915 matches
-
o fac? Tremuram tot, simțeam toporelul greu în mână firava, simțeam zvâcnirea sângelui, bătaia inimii porumbelului în cealaltă mână. A fost ultima dată când m-am simțit Stăpân. Aveam într-o mână pacea rănită, securea războiului în cealaltă. Cand un prădător frânge aripile păcii, un Stăpân o ucide și-o face ciulama. Am reușit să-i tăi gâtul din prima lovitură. Imaginea e una emblematica în propria memorie: capul porumbelului, așezat pe butuc, ochiul lui roșu, blând, privindu-mă fix, si
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
ridică deasupra societății. În comunitățile de păstori din Carpați, selecția s-a făcut mereu spre eliminarea oilor negre, seine sau tărcate, în favoarea celor albe. Motivul e securitatea și liniștea turmei. Pe timp de noapte, oile negre se diferențiază greu de prădători, în special de urși. Mai mult, dacă o oaie neagră se depărtează de turmă, când revine, turma se sperie de ea. Oile negre au supraviețuit în turme doar dacă au avut calități excepționale. Apoi, lâna lor era apreciată ca având
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
lupi flămânzi Iar la Apus tâlhari bolânzi, Îți dau târcoale vulpi și corbi, În piețe-ți strigă surzi și orbi, Bătrâni și tineri exaltați De forțe-oculte agitați, Amestecați cu trădători Cu inamicii plătitori; Se-amestecă români curați Și bine-intenționați Cu prădători și complotiști, Cu zbiri străini, cu antihriști, Cu promotorii de minciuni, Cu ctitori de imixtiuni Și cu mulțimi manipulate De javrele interesate Și fiecare-n felul său Să-ți facă bine vrea, sau rău. Sărmană țara mea, iar ești La
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
teribil mister, este invocată de două ori în cuprinsul Tripticului athonit. Mai întâi, la pagina 38: Întotdeauna mai pune o farfurie în plus, o lingură, o furculiță, un scaun aproape de masă tras. Întotdeauna, lasă ușa ne-ncuiată. Nu te teme de prădători, de cei care vor da peste tine. Dar teme-te întotdeauna la cină singur să rămâi - iar El la altă ușă să bată. Apoi, la pagina 45, unde găsim chintesența însăși a Prezenței deocamdată absente, a Prezenței hipnotice, intens și
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
este și existența lanțului trofic, al ecosistemului așa cum îl cunoaștem, care demonstrează că lumea biologică are la bază lupta pentru supraviețuire, lucru care nu se regăsește în săptămâna creației biblice, unde totul era perfect, intrebarea fiind: când au fost creați prădătorii, de unde s-au ivit sistemul digestiv carnivor, colții, ghearele, masa musculară, etc..?, iar răspunsul venit din partea creaționiștilor fundamentaliști, precum că natura s-a modificat în urmă căderii în păcat nu are nici o susținere logică fără evoluționism (iar un evoluționism plecând
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
L-am simțit, cu toate că încă bravează, umilt și cumva înfricoșat de acel ceva pe care nu-l mai poate controla...Iar frica și umilința au ca și sângele, un miros aparte, inconfundabil. Și la fel ca și sângele, ele atrag prădătorii. Sunt acel... călcâi al lui Achile și îl fac pe om atât de vulnerabil... Un timp Angela rămase tăcută, părând să contemple pe ecranul său mintal derularea unor imagini pe care încerca să le deslușească mai bine, apoi continuă: - Știi
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
-le leșurile în adăpostul comorii. Îi acoperiseră cu pământul gras și înălțaseră în grabă un dâmb, drept semn pentru sălașul prăzii, când aveau să revină mai târziu... Dar târziul s-a preschimbat în niciodată, Dunărea nu i-a iertat pe prădători, au ajuns hrană pentru pești și prilej de povești... Vocile, din îndurerate, deveniseră doar obosite de tristețe. Pe om îl mai trecură o dată fiorii morților ce abia acum aveau să fie împăcați... Și, chiar și după ce arheologii din reședința județului
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
nou viteji și patrioți. Sunt cel ce încă speră că românii Se vor decide soarta să-și decidă Și să-și răzbune eroii și străbunii, Speranța s-o învie, nu să o ucidă! Sunt neclintit în lupta pentru țară Când prădătorii lacomi, trădătorii Blesteamă stirpea veche să ne piară Și ne-ar ucide să ne smulgă teritorii. Sunt hotărât, când patria mi-o cere Pe armă mâna să o pun, luptând Să îmi recapăt tânăra putere De pui de leu prin
GRUPAJE DIN VOLUMUL ”ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340694_a_342023]
-
