1,633 matches
-
trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură limpede de porc într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui moșu’ Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani când s-a prăpădit, i-am reținut perfect aceste tabieturi ale lui, ca și icnetul acela inimitabil - „Hooobza!”, pe care-l slobozea întotdeauna când ridica ceva greu și de pe urma căruia se alesese cu porecla. Adeseori, după moartea lui, când începusem și eu să îi
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
este încadrat acesta de către jupân Dumitrache se face într-un număr mare de cuvinte jignitoare, dovadă a disponibilității extraordinare de care dispune limba română pentru a exprima disprețul față de o persoană: „niște papugii ... niște scârța-scârța pe hârtie!”, „un ăla ... un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare cu articolul nehotărât un de la pronumele demonstrativ de depărtare forma populară ăla. Conversiunea nu face altceva decât să sporească valoarea depreciativă a cuvântului de bază. Compusele sunt formate
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Într-un fel, ai dreptate, mă cunoaște aproape toată America. - Ca pe-un cal breaz. - Bun... Deci eu, John Parker, măgarul de mine ca un cal breaz ce sunt, n-am altceva mai bun de făcut decât să călăresc o prăpădită de iapă pe-o vreme ca asta și să-ți mai fac și ție zile fripte. - Rătăcim aiurea prin ținuturile astea blestemate fără să știm măcar ce vrem. - Dacă tu nu știi, eu știu. Și mai tacă-ți fleanca, de
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
se afla lângă umărul său, să-i aducă o sticlă cu whisky. Yankeul se execută, îi aduse o sticlă, însă ezita s-o deschidă. - Toarnă-mi în palme, leprosule, ce te uiți așa la mine ca un bleg? - Mi-ai prăpădit toată băutura de pe masă. Era masa mea, știi tu? - Mă, da' a dracului poveste... Auzi, domnule, ce-l doare pe dumnealui! Toarnă-mi o dată, scârnăvie, până nu te cârpesc. Uită-te, domnule, la el... Dacă așa stau lucrurile, vorbim noi
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
singur în timp ce stăpânul rămâne să rătăcească printre 8 ruinele palatului părintesc unde, într-un tron colbuit din pivniță, îl aștepta, în agonie, însăși moartea. Bucuria ei e teribilă: „Bine ai venit, copile,/ Împreună cu norocu-ți,/ Că de nu, nu aveam zile,/ Prăpădindu-mă în locu-ți”. Rocada între cei doi se produce instantaneu. Dorința muritorului de a-și exorciza inerenta extincție apune subit și irevocabil. El a cunoscut clipa faustică înveșnicită și a evadat din ea, așa cum a făcut, întru mântuirea-i, și
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
așteaptă ca pe-o binecuvântare pe o doamnă iubitoare blondă, îmbrăcată bine, rochii cu multe buline și-accesorii aurite buze-n-albastru vopsite, Ce.. tot timpul e ferbinte parcă-ar vrea să se mărite... Toată ziuă îmi vorbește, doar de ea, mă prăpădește; Recunosc, și mie-mi place cum arată, e belea, dar e prea băgată-n ițe în poveștile cu soare și cu el tot face fițe ba la munte, ba la mare. Cred că ați ghicit pe cine așteaptă în orice
DE O VARĂ ( DIN CICLUL ,, BĂDIŢĂ”) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1400777567.html [Corola-blog/BlogPost/383733_a_385062]
-
oameni”. Cine ajunge om are atât de multe de făcut! Dar nu-i vorba de asta. Mă refer la un segment, fără să trec peste ce-a spus moș Gheorghe : - Te paște datoria! Datoria aflării, unde, și cum s-a prăpădit bunicul tău în Primul Război Mondial. Și, nu uita. Tu îi porți numele! - Și ce-a ieșit? Întreabă cineva din apropiere. - Căutări...căutări, o povestire și multă tristețe. Istoricul: Era mare zarvă în jurul și prinprejurul lui Ion Călătorul. Parcă se
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1465714031.html [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
Și-n obraji bujori adună! În dulapuri se tot bagă Nu mai are timp de șagă, Ceapa o desface-n foi Să mai fim voioși și noi... Spăla rufe și aspiră Până și cei mari se miră Râde de se prăpădește Când un cub se răsucește... Un castel frumos ridică Doar cu turle fermecate, Zânele ca în poveste Au fost toate invitate. Noe a venit și el, Cu o arcă de lumină Să vezi cerul din priviri Și bunicii se tot
UN GRĂUNTE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1477197304.html [Corola-blog/BlogPost/384903_a_386232]
-
