302 matches
-
viu de acolo. Și? Ei, și?! Din pânzele albe, de la ultima instanță judecătorească. Și? Am fost sfătuit să merg la un avocat. Mi l-au și indicat, care anume, să fie. M-am dus. După ce m-a ascultat, a rostit, prăpăstios: apoi, moșule, orice-ai face, dreptatea e, mereu, de partea polițaiului, prin efecul legii. Ce mai mi-a rămas? Dincolo de pânzele albe, ți-a mai rămas, CEDO. Și, dacă nici acolo... Dacă, nici acolo, ți-a mai rămas, definitiv, întunericul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
este descris. Amintește, că și Isus a iubit mult măgarii, încât pe unul dintre ei a intrat călare în Ierusalim pentru ultima oară. Măgarul, continuă Cardinalul, are multe calități: e modest, merge încet, dar cu pas sigur; merge pe drumuri prăpăstioase și inaccesibile. Ceea ce ne lipsește astăzi, observă Cardinalul, sunt măgarii de pe cărările mici, unde putem să ne în-tâlnim cu adevărat. Mai observă că, astăzi, alergăm prea repede, încât de-abia ne încrucișăm pe drumuri, nici măcar nu ne atingem în treacăt
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
la vremi apuse: "Unde ești furaterie/ Cu desaga ta cu tot". La fitness Mult aș vrea să hotărăsc exact în ce constă lumea de azi și să mă conving, în cunoștință de cauză, că adică dacă e bine (sau e prăpăstios) să fii postmodern sau, baremi, modern. Sau bine e să nu fi nici una, nici alta și să te prezinți mai degrabă ca un vrednic tradiționalist sau, dacă nu așa, atunci cu hotărîre să reneg toate acestea, altfel să privesc și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de multe amestecuri, și cum în acești munți s-au fiert și închegat marea și minunata unitate a neamului românesc. Pe munți se formează norii binefăcători, care aduc rodirea și îmbelșugarea, și tot pe dânșii iau naștere grindina și ploile prăpăstioase, ce respândesc pustiirea și sărăcia. Natura ascultă de propriile ei legi, fără a căuta dacă ele priesc sau fac rău omenirii, și acest rol nepăsător față cu omul, natura îl îndeplinește atât în viața de toate zilele cât și în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
care însă fusese plăsmuită de împăratul roman, serbează un triumf îndoit asupra Quazilor și a Dacilor, iar pentru Sarmați depune o cunună de laur în templul lui Jupiter Capitolinus. Cât de grabnic fusese norocul Dacilor la suiș, mai iute si prăpăstios fu el la coborâș; căci pe când Decebal credea că și-a ajuns ținta, de a dobândi un răgaz în răstimpul căruia să poată a se pregăti pentru luptă hotărâtoare, se suie tocmai pe tronul Romei marele împărat Traian, care trebuia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de viță romană ! Înainte de a pleca din Roma, Traian puse să se taie un drum în stâncile ce lungesc malul drept al Dunării, de la Porțile de Fier în sus până la o îndepărtare de vreo sută de kilometri, cât ține malul prăpăstios al Dunării. Acest drum, nu prea lat, mai mult un soi de cărare, era menit a înlesni tragerea de pe mal a șăicelor și batelurilor cu proviziuni, pe care Traian era să le transpoarte pe Dunăre în sus, din Moesia către
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
spune: Dacă însă vreun rege barbar, în nebunia lui, ar merge atât de departe încât să-și atragă mânia și răzbunarea ta, într-adevăr ! acela chiar dacă ar fi apărat prin interpunerea unei mări sau prin fluvii colosale sau prin munți prăpăstioși, s-ar vedea atât de curând plecat sub curajul tău de erou, încât ar crede că munții s-au cufundat, fluviile au secat, marea a fost înghițită și că însuși pământul, nu flotele noastre s-au apropiat de el. Pare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
O, nu. Deloc. Eu, obosită? Ce idee ciudată. — Bine. Atunci, hai să mergem. Cînd porniră, la orizontul încețoșat începu să se ivească la stînga lor, și un glob de lumină galbenă lunecă sus pe cer, din spatele unui munte întunecat și prăpăstios. — Luna? întrebă Rima. — Nu poate fi luna, se deplasează prea repede. Globul avea toate caracteristicile lunii. Se înălță traversînd constelația Orion, trecu de Steaua Polară și se cufundă sub linia orizontului, la capătul îndepărtat al drumului. Puțin mai tîrziu, un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ca propria mea companie să devină atractivă pentru potențialii angajați din rândurile femeilor și minorităților? Ce întreprind competitorii mei pentru a influența atragerea resurselor și talentelor din afara țării? Alan Greenspan, fost președinte al Federal Reserve Board nu este nicidecum un prăpăstios; chiar dacă ar afirma că urmează să cadă cerul, ar spune acest lucru într-un mod atât de indescifrabil, încât audiența sa nu ar putea surprinde mesajul exact al cuvintelor sale. Dar chiar și Greenspan, ținându-și discursul în 2003, în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
