264 matches
-
aceea așezată, parcă ordonată analitic a fratelui meu. Râdea și tata, se amuza și-i relata mamei cu lux de amânunte „deliciile noastre verbale”, mai ales că avea un deosebit simț al umorului: Bine, s-a făcut grăsunelu’, duci tu „Prâslea cel voinic și merele de aur”, da fii atent, să nu scapi vreun măr pe jos până acasă. Doamne, era atât de cuminte, relaxat și docil, încât prelua orice informație a mea și-o asimila la modul cel mai conștiincios
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
aur”, da fii atent, să nu scapi vreun măr pe jos până acasă. Doamne, era atât de cuminte, relaxat și docil, încât prelua orice informație a mea și-o asimila la modul cel mai conștiincios posibil. Mariana, câte mere are Prâslea ? Stai după mine și dacă pleacă vreun măr să-mi spui, să le adunăm, să le punem la loc. Ajunși acasă, naivitatea infantilă a fratelui meu alimentată de micile mele stratageme de conservare a spațiului individual de joacă și-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
așa de ușor ticluite și rostite de ele. De unde să știm noi, cine intră În curtea lor? Au un câine... Săndico, tu ce ai mâncat astăzi? Pâine cu zahăr tată, am Înmuiat În apă și i am dat și lui Prâslea. Bineeee! Eu am văzut coji de ouă la gunoi la noi, de unde au apărut? Poate le-au aruncat vecinii tată, spusese una din gemene, ca să dea vina pe noi. Atunci bietul om văzând cu câtă naturalețe mint, Își pierduse de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
rău...nu le place munca, râd de toți și bârfesc...auzi la ele...munca este pentru proști...ele ce viață vor duce dacă nu vor să Învețe să facă nimic? Se apropia aniversarea a un an de viață a lui Prâslea și Ionuț ca fratele lui cel mai mare Între cei cinci copii, se chinuia de zor băgat În umbra sălciilor să-i cioplească un căluț mic de lemn, să aibă și el o jucărie de ziua lui. Încă din zori
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Puf i-au mai adus patru gâște tinere să-i țină de urât. Mama trebăluia din zori În seară pe lângă casă, și-a pregătit grădinița de zarzavat Încă din toamnă ca și vecinii lor. Săndica se ocupa de flori iar Prâslea sulfa În puful păpădiilor Înflorite a doua oară, minunându-se cum zboară puful. Capul familiei și-a luat munca În serios și În scurt timp știa exact ce are de făcut și unde erau puse cele necesare. Nu trecea o
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
aur, aur, să le luăm ochii și mințile, ca să-și schimbe poruncile. Io Constantin Voievod nu vrea să plece la Odrii. Marele spătar Mihai îl privea pe domn și nu-i venea să-și creadă ochilor. Nu mai era Constandin prâslea, cel orfan, cel ce tăcea mereu și nu lăsa să i se citească nici un gând pe seninul frunții și în zâmbetul îngăduitor. Acum, iată groaza și nerăbdarea înfierbântându-i obrajii și făcându-l furios. Eu Mihai o să plec la Adrianopol
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ținut cu o femeie cununată, doamna Ducăi Vodă cel Bătrân. Și ce dacă? Șerban a ajuns domn și a domnit zece ani! Și nu l-a dat nimeni jos, a închis ochii domn. Neica Dinu, ah, pe domnia sa și pe prâslea Iordache i-a iubit maica. Pentru ei a scris testamentul. Și? Dacă nu venea vodă feciorul Stancăi, praful se alegea de avere cu tot testamentul. Venea la domnie altul, punea mâna pe toată agoniseala, că zicea că-i a domniei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu mai avem ce să vorbim, doar că trebuie să faci către cocoană înscrisuri cum se cuvine, cum făcu și măria sa cu voi. Auzii că de câțiva ani și-a împărțit toată averea și l-a făcut până și pe prâslea mare stăpân. Capul doamnei, după câte înțeleg, nu vrea ca nici o palmă de pământ să fie pe numele domniei, că, de, domniile sunt schimbătoare și când se schimbă domnii se schimbă și stăpânii moșiilor domnești... Poruncește slugilor să scoată caii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din frâul profesorilor lui și să tragă chiulul pe lângă grăjdarii de la Mogoșoaia. Speranțe zadarnice, pentru că doamna Stanca luase cu ea renumita i pungă cu care-i învățase aritmetică pe toți copiii din neam. Așa că în caleașcă, avându-l alături pe prâslea, Stanca băga mâna adânc până la fundul pungii și scotea un galben, adică un ducat, un ughi unguresc sau un florin, îl așeza în poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să îndeplinească totul. E drum de două ceasuri. — De ce mă ispitești, neică Mihai? Două ceasuri dus, pe urmă întorsul, și eu trebuie cu soru-mea să ajungem la vecernie la Mitropolie că mâine este praznic mare. Unde mai pui că și prâslea e cu noi. Stanca ajutată de slugile venite în grabă se coborî și ea din trăsură și se apropie salutându-și unchiul. Spătarul o măsură din cap până în picioare și, mulțumit, întrebă: — Aud că domnița Smaranda se mărită cu Grigoraș
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că a apucat și soru mea Stanca să-l vadă scriind, credea răposata că nu mai apucă în veci asemenea minune, răspunse tot șoptind Ștefan. Printre dinți se auzi mustrarea prințului Constantin: — Mai tăceți odată! Ce strică Mateiaș că e prâslea și că-i alintat? Fețele celor trei frați Brâncoveni își reluară expresia amabilă, divanul trecuse la judecarea pârilor de încălcare a proprietății. Ștefan, cu ochii spre vodă, examina atent profilele celor doi unchi Cantacuzini. Și ei își șopteau ceva. Ah
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe noapte m-a trezit pocnetul creionului cu care subliniam pasaje din Human Resources & Public Relations Compendium, când, amețit de atâtea cunoștințe, capul mi se învârtea și-mi cădea în piept. Doar zgomotul creionului mă salva, așa cum îl salvau pe Prâslea țepușele. Poate că omul îmbătrânește, ceea ce înseamnă că locul îi devine vacant, dacă știi să te orientezi și să profiți de ocazie. Nu, mai mult ca sigur că superiorii nu încurajează un astfel de comportament. Nici un superior nu ar pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Am venit pe lume în sâmbăta Paștelui, printre cozonaci, cum spunea mama. Ea credea că asta îmi va aduce noroc în viață. Dar, deocamdată, sugeam laptele de la sânul mamei, eram alintat și, fiind prâslea, mie mi se dădea cea mai mare atenție. Mi-o amintesc pe mama. Ea apare în închipuirea mea ca din ceață, apoi se limpezește și-i văd chipul suav, și-i aud glasul molcum și duios. Subțirică, destul de înaltă, fața
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
p. 245). în folclorul mitic românesc, tema în discuție este atestată din abundență. Amintesc doar basmele în care balaurii sau zmeii fură soarele și luna de pe cer (tip Greuceanu) sau merele de aur dintr-un copac cu valențe cosmice (tip Prâslea cel voinic și merele de aur) și colindele în care Iuda fură din rai astrele, iar un sfânt (de regulă Ilie) îl răpune cu fulgerul, îl leagă în lanțuri și readuce „odoarele” la locul lor. în ceea ce privește colindele tip Furarea astrelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balada Milea, eroul „greșește” și adoarme („Am greșit, și-am adormit”), în timp ce (sau pentru că) îi intră în sân „Șarpele bălăurel/ Tot cu solzii de oțel,/ Șarpele balaur/ Cu solzii de aur” (22, p. 183). Motivul apare mai pregnant în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur (Aarne- Thompson, tip 301), cules de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape toate motivele din colinda Furarea astrelor : apariția zmeului (care poate fi asemănat cu Iuda din colindă), somnul falșilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
piroteală de nu se mai putea ține pe picioare [...], mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era ridicat de două sulițe și atuncea văzu că merele lipsesc”. Chiar Prâslea (eroul autentic) este nevoit să-și meșterească o adevărată „instalație de trezire” pentru a scăpa, la venirea zmeului, de vraja somnului malefic. în basme, chiar și Sf. Sisoe - un campion al luptei cu duhurile rele - adoarme la apariția demonului, permițându
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