aceeași. Puțin rest rămâne dintr-o “eternitate” confundată cu ceva care s-ar putea declina la plural. O eternitate, două eternități? A mea, a ta, a noastră? Auzisem că-n localitatea uitată de lume casele se dărăpănează și oamenii se prăpădesc, așa că m-am așteptat să nu mai întâlnesc decât o mână de bătrâni însingurați și câteva gospodării pustiite. Nu numai că nu mi s-au adeverit temerile, ba dimpotrivă, am fost chiar surpinsă de puținul cu care s-a schimbat
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
lumea europeană. Și de aceea, este așa greu de ‘nteles teamă ce o au unii de “înstrăinarea neamului românesc”, “de alterarea spiritului național”, de... “pierderea romanismului”! Să se piarză neamul românesc! - Auzi dumneata! Dar să ne temem că are să se prăpădească, să se piarză, așa de azi pe mâine, pana nici nu s’a ridicat încă bine ‘n picioare, un neam de zece milioane!... De ce?... Fiindcă un Fanica oarecare, sec, n’are destul respect pentru antemergătorii progresului nostru cultural?... fiindcă un
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc by http://uzp.org.ro/scrisoarea-lui-caragiale-catre-vlahuta-ce-credea-marele-dramaturg-despre-neamul-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
loc, ci trebuie să se lase dus, în pasul lumii. De aceea vedem atâția tineri bătrâni și atâția bătrâni tineri... atâția sdraveni și verzi până la chemarea de sus și atâția ofiliți și muceziți înainte de a fi legat rod... Să se prăpădească neamul românesc? Dar întoarca-se Oltul și Muresul de-a’ndaratelea către obârșia lor în creerii munților Cicului, neamul românesc tot el, neam românesc va fi, lucrând cuminte, așteptând cu răbdare vremea când să dea și el culturii și civilizației europene
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc by http://uzp.org.ro/scrisoarea-lui-caragiale-catre-vlahuta-ce-credea-marele-dramaturg-despre-neamul-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
Cristea Intr-un scenariu apocaliptic al unui grup de cercetători ai fenomenului de încălzire globală, aceștia au ajuns la concluzia că, până la urmă, omenirea ori se va muta - câtă se va mai putea muta - pe altă planetă ori se va prăpădi încet, încet, ca frunza toamnei, ultimele ființe de pe iubitul nostru pământ ce vor muri veștejite (pardon de expresie!) fiind... femeile!Bărbații vor muri primii în luptă pentru ocuparea unui loc printre supraviețuitori continuau acei smintiți de savanți, dar femeile, așa
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1417466777.html [Corola-blog/BlogPost/368112_a_369441]
-
Hurezeanu. „Aflată la limita dintre publicistica și proza, inspirată din cea mai strictă actualitate, dar trecută prin filtrul imaginației unui scriitor cu experiență, cartea lui Cristian Tudor Popescu, Cuvinte rare, seamănă cu filmele lui Charlie Chaplin: te face să te prăpădești de ris, pentru că la sfîrșit să simți că ți-a rămas o lacrima în colțul ochiului. Este o oglindă a timpului prezent în care ne privim cu fascinație și oroare. Aproape că devine inutil să recomanzi o carte a unui
Cuvinte Rare by http://www.iasi4u.ro/stire/cuvinte-rare/ [Corola-blog/BlogPost/95137_a_96429]
-
nr. 2289 din 07 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geam Lacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgean Stropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceață Se preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și
DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1491561396.html [Corola-blog/BlogPost/375887_a_377216]
-
De javrele interesate Și fiecare-n felul său Să-ți facă bine vrea, sau rău. Sărmană țara mea, iar ești La o răscruce de povești; Iar ești scuipată și hulită De toți dușmanii de elită; Oculta antiromânească Încearcă să te prăpădească Și-ar vrea, cu inimă de câine, Să te împartă ca pe-o pâine. Ridică-ți fruntea spre zenit Că astăzi vremea a venit S-aduni în jurul tău toți fiii Moșii, nepoții și copiii, Să le arăți ce au a
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1487011912.html [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
nu are cu cine se înțelege m-a pus lângă un perete și m-a măsurat cu o ruletă. Apoi a trecut în acte „Șase picioare, virgulă unu”. I-auzi, virgulă unu! Nu înțelegeam nimic... Celelalte doamne din birou se prăpădeau de râs! Dar revenind la copacii uriași, menționez că mai sunt multi prin aceea zona. În tulpina unuia se află un mic magazin de suveniruri, iar copacul e tot verde. Sequoia gigantea, cei mai înalți arbori din lume! Mâncaserăm bine