neînsoțit, și dacă aș fi stat mult să mă gândesc probabil aș fi renunțat, așa că am înhățat repede cheile de pe policioară și am ieșit tiptil pe casa scărilor. Am coborât scările cenușii, pline de crăpături, despre care emiteam adesea păreri prăpăstioase în cazul producerii unui cutremur, și am ajuns în fața ușii de la beci. Am descuiat ca grijă lacătul mare și l-am luat cu mine. Mi-era teamă ca vecinii să nu vadă beciul descuiat și să fie buni cetățeni, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Fata, repede o compresă rece..!”. Ea își puse un prosop subțioară, ferindu-se de Iorgu să nu-i vadă rana îngrozitoare. ”-Lasă, lasă Gogule... nu te îngrijora, o să treacă!” Așa făcea ea întotdeauna, ca să-l protejeze pe el, știindu-l prăpăstios... lua totul asupra ei. ”-Nu, nu se poate așa... mă duc la farmacie. Ii voi explica farmacistei și o să-ți dea un unguent special pentru arsuri..! ” zise el foarte hotărât. Ea se așeză în pat, cu Iorgu la marginea patului
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
se răsfățau, cizelate, 5,09 grame de argint curat. Răzuite, pare-se, de pe spatele oglinzii pe care Moise și-o așternea peste chip, atunci când îi era îngăduit să urce să se întîlnească, din vreme în vreme, cu Dumnezeu, pe pantele prăpăstioase ale muntelui Horeb... Ai vreo bănuială ce capacități putea avea podoaba aceasta? Când dădeai drumul inelului pe fundul unei halbe de bere, bijuteria se dizolva. Argintul său se ridica la suprafață și reflecta, în smalțul său topit, numele și actele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înmuiară ca apa. O fiertură de febră și amețeală îi fu slobozită în față. Taximetrul i se scurse, ca o basma, printre coastele grătarului gurii de scurgere. Mașina îi circulă, i se păru, două ore, ca un mormoloc, pe pragurile prăpăstioase ale rețelei de canalizare. Când țâșniră, din nou, la suprafață, printr-o a doua mască de canal, din fontă, plasată exact la intersecția străduțelor Dionisie Lupu cu Maria Rosetti, ședeau parcă tustrei calibrați într-un ac de seringă, străpungând cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mărginirea individuală este capabilă de atâta plinătate. Așa se întîmplă cu tristețea și cu toate. Ești singur, dar cu toată singurătatea. Când totul se mineralizează, nostalgia însăși devine geometrie, stâncile par fluide față de împietrirea vagului sufletesc și nuanțele sânt mai prăpăstioase decât munții. Atunci nu-ți mai trebuie decât tremurul și privirea câinilor călcați, și-un ceas hodorogit din alte secole - pernă a unei frunți înnebunite. De câte ori mă primblu prin ceață, mă dezvăluiesc mai ușor mie însumi. Soarele te înstrăinează, căci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
muzicale... Tristețea - un infinit prin slăbiciune, un cer de deficiențe... Viața omului se reduce la ochi. Nu putem aștepta nimic de la el, fără o reformă a privirii. Dragostea este sfințenie plus sexualitate. - Nimeni și nimic nu poate îmblînzi paradoxul acesta prăpăstios și sublim. Hamlet n-a uitat să înșire iubirea printre "relele" care fac sinuciderea preferabilă viețuirii. Numai că el vorbește de "chinurile dragostei disprețuite". - Ce mare ar fi celebrul monolog de-ar zice doar: iubire! Pe țărmurile mării, seceta lăuntrică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fluturilor cu florile. Împreună cu pietrarul și cu Butoiescu, împrumutînd niște cai mărunți, obișnuiți cu urcușul, arhitectul porni a doua zi spre satul cu terenul lui Conțescu. Părăsiră valea râului și o luară pe una laterală, foarte repede, și pe fundul prăpăstios al căreia se scurgea un fir de izvor ce creștea pe vreme de ploaie. Rădeau peretele de granit al dealului, pe deasupra căruia se auzeau tălăngile unor capre și țipete foarte îndepărtate de copii, căci drumul urca în serpentină, și pe deasupra
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sicilian. Cum poți să exclami, ca Cioran, "à quoi bon avoir quitté Coasta Boacii"? Sau cum poți să te sperii când vezi oameni pe Lună? Îmi imaginez că așa s-a întîmplat și când a fost descoperit focul. Cine știe ce bătrân prăpăstios s-o fi trezit să spună: "Nu vă dați seama ce nenorocire ne așteaptă? Cade focul pe mâna vreunui copil, o să ardă pădurea; vai, vai, ce ne facem!" Mă indispun toate viziunile astea catastrofiste; sincer să fiu, nu cred deloc
