468 matches
-
printer degete, precum jertfele pe mâini de zei, aripi risipite pe cărările ce duc spre cer, planează infinite ferestre sub urechile jeluirilor, ne trebuie o planetă a noastră curată căreia să-i punem aripi, să uităm să mai tragem cu praștia în păsările ce alunecă dinspre fereastra Ta. Nu vreau ca nisipul să migreze într-o clipă târzie spre un alt mileniu spre o altă veșnicie. III Lovește dunga cerului secolul XXI păsări zboară de-a lungul râului asemeni Terrei în
OGLINDA DIN SECOLUL TRECUT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366751_a_368080]
-
în plus Presară zorii roșii Aromele-n fâneață Și iar cântă cocoșii O nouă dimineață Mă simt o partitură Cu note în culori Din care vin și fură Necunoscuți comori Ci iarăși mă împrăștii Aproape clandestin Când trag copii cu prăștii În cioburi de destin Referință Bibliografică: Războiul perpetuu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 780, Anul III, 18 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PRIMA SPOVEDANIE Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Un copil își făcuse praștie Nimerea doar ferestre Care nu zboară O femeie gravidă se ducea Să omoare un câine Îi mâncase un miel S-a gândit la copil Și l-a omorât el Eu eram Ochii nevinovați ai câinelui bătrân Și orb. Fir-ar
PRIMA SPOVEDANIE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352416_a_353745]
-
Și de lumină - Dupe-aia s-a dus la biserică Să se spovedească. Dar când a văzut el îngerii Cum zburau pe pereți S-a gândit să-i ochească. Părinte, Am drăcuit lumina, Am omorât un câine Și-am tras cu praștia În geamuri și în îngeri. 1 decembrie 2003 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: PRIMA SPOVEDANIE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1015, Anul III, 11 octombrie 2013
PRIMA SPOVEDANIE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352416_a_353745]
-
Enescu Publicat în: Ediția nr. 1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului Armia Română Armata pasăre măiastră De veghe stă la poarta țării, Dar a rămas ca o fereastră Larg deschisă desrtămării. De veghe stă la poarta țării Cu praștia și buzduganul, Să-și apere connducătorii, Să nu li se fure ciolanul! Cu praștia și buzduganul O ceată de oșteni plătită Așteaptă ca americanul Să scoată țara din ispită... O ceată de oșteni plătită Cu tehnică de mult apusă Păzesc
ARMIA ROMÂNĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350567_a_351896]
-
Română Armata pasăre măiastră De veghe stă la poarta țării, Dar a rămas ca o fereastră Larg deschisă desrtămării. De veghe stă la poarta țării Cu praștia și buzduganul, Să-și apere connducătorii, Să nu li se fure ciolanul! Cu praștia și buzduganul O ceată de oșteni plătită Așteaptă ca americanul Să scoată țara din ispită... O ceată de oșteni plătită Cu tehnică de mult apusă Păzesc cazarma părăsită Si de rugină descompusă... Cu tehnica de mult apusă Noi am rămas
ARMIA ROMÂNĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350567_a_351896]
-
care se învârtea păreau artificiale, egoiste. Iubise, își dorise familie, copii dar cea pe care o alesese de soție nu era pregătită pentru el. Poate nu era sufletul lui pereche. Ceva îi zbură aproape de ureche. O alună. Băiatul trăgea cu praștia. Bărbatul s-a încruntat, apoi a zâmbit până ce râsul lui s-a transformat în hohot. El făcea aceleași năzbâtii când era copil ... puștiul înclina aprobator din cap. Ce voia să-i transmită? Părul creț îi dădea un aer nostim băiatului
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
cine nu are o digestie bună, nu are o sănătate bună, asta era vorba lui. Apoi punea mâna pe nodul de la cravată și trăgea de el până la o jumătate de metru, purta cravată cu zgârci și îl invidiam: ce mai praștie ne-am fi făcut noi din așa ceva! Povestește și lucrează. Încleiază, bate cuie, fixează suporții. Apoi dă cu baiț și uniformizează nuanțele. - Lași să se usuce, după care dai cu ceară de parchet. Sau mă chemi tot pe mine. Cu
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
fost tot singuri, am încercat noi să mai salvăm câte ceva din onoare. Am crezut că nu are rost să... -Adică, cum n-are ? ne-a privit ea crunt în timp ce aduna cioburile singurei noastre vaze de cristal în care trăsese cu praștia unul dintre dragii nepoței... Și, în ultimă instanță, ce este o vază ?, ne-am întrebat noi. Și am răspuns școlărește: vaza este un obiect din casa omului care poate deveni incomod în anumite situații tot trebuind să-l deplasezi de
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
de deziluzii Presară zorii roșii Aromele-n fâneață Și cântă iar cocoșii O nouă dimineață Mă simt o partitură Cu note în culori Din care vin și fură Necunoscuți comori Ci iarăși mă împrăștii Aproape clandