1,102 matches
-
o gospodărie Vechi unități de măsură 1 palmă =0,235 m; 1 pas = 6 palme = 1,310 m 1 funie = 20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha = 5000 m2 1 prăjină moldovenească = 179 m2 1 ha = 56 prăjini = 10.000 m2 1 falce = 80 prăjini Gavril Bădăluță (1900-1970), Caliopia - Galafira plecată din Lunca în 1929 RĂSPUNS la chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a format și s-a dezvoltat satul Luca din comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
palmă =0,235 m; 1 pas = 6 palme = 1,310 m 1 funie = 20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha = 5000 m2 1 prăjină moldovenească = 179 m2 1 ha = 56 prăjini = 10.000 m2 1 falce = 80 prăjini Gavril Bădăluță (1900-1970), Caliopia - Galafira plecată din Lunca în 1929 RĂSPUNS la chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a format și s-a dezvoltat satul Luca din comuna Filipeni - județul Bacău Sunt născut în 2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și lipită cu pământ. în jurul casei, erau ograda cu șură pentru vite și cotețe pentru celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de prăjini. Au mai cumpărat cam 3 ha. pământ arabil și vreun pogon de pădure din moșia Gh. Sterian prin Obștea Sf. Treime. Pe lângă cultivarea pământului, părinții mei sau ocupat cu creșterea vitelor: vaci, cai și îndeosebi oi, etc. Copiii: Gavril, Catrina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reglementa raporturile dintre proprietari și țăranii clăcași. Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață și 40 prăjini de cositură și, peste acestea, și se acorda suplimentar pentru fiecare pereche de boi sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață și 40 prăjini de cositură și, peste acestea, și se acorda suplimentar pentru fiecare pereche de boi sau cai „un sprijin”. Așezământul din 1851 intitulat „pentru reciprocile drepturi și îndatoriri ale proprietarului și lucrătorului pământului” recunoaște dreptul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață și 40 prăjini de cositură și, peste acestea, și se acorda suplimentar pentru fiecare pereche de boi sau cai „un sprijin”. Așezământul din 1851 intitulat „pentru reciprocile drepturi și îndatoriri ale proprietarului și lucrătorului pământului” recunoaște dreptul de proprietar deplin al boierului, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se aprobe Legea rurală, propusă de guvernul M. Kogălniceanu. Această lege progresistă pornește tot de la numărul de animale existent în gospodăria țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827 de sate clăcășești și în Ș.462 sate mixte, în care, alături de răzeși, existau și clăcași. împroprietărirea s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827 de sate clăcășești și în Ș.462 sate mixte, în care, alături de răzeși, existau și clăcași. împroprietărirea s-a făcut în paralel cu eliberarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la împroprietărire, chiar dacă unii dintre ei ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de numărul vitelor de muncă (boi de tracțiune sau cai): a) fruntași, cu 4 boi, b) mijlocași, cu 2 boi și c) pălmași, fără animale de tracțiune. De asemenea, legea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neputincioși (nevolnici), văduvele fără copii, țăranii care nu au prestat muncă de clacă primeau doar locă de casă și de grădină. Conform art.4 din Circulara Ministerului de Interne, nr.9378, în suprafețele repartizate pentru casă și grădină 12,5 prăjini - erau cuprinse căile de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-au primit mai mult de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
art.4 din Circulara Ministerului de Interne, nr.9378, în suprafețele repartizate pentru casă și grădină 12,5 prăjini - erau cuprinse căile de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-au primit mai mult de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că nu au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în condiții dezavantajoase, chiar grele, după cum relatează cei care au trăit la începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară din 1864 s-a făcut cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grele, după cum relatează cei care au trăit la începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară din 1864 s-a făcut cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100 lei și 4 parale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100 lei și 4 parale, pălmașii care au primit 2 fălci plăteau 70 lei și 24 parale, iar cei cu loc de casă și grădină, conform art. din Lege, plăteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100 lei și 4 parale, pălmașii care au primit 2 fălci plăteau 70 lei și 24 parale, iar cei cu loc de casă și grădină, conform art. din Lege, plăteau câte un galben, eșalonat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
distinctă, fără legătură cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus, pe Dobreana, dar țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război mondial, a fost dat pentru practica agricolă a elevilor Școlii primare din satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
condiția lor socială și economică din perioada la care ne referim. Iată ce își amintea, în august 1960, mătușa V. Botoșanu (Botușanca), moașa neoficială a părții de jos a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor): Dumitru Galeș, tatăl Botușăncii avea 120 prăjini de pământ și 4 copii; era nevoit să ia pământ de la boier. Regula era aceasta: întâi se lucra pe pământul luat de la boier, se prășea, secera, se culegea recolta și se ducea la coșarul boierului și după aceea se muncea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceasta: întâi se lucra pe pământul luat de la boier, se prășea, secera, se culegea recolta și se ducea la coșarul boierului și după aceea se muncea pe pământul propriu. Dacă rămâneai dator cu lucru în acest an (prășitul pe 20 prăjini), anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat de la boier, pe care-l plăteau în muncă. Lemne se cumpărau tot din pădurea boierului. Un martor ocular a fost Lisaveta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secera, se culegea recolta și se ducea la coșarul boierului și după aceea se muncea pe pământul propriu. Dacă rămâneai dator cu lucru în acest an (prășitul pe 20 prăjini), anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat de la boier, pe care-l plăteau în muncă. Lemne se cumpărau tot din pădurea boierului. Un martor ocular a fost Lisaveta Pușcuță, al cărei „om” (omul meu, bărbatul și soțul meu”), de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
omul meu, bărbatul și soțul meu”), de copil până s-a făcut mare, a fost „hargat” la un răzeș, arată că „oamenii din satul nostru, dacă nu aveau pământ destul, mergeau și munceau la boier. Luau și câte 300 de prăjini (cei cu vite de muncă și cu familie mare) și le munceau „în jumătate”: boierul punea pământul, aratul și sămânța, toată munca până la dus recolta în magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ale țăranului, două ale boierului. Când țăranul își termina „pâinea” din pod, mergea la boier și lua bucate în contul muncilor agricole din vara următoare. Costul bucatelor era mai mare în raport cu plata pe care o făcea boierul pentru munca unei prăjini de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe (porumb), boierul socotea sacul 20 lei. Pentru o prăjină la secerat se plătea 0,50 lei, iar la prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpau o vită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]