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cade de pe bancă și se chircește. FRATELE LUI MARIEDL: Aoleu, firește că tatäl s-a înnecat din nou cu subumana poșircă. Alcoolul societății umane l-a secătuit din nou pe tata. TATĂL LUI MARIEDL: Preaomeneasca prăpastie, o moștenire atât de prăpăstioasă, țapănă, tot mai țapănă, din ce în ce mai țapănă, totul bolborosește în mine tot mai țapăn prin sosul meu omenesc interior. MARIEDL: Ia zii tată cum ai venit tu numai cu tine însuți după ce abia fuseseși operat de viață, cum te-ai cărat
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de 1 km.. CENTRU INDUSTRIAL localitate (urbană sau rurală) în activitatea căreia industria deține un rol important. CENUȘĂ VULCANICĂ material fin, cu aspect de praf sau nisip, expulzat în timpul exploziilor vulcanice. CHEI sector de vale îngustă și adâncă cu versanți prăpăstioși, tăiat în roci dure; obișnuit, se formează în calcare (exemplu: Cheile Bicazului), dar se întâlnesc și în roci mai dure când acestea apar ca o bară între roci mai moi (exemplu: Cheile Călatei, lângă Huedin). CHIPAROS arbore specific pădurilor subtropicale
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
părți de pădure, joaca lor încă de când erau mici fusese prin pădure, însă de fiecare dată se trăgeau spre casă odată cu ultimele raze ale soarelui ce trecea după culmea dealului Bogdanei. Culai era mai sperios, sau cum zicea Niță, mai prăpăstios și tocmai din această cauză căuta de obicei să-i mențină adormită imaginația sa, predispus catastrofică, îl contrazicea ponderat doar atunci când Culai o lua razna și observă cu bucurie că procedând astfel prietenul său devenea liniștit reușind cumva să-și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu inima-npăcată pe lângă el, și-am spus eu că plecam prea devreme de acasă, acum poftim, dacă... Niță se burzului deodată: „Iar începi să te văicărești ca o babă, cred că tu trebuia să te naști fată la cât de prăpăstios ești, vrei să vezi că mă duc până pe movila cu mormântul, vrei, uite la crenguța aceasta o s-o înfig la încheietura crucii ca s-o găsim când vom trece ziua pe aici. Să vezi atunci ce vom râde amândoi de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
avea lângă casă o movilă de lut curat și humă, dintr-o ruptură a Podișului, aproape de Boușori, unde l-a dus într-o zi și pe autorul acestor rânduri, să vadă comoara subpământeană și urmele unei așezării neolitice cu maluri prăpăstioase. Am traversat linia ferată apoi am luat-o pe unde bănuiam că este cărarea. Trebuia să străbatem un șes până la poalele dealului Sasova, să urcăm și să coboarâm dealul , apoi să urcăm dealul Râșcanilor, să trecem prin pădure și abia
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din denunțări ale abominabilului Marcion, acest eretic „mai respingător decît scitul, mai rătăcit decît amaxobianul, mai neomenos decît masagetul, mai ultragiant decît amazoana, mai Întunecos decît norii, mai rece ca iarna, mai șubred ca gheața, mai perfid decît Histerul, mai prăpăstios decît Caucazul”6. Nu putem aștepta de la Tertulian o refutatio cum este cea scrisă În aceeași perioadă de Ipolit, culegător conștiincios de doctrine eretice, reproduse de multe ori cuvînt cu cuvînt. Informațiile relevante sînt puține și, chiar dacă sînt probabil demne
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
iaz; iazul; infern; inteligență; intens; interior; a introduce; iute; încet; îndelete; îndelung; îndepărtat; înece; îngropat; îngust; înmormîntare; întins; întipărit; întunecos; lăuntric; liniștit; luminos; mal; marin; melancolie; metru; mic; mistic; mult; neant; nevăzut; nimic; oceanul; în pămînt; pătruns; penetrant; percepție; prăpastii; prăpăstios; privire; în profunzime; pur; putere; rănit; răsuflare; rău; ridicat; sapă; scafandru; scurt; fără sfîrșit; somn; stabil; stea; sticlă; străfund; strîmt; subțire; suferință; la suflet; tăietură; trecut; uimire; undeva; ură; uriaș; ușor; vale întunecată; vas; vast; văgăună; vede (1); 772/174
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iarnă; interes; izvor; înalt; înălțare; înclinat; îngust; întins; înțelegere; înverzit; liber; loc; loc plăcut; lucru; luncă; mal; Maramureș; mare; mărunt; mînca; muncă; natura; naturalețe; nor; oboseală; odihnă; oi; oră; pacoste; pai; pășuni; periculos; pietre; pisc; plăcere; pom; ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica; ridicare; ridicat; ridicătură; salcîm; satul natal; seară; sport; strajă; struguri; suie; școală; și vale; șosea; tractor; Transilvania; treaptă; turmă; ținut; uniformitate; urcare; vacanță; vacă; val de pămînt; viță de vie (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]