el și-și văzu de drum mai departe. Dar pedeapsa nu întârzie să vină, după ce izbi de câteva ori cu securea în trunchiul unui copac, se vătămă așa de rău la un picior, că trebui să fie dus acasă.” Dimpotrivă, Prâslea îndeplinește ofranda și moșneagul îi indică arborele care trebuie tăiat și la rădăcina căruia se află gâsca de aur (arbore consacrat). Ulterior, Prâslea amplifică ofranda („un munte de pâine” și „tot vinul dintr-o pivniță”). Ca urmare, „taman pe locul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui copac, se vătămă așa de rău la un picior, că trebui să fie dus acasă.” Dimpotrivă, Prâslea îndeplinește ofranda și moșneagul îi indică arborele care trebuie tăiat și la rădăcina căruia se află gâsca de aur (arbore consacrat). Ulterior, Prâslea amplifică ofranda („un munte de pâine” și „tot vinul dintr-o pivniță”). Ca urmare, „taman pe locul unde doborâse copacul”, moșneagul din pădure îi meșterește o arcă mirifică, „o corabie năzdrăvană care plutea și pe apă, și pe uscat” (67
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o provoacă. În Kalevala, două duhuri (rele) sucesc securea eroului pentru a-i intra tăișul în picior. În basmul german Gâsca de aur, cel care provoacă rănirea fraților mai mari (la mână și la picior) este „Moșneagul din pădure”. Față de Prâslea însă, acesta este binevoitor. Dacă îmi este permis să generalizez, provocatorul rănirii meș- te rilor (legendari sau reali) care încalcă anumite practici magico- -rituale trebuie să fie un dendro-daimon, un daimon silvestru, un fel de „vâlvă a pădurii”. Ipoteza mea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984, pp. 226-234). Ca și în basmul german, în cel românesc, cei doi frați mai mari refuză pe rând să dea de mâncare unei ființe silvestre (o vulpe-om) care îi transformă în stane de piatră. Prâslea își împarte mâncarea cu ea și aceasta îl ajută să dobândească nu „gâsca de aur”, ci „pasărea măiastră” care, ca și prima, avea pene ce „străluceau ca oglinda la soare”. În basmul german, pe locul (și poate din lemnul) copacului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rupt, nici nu visează după alea șaișpe ore de muncă În care iese pe posturi și se ia de toți. Dar tot doarme. Dacă nu dormea deloc eu eram mai mulțumit, vroiam să-l văd cu scobitori sub pleoape, precum Prâslea cel Voinic. Dacă țara suferă - și să nu-mi spuneți voi mie că nu suferă țara asta terfelită și violată zilnic ba de unul, ba de altul, de s-a tras la față și s-a subțiat de n-o
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Michel. Madame Mangeot credea implicit în Michel. Cine știe ce povești cu zâne din anii copilăriei trezea în mintea ei absența fiului? El era prințul care cutreiera lumea cu un condur de cristal; era ciobanul care câștiga mâna fetei de împărat; era prâslea care ucidea uriașul. Bătrâna n-a apucat să afle că fiul ei era pur și simplu mort. Charlot descoperise toate acestea în timp, din propoziții trunchiate, din izbucnirile de mânie ale doamnei Mangeot, din visele pe care cele două femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
timp v-ar lua, ca să puteți compune un anunț absolut superb ca, acesta: - Căutăm un om să aibă grijă de un lot de vaci care nu fumează și nici nu bea. Sau unul și mai și, parcă numai potrivit pentru Prâslea cel Voinic: -Vând pat pentru copil cu picioare de fier. Sau pe aceeași temă: - Vând pătuț copil făcut la comandă pentru pretențioși. Și uite așa am început eu să mă neoculturalizez, adică să mă îmbib cu noua cultură, apărută mai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Isărescu). Adevăratul exemplu masculin din ele, tipul de erou strălucitor și viteaz, pe care ar trebui să-l ia ca etalon orice puștan în creștere și educare în școlile răsmodernizate de pedelistul Funeriu, nu e Făt Frumos, Harap Alb, sau Prâslea cel voinic. Modelul lor este depășit complet în ziua de azi. În zilele noastre, e clar, modelul de urmat, este zmeul. Și în principal, femeile știu mai bine asta. Orice gagică, chiar analfabetă, sau cu două facultăți la bază, dar
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
codri și ape Vindecând dureri, suspine, Ai lăsat lumii comoară. Te cântam și noi pe tine În a vieții vremuri toate. În a lunii cincisprezece Luna-ntâi din noul an Toata lumea mi te cântă. Sfânt luceafăr, „La mulți ani!” Prâslea cel voinic Ș-avea împăratul, Doamne, Trei feciori ca trei stejari! Dar din toți cel mai viteaz Prâslea era. Prâslea cel voinic și ager A salvat mărul de hoți Și cu vitejia lui A omorât zmeii toți. Și trei fete
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]