Melinis sp., Andropogon sp., Pennisetum sp.) și leguminoase americane (Stylosanthes sp.) care au efect letal asupra căpușelor ixodide. Leguminoasa Stylosanthes produce secreții lipicioase din care se degajă vapori toxici ce imobilizează și omoară larvele din jur în 24 ore. Dintre prădătorii căpușelor se menționează găinile și furnicile care culeg dimineață toate căpușele femele satule desprinse de pe gazde. Combaterea căpușelor în adăposturi se face prin betonarea planșeelor, sclivisirea pereților sau prin pulverizare de produse acaricide remanente. Folosirea acelorași acaricide pe perioade îndelungate
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANȚULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Să fie ei aleșii? Umbrele trecutului par a fi atât de pregnant reflectate în oglinda viitorului. Să trăim în fiecare zi cu spaima întunericului? Întuneric
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
roti în jurul axei sale, - lumină și întuneric, speranță și îndoială, mereu pânda, capcana, răscrucea și umbrele ce așteaptă hohotind, și abisul în care clipele își frâng aripile fragile. Privite îndeaproape, aceste umbre par a fi, asemenea unor specii temute de prădători, prădători ce-au luat în stăpânire cele două maluri și pândesc (pândă îndelung exersată) cu ochi agil fundul prăpăstiei, prăpastie în care s-au prăvălit săracii, infirmii, visătorii și neobosiții căutători de adevăruri, ce-au lăsat pete de sânge pe
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
în jurul axei sale, - lumină și întuneric, speranță și îndoială, mereu pânda, capcana, răscrucea și umbrele ce așteaptă hohotind, și abisul în care clipele își frâng aripile fragile. Privite îndeaproape, aceste umbre par a fi, asemenea unor specii temute de prădători, prădători ce-au luat în stăpânire cele două maluri și pândesc (pândă îndelung exersată) cu ochi agil fundul prăpăstiei, prăpastie în care s-au prăvălit săracii, infirmii, visătorii și neobosiții căutători de adevăruri, ce-au lăsat pete de sânge pe florile
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
vedea lumina bunăstării, ci doar întunericul cel mai de jos al sărăciei. Cei aflați pe buza prăpăstiei, în plină agonie, agățându-se de câte o liană fragilă, căutând înfrigurați rădăcinile adevărului. Dar adevărul este împărțit între cele două tabere de prădători neobosiți care supraveghează atent ecoul prăpastiei, având grijă să curețe, din când în când, orice ar germina și s-ar înrădăcina mai mult decât ar permite siguranța celor două tărâmuri, luate în stăpânire! * Din când în când, au loc ciocniri
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
se pare că suntem chemați din fundul prăpăstiei spre lumină. Agățându-ne de liane fragile, spinoase, răspundem chemării. Odată ajunși la suprafață, ni se cere doar un lucru minor, și anume, cu mâinile încă sângerând, să mângâiem noul nume al prădătorului. * Să fim noi alegătorii?! Ce eroare!? Valentina Becart Referință Bibliografică: În cursa pentru „vârful lanțului trofic“ (o specie temută de „prădători”) / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
suprafață, ni se cere doar un lucru minor, și anume, cu mâinile încă sângerând, să mângâiem noul nume al prădătorului. * Să fim noi alegătorii?! Ce eroare!? Valentina Becart Referință Bibliografică: În cursa pentru „vârful lanțului trofic“ (o specie temută de „prădători”) / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
de carnivore mari din Europa, în ciuda existenței unei economii pastorale de mare anvergură. Cum au putut supraviețui ciobanii alături de lupi, urși și râși? E o întrebare pe care și-o pune încă restul Europei, în efortul de a reintegra acești prădători într-o lume în care, vreme de sute de ani, nu și-au mai găsit locul și în care nimeni nu vrea să le mai facă loc. Asta deși, spre deosebire de România, statele occidentale oferă crescătorilor de oi despăgubiri de zeci
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
afacere, după cum și ciobănia e un moft, o simplă sursă de venit sau o afacere profitabilă. Un întreg edificiu spiritual s-a prăbușit și acum îi vedem ruinele. Sacrul e praf printre dărâmături. Coborând în profan, sintetizez: Între oameni și prădători stau câinii ciobănești adevărați. Fără câini ciobănești buni și suficienți (orice cioban cu capul pe umeri știe de câți are nevoie în funcție de teren și prădători, iar nu de numărul de oi) ciobanul e nevoit să-și apere avutul în alt
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
