebui să mergem să prânzim acasă la părinții mei, ei nu știu că Marta e gravidă, o să înceapă să se observe, imaginează-ți ce-o să-mi audă urechile, Și pe bună dreptate, trebuie să fim drepți, spuse Cipriano Algor. Altă tăcere. E vreme bună, observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
întoarseră de la masă, îl găsiră în olărie turnând var lichid într-un mulaj, Te-ai distrat bine fără noi, întrebă Marta. N-am apucat să mor de dor, dacă asta voiai să spui, i-am dat de mâncare câinelui, am prânzit, m-am odihnit puțin, și iată-mă, dar acolo, cum a fost, Nimic special, spuse Marçal, cum le spusesem deja despre Marta, n-au fost mari sărbători, sărutările și îmbrățișările care se obișnuiesc în acest ocazii, despre restul nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]