302 matches
-
Meissner, Garoflid, Săulescu, Ghica-Comănești, cu aprobarea Bukarester Tageblatt-ului, care găsea că numele lui Marghiloman este pentru Puterile Centrale o garanție mai bună ca un tratat. Nepotul acestuia, Pic Pherekyde, trecu prin București ca curier, împrăștiind fel de fel de știri prăpăstioase asupra vieții din Iași: foamete, boale, depresiune. În orice caz, ne spuse că această perioadă nefastă se sfârșise, ca să creeze o atmosferă bună germanofililor. Într adevăr, în 1917, după cum aflarăm prin scrisori, fuseseră foarte încercați la Iași: Ionel, gripă cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
părți de pădure, joaca lor încă de când erau mici fusese prin pădure, însă de fiecare dată se trăgeau spre casă odată cu ultimele raze ale soarelui ce trecea după culmea dealului Bogdanei. Culai era mai sperios, sau cum zicea Niță, mai prăpăstios și tocmai din această cauză căuta de obicei să-i mențină adormită imaginația sa, predispus catastrofică, îl contrazicea ponderat doar atunci când Culai o lua razna și observă cu bucurie că procedând astfel prietenul său devenea liniștit reușind cumva să-și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu inima-npăcată pe lângă el, și-am spus eu că plecam prea devreme de acasă, acum poftim, dacă... Niță se burzului deodată: „Iar începi să te văicărești ca o babă, cred că tu trebuia să te naști fată la cât de prăpăstios ești, vrei să vezi că mă duc până pe movila cu mormântul, vrei, uite la crenguța aceasta o s-o înfig la încheietura crucii ca s-o găsim când vom trece ziua pe aici. Să vezi atunci ce vom râde amândoi de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care a sădit în om impulsul cunoașterii și tot el îl ține la periferie, îi pune limite, instituind în mod continuu o cenzură între sine și acesta. Blaga spunea că această antinomie "e și o fereastră deschisă spre însăși natura prăpăstioasă a Marelui Anonim"156. El întrevedea în aceasta un mister de nivel ultim, care depășește posibilitățile logice de înțelegere. În Diferențialele divine, filosoful din Lancrăm încercă să se apropie de acest mister, de natura principiului metafizic absolut. Urmărește să dezvăluie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
iaz; iazul; infern; inteligență; intens; interior; a introduce; iute; încet; îndelete; îndelung; îndepărtat; înece; îngropat; îngust; înmormîntare; întins; întipărit; întunecos; lăuntric; liniștit; luminos; mal; marin; melancolie; metru; mic; mistic; mult; neant; nevăzut; nimic; oceanul; în pămînt; pătruns; penetrant; percepție; prăpastii; prăpăstios; privire; în profunzime; pur; putere; rănit; răsuflare; rău; ridicat; sapă; scafandru; scurt; fără sfîrșit; somn; stabil; stea; sticlă; străfund; strîmt; subțire; suferință; la suflet; tăietură; trecut; uimire; undeva; ură; uriaș; ușor; vale întunecată; vas; vast; văgăună; vede (1); 772/174
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iarnă; interes; izvor; înalt; înălțare; înclinat; îngust; întins; înțelegere; înverzit; liber; loc; loc plăcut; lucru; luncă; mal; Maramureș; mare; mărunt; mînca; muncă; natura; naturalețe; nor; oboseală; odihnă; oi; oră; pacoste; pai; pășuni; periculos; pietre; pisc; plăcere; pom; ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica; ridicare; ridicat; ridicătură; salcîm; satul natal; seară; sport; strajă; struguri; suie; școală; și vale; șosea; tractor; Transilvania; treaptă; turmă; ținut; uniformitate; urcare; vacanță; vacă; val de pămînt; viță de vie (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sub deal...". Teribila aventură nu se încheie aici; flăcăul aude "un nechezat de cal, un ropot de copite și un țipăt de femeie", ultima asaltată de o ursoaică. Micul episod cinegetic nu este lipsit nici el de suspans: "namila venea prăpăstioasă, întărâtată și de rană, și de larma crescândă a unui corn și a unor câini de vânătoare". Stoicea are prezență de spirit și reușește să răpună fiara: el "făcu vânt copilei în scorbura de var [...], așteptă dihania până se apropie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Einstein, descoperire datând din 1916. Lumea cvadridimensională a lui Dante este rodul instinctiv al tentativei de a concilia cosmologia aristotelică cu viziunea creștină: văzutul și nevăzutul, materia și spiritul, curgerea timpului și veșnicia. H.-R. P. ia în consideație, în ciuda prăpăstiosului lor imaginar, desenele care de-a lungul veacurilor, au încercat să vizualizeze universul dantesc. Dacă e să ne referim doar la imaginea oferită de Michelangelo Cactani (1885), în afara cerului cu stele fixe, conform cu armonioasa cosmologie elină, apare un soi de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a frămîntării și a zbuciumului universal!... Puterile adîncului se treziseră de pretutindeni și, sub ocrotirea oarbă a nopții, își dezlănțuiră asupra pămîntului îngrozit furia lor prăpăditoare... Uraganele umplură jghiaburile largi ale munților și, ca niște imense puhoaie vijelioase, se rostogoleau prăpăstios la vale; viforul șuiera, gemea și urla în răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de codri zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frîntă ale fulgerelor