îi vedem ruinele. Sacrul e praf printre dărâmături. Coborând în profan, sintetizez: Între oameni și prădători stau câinii ciobănești adevărați. Fără câini ciobănești buni și suficienți (orice cioban cu capul pe umeri știe de câți are nevoie în funcție de teren și prădători, iar nu de numărul de oi) ciobanul e nevoit să-și apere avutul în alt mod. Iar cel mai îndemână și mai eficient mod e uciderea prădătorilor. Dacă dispar prădătorii, se produce un dezechilibru care va afecta întreagul ecosistem. Viitorul
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
cioban cu capul pe umeri știe de câți are nevoie în funcție de teren și prădători, iar nu de numărul de oi) ciobanul e nevoit să-și apere avutul în alt mod. Iar cel mai îndemână și mai eficient mod e uciderea prădătorilor. Dacă dispar prădătorii, se produce un dezechilibru care va afecta întreagul ecosistem. Viitorul faunei sălbatice din România depinde, deci, de existența câinilor ciobănești. Existența câinilor ciobănești adevărați depinde de ciobani. Iar ciobanii trebuie să țină câinii frumoși acasă, câinii agresivi
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
pe umeri știe de câți are nevoie în funcție de teren și prădători, iar nu de numărul de oi) ciobanul e nevoit să-și apere avutul în alt mod. Iar cel mai îndemână și mai eficient mod e uciderea prădătorilor. Dacă dispar prădătorii, se produce un dezechilibru care va afecta întreagul ecosistem. Viitorul faunei sălbatice din România depinde, deci, de existența câinilor ciobănești. Existența câinilor ciobănești adevărați depinde de ciobani. Iar ciobanii trebuie să țină câinii frumoși acasă, câinii agresivi în lanț, altfel
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
învață, e o obișnuință. În schimb, ceea ce îl va face să apere turma e faptul că își primește hrana la turmă. În foarte scurt timp, câinele va percepe turma ca pe o pradă pe care o protejează instinctiv de alți prădători, fie că sunt câini, sălbăticiuni sau oameni străini. În niciun caz câinele nu se va crede oaie, nici nu va considera oile ca fiind câini. Turma este o pradă din care câinele își primește partea. Își consideră, însă, stăpânul ca
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
orice câine poate fi ciobănesc. Dacă s-ar descoperi gena răspunzătoare, selecția câinilor pentru turmă ar fi floare la ureche. Acest instinct supraviețuiește din acele timpuri imemoriale când, între oamenii însoțiți la vânătoare de către câini, pe de o parte, și prădătorii naturali, pe de altă parte, era o concurență feroce pentru orice pradă ucisă, indiferent de care din ei. În deplasarea turmei, câinele nu se află la vânătoare; prada e deja prinsă iar câinele are grijă să nu o fure nimeni
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
-l ucide, ci pentru a-l speria, pentru a-l domina fizic. După ce intrusul se va fi depărtat suficient cât să nu mai reprezinte un pericol, ciobănescul se retrage satisfăcut lângă turmă (prada sa) și se odihnește. Dacă un alt prădător va lua o oaie, câinele va face tot ce îi stă în putință să o recupereze. Dacă reușește și e lăsat de cioban, o va consuma; e o pradă deja doborâtă. Nu o va consuma dacă e încă vie, căci
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
Trei amintiri din tinerețe | dramă | regia: Arnaud Desplechin (Franța) | 123 min 22:00-02:00 Ceainăria Teaz: Tatratea Silent Party *** SÂMBĂTA 27 august 11:00-13:00 Cinema Dacia: Film pentru copii • Nine Lives | comedie | 87 min** 13:00-14:40 Cinema Dacia: Prădătorii ** 13:00-19:00 Curtea Domnească: Volunteer Power (concerte, ateliere, jocuri, expoziții organizate de voluntari) * 15:00-16:00 Ceainăria Teaz: Festival Talk • Producția de film cu Anamaria Antoci * 16:00-17:00 Cinema Dacia: Festival Talk • Casa Jurnalistului: Videojurnalismul antropologic independent * 17
Programul complet [Corola-blog/BlogPost/100112_a_101404]
-
timp fermecător, Fuckkkyouuu a făcut recent valuri la Sundance, unde a fost sold-out. Filmul explorează posibilitatea întâlnirii cu sinele din trecut. Into the Mud este o poveste despre teroarea de a fi urmărit și încercarea de a scăpa din mâinile prădătorului. Puteri malefice se ascund și în lacul din horror-ul The Pond, iar mitul lui Frankenstein primește o interpretare modernă în Saint Frankenstein. Între suprarealism și macabru pendulează și Messe Noir, clipul trupei Behemoth, iar pe Dorian Boguță îl redescoperim
Povești de groază din America Latină în miez de noapte, la TIFF [Corola-blog/BlogPost/100766_a_102058]