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_prin_vestul_american.html [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VIOL Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Am să-l reclam pă Ion a' lu' Scarlat, Pentru viol, al dracu' prăpădit! Da' nu numa' că el m-a violat, Nenorocitu' m-a și-mbolnăvit: Intră acum trei luni, să zic, precis, În miez de noapte peste mine goală, Că eu nu țin pe vară geamu-nchis Având călduri de-atâta zăpușeală, Și de
VIOL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Viol_valeriu_cercel_1389215030.html [Corola-blog/BlogPost/363764_a_365093]
-
tu ești trează! Prea ai vrea să-mi dai de toate Și iubire și venin... Din amar și voluptate Să mai beau câte puțin. Mintea, ce era... senină Monștrii negri a născut M-ai lăsat fără lumină Și... m-am prăpădit demult. Chin curat și delăsare Dureri dulci, coșmar de-alin Sunt pierdută-n disperare De mă chemi, N-am să mai vin! AȘ VREA SĂ... Aș vrea sa mor Dar totuși nu...! Aș vrea să cânt Dar nu știu cum! Aș vrea
CĂUTÂND ŢARA FERICIRII DEPLINE (POEME) de DIANA OLARU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Diana_olaru_cautand_tara_diana_olaru_1371876878.html [Corola-blog/BlogPost/346152_a_347481]
-
pregetau să calce distanțele ca mai demult! Și, cum fiecăruia îi era mai la-ndemână lotul ăluilalt, schimbaseră între ei locurile, cam la fel de mari. Veniseră niște martori și-atât. Urmau să facă și înscrisurile când le va fi lesne să prăpădească și ceva parale pentru așa hatâr... N-apucă să facă zăbava asta bine, că iar auzi vocile cum că tare le este greu așa, de atâtea vremuri trecute peste ele, că nimerit ar fi să fie desțelenit pământul, să fie
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
șuba mi-a ținut cald nu mai pot continua așa, am să mă duc pe la Nea Traian cu o sticlă de vodca și o geantă de cărbuni din combinat și stau și o saptămână așa nu se mai poate mă prăpădesc iar tu du-te acasă.” ,, Da dar dacă nu mă amăgeai nu ajungeam în halul ăsta,” îi replică Ciprian. Gata lasă asta acum, ce să-i faci dacă nu l-am găsit pe Nea Vasile, dormeam la pontonul dormitor.” Se
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1408871426.html [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
acrostih) ADELINA SCUMP ODOR AL VIEȚII MELE Ai împlinit un anișor, trăind în lumea mare, Dar, dăruit de Dumnezeu, dar fără-asemănare! Ești floarea-florilor de mai cu chip de îngeraș, Lumina sufletului meu, ești ca un fluturaș . Iar când zâmbești, mă prăpădesc, Nu știu nici ce-i cu mine, Alină mică, te iubesc, Sunt fericit cu tine . . . Când te adorm, cu mine-n gând, Uit tot, e-o desfătare Mânuțele să-ți văd mișcând, Privirea-ncântătoare. Odor ce-aduci în viața mea
DAR DĂRUIT DE DUMNEZEU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1437970904.html [Corola-blog/BlogPost/369781_a_371110]
-
rock pe care i-am setat-o săptămâna trecută, când m-am făcut praf cu Tanța în clubul Divino. - Da, răcnesc în telefon. - Hey, dar ce-ai, bre, ce țipi așa? Ori ai văzut vreo fantomă?, râde Tanța de se prăpădește. - Tanța, n-am timp de glume. Întârzii la serviciu. Te sun eu mai târziu. Și-i închid mintenaș. Pun bic-ul pe obrazul drept și când să fac o brazdă serioasă, bate cineva la ușa de la intrare. - Paștele mă-sii
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cristea_aurora_1404655201.html [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
acasă. De Florii, mergeam la biserică, cu haine noi. Era ca o „parada modei” (inclusiv după ce m-am măritat). Taică-meu avea scaun cumpărat și le explica „vecinilor”: „ăla mic, e ăla mare...ăla mare, e ăla mic”. M-am prăpădit de râs (ginerele cel mare era mai scund, iar cel înalt era ginerele cel mic!). Întotdeauna de Florii aveam o febră musculară, de neimaginat, nu doar de la curățenia generală, cât mai ales de la văruirea pomilor, de la stradă și din grădină
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Floriile.html [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
de toate culorile. Și străluceau...străluceau...Dar eu nu i-am văzut. Pentru că... nu-ți spusei? Avea rochia lungă, lungă, până hăăt! Departe. Și țineau de ea multe stele. Ce mai strălucea în zăpadă rochia Lunișoare. Amândoi râdeau să se prăpădească. -Mai spune, mai spune, Tudorele, că e frumos! Mai povestea Tudorel despre copacii îmbrăcați în haine albe de mătase strălucitoare, cu centuri de clopoței...Apoi, cum au venit lupii în Valea Cucutei... -Lupii, măi! A tresărit domnul Ștefănescu. Erau mulți
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450637899.html [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]