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
gaură neagră a existenței ( "plămînii mei ventilează un aer zgîrcit din care lipsește aerul/ mi se recomandă să vin spre mine/ cu așteptarea/ înghit în doze mici verdele carnivor. p. 20) În mod oarecum paradoxal, în pofida mesajului lor mai degrabă prăpăstios, poemele lui Dinu Flămând nu eșuează într-un melodramatism ieftin. Poetul își tratează angoasele cu superioritate, rațional, cu o atitudine olimpiană. Implicit sau explicit în poemele sale apar trimiteri livrești către marii filozofi ( Platon, Heidegger, Descartes, existențialiștii), raționamentele sînt, adesea
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
control, mi-a zis astă vară cînd ne-am întîlnit la șapte ani după moartea lui Mircea Nedelciu. Cu vreo patru ani în urmă fusese adus de urgență în București, direct la secția de reanimare a unui spital. Optzeciștii mai prăpăstioși se pregăteau să-i scrie necrologul. Ion Bogdan Lefter a fost atunci unul dintre puținii care au crezut că Gheorghe scapă și singurul care a avut și grijă să-l ajute. A dat telefoanele necesare, apoi în toiul nopții s-
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
la experiențele mai vechi sau mai recente prin care trecuse, personale sau sociale și chiar istorice. Toate concuraseră la a-l face să fie cum este, adică un ins confiscat de nevroză până la anularea fizică. Se gândește că mereu fusese prăpăstios, catastrofic, înclinat să se aștepte totdeauna la ce poate fi mai rău ("îngrijorarea, o boală specific iudaică" îi spusese un prieten), paseist ("tot ce era bun aparținea unui anume trecut"), temător de îmbolnăviri și năzuros ("aveam o structură de mofturos
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
Mircea Mihăieș 1. Intrăm în al zecelea an post-comunist și continuăm să orbecăim pe aceleași drumuri prăpăstioase și prin aceeași mizerie, incapabili să deslușim vreun liman salvator. Dramă României - faptul de a-si fi început nouă istorie printr-o minciună îngrozitoare - a devenit, cu fiecare an scurs, o tragedie. La început, în primele luni ale lui 1990
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
copii care pun mîna pe Institutul de matematică părăsit, pe care, în joacă, îl iau în stăpînire și în care instalează statul lor major de joacă, plus o masă de ping-pong. Au planuri mari. Să revoluționeze toată știința. Unii adulți, prăpăstioși, măriseră potul, pretinzînd că puștii ar fi urmărit și să dea o lovitură de stat, să dea jos guvernul, să aleagă un guvern de-al lor unic în istorie... Dar nu a mai existat, oare, o "cruciadă a copiilor"?... Fusese
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
un altul, care îi expediază considerații nihiliste lui Dobrogeanu-Gherea. Adesea, limbajul scrisorilor lui „nenea Iancu” seamănă cu tiradele personajelor sale, fapt de care devine conștient el însuși. În realitate, Caragiale nu este un Mitică de succes, ci un om trist, prăpăstios, convins de nenorocul său și al nației. Scrisorile - cele mai multe, din perioada exilului berlinez - joacă și un rol compensatoriu, de care înclin să cred că scriitorul e conștient, cât timp continuă exercițiul și îi stimulează și pe corespondenți să facă la
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
O să te ridice el pe tine - Cred că exagerezi, Victor. Eu zic că am făcut bine că am oprit povestea aia. Există, totuși, niște limite. Ne batem politic, ne înjurăm, dar nu ne arestăm - Să dea Dumnezeu să fiu eu prăpăstios și să ai tu dreptate - O să vezi... ---------------------- P.S. Ne cunoaștem din 1995. În 95% din cazuri, ne-am vorbit cu dumneavoastră. Am lucrat trei ani într-un minister în timpul mandatului său de premier. Timp în care ne-am văzut de
Avertismentul dat de Ciutacu lui Năstase în 2007: O să te ridice! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33220_a_34545]
-
care eu îl găsesc mult mai impregnat de acea „subiectivitate afișată și asumată conștient” reclamată ca marcă a literaturii de Mihai Zamfir decât Psaltirea, care versifică în limba română, pe modelul lui Kochanovski, psalmii biblici. Sensibilitatea lui Costin este aceea prăpăstioasă de la finele Evului Mediu (s-a vorbit chiar de baroc). A lui Dosoftei, în schimb, nu arată nici o „individualitate marcată”. Și dacă nu ne putem lipsi de Costin, autorul Viieții lumii, nu ne putem lipsi nici de paginile lui de
Când începe literatura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4046_a_5371]
-
unui sceptic ce vede în RFG un stat agresor care, năpustindu-se asupra inocenților cetățeni ai fostei republici comuniste, îi preschimbă într-o colonie menită propășirii rapacei mărci germane. Peste tot, tonul lui Grass e de profet al pierzaniei, anunțînd prăpăstios dezastrul în care vor nimeri cele două state. E aici un timbru macabru, de cobe care se desfată cu prezicerea nenorocirilor, și care, atunci cînd previziunile îi sînt adeverite, gustă satisfacția piezei-rele căreia istoria imediată îi confirmă temerile: „În pofida unor
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
bunic/prins cu nepotul de piept alipit sub privirea străveche/ce nici nu-l mai vede pesemne și nasul de negi/deformat spre care făptura tîrîtă prin albia roșie a/senescenței privește și ea cu neînfrînată voracitate/ distant iubitoare hornul prăpăstios de stofă/cărămizie din care el însuși s-a decupat și respiră/încă nu liber fără a ști că e calea inexistenței./ nu am fost eu cel care și-a dorit devorarea în trepte ci/doar inaparentul portar teobald care
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
la culoare, lăsând să se vadă locul unde se apăsa șapca proletară... Pe degetul arătător, tot mai purta cameea prinsă la încheietura degetului de un arc lat de aur. Erau singurele lucruri din înfățișarea sa care, curios, rezistară unei deveniri prăpăstioase... Mirosul acela fetid sporea. Lumea strânsă în sală ducea batista la nas, femeile și cei ce purtau asupra lor acest semn al unei purtări apuse... Eduard Mereuțeanu cu amândouă mâinile în cap, răsucindu-și inelele întărite de sudoarea ce-i
Un personaj... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7934_a_9259]
-
cucernic veste Că drumu-i liber : peste munți și văi. METOPĂ VI Căruțele cu bruma de avere Turme de oi, cirezi cu ochiul blând, Femei cu prunci, bătrâni și copilandri Lăsându-și vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de-ntuneric, legănând Pruncu-nțelept de-a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se ridice Din apele iscate dinspre Tibru: În timp ce pietrele rămân aice. METOPĂ VII
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
iar aceasta în loc să ne apere de o monstruozitate, cum este volumul de povestiri Bisericuța din Răzoare, o premiază: "Dintre scriitorii noștri de azi, nimeni nu pângărește limba română cu o stăruință mai barbară decât dl. Gala Galaction" - afirmă tăios și prăpăstios criticul. Abia dacă vede câteva "părticele de frumos înecate în putregaiul unei limbi corupte", singurele care rezistă fiind povestirile Moara lui Călifar și La Vulturi!. În rest, o deșănțată lipsă de talent literar și "crimă împotriva limbei"; se găsește ceva
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
asumându-mi absența de la servici, să văd cum vor evolua lucrurile. Am rămas, evident mai mult în casă. Ca în Boccaccio, seara, fără să vrem,derulam povestiri și întâmplări. Nici Cezar nu avusese cum să plece, ba mai era și prăpăstios. Reușise să sune de la șeful de post la București, la el la slujbă și la mine la Centrală. Grupul nostru de trei deținute, povestise atunci Petra, s-a format încă de la Târșoru. Și chiar dacă nu a fost cu putință să
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
seri de demult uiți te clatini de atât adevăr nerostit îți părăsești adăpostul cu încărunțitele speranțe construiești dealuri fosforescente talazuri luna verde acoperă cerul Goluri Celui ce trece frate îi spui și nu știi de ce somnul casei vine din adâncuri prăpăstioase în ferestre înserarea scrutează nori păguboși adevăruri lipsite de consistență te separă de lume ca într-o oglindă secată privești în golul de sentimente ceașca și cartea ușor se destramă nu le mai poți mângâia Luminî de toamnî în cicatricele
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
dar nu eram deloc convins de realismul lor. Mult mai simplu ar fi fost să-l rog pe nelu să acopere gaura aia cu ceva, dar n-o făceam, mi-era rușine să recunosc că mi-e frică. Imaginativ și prăpăstios spre catastrofic eram. Cât despre vise?!... Vai, câte vise mi-au ieșit din tărtăcuță: dădeam cu ele ocol pământului de câteva ori, pavam cu ele lumea! În primii ani, visele erau simple și inspirate strict de diverse situații date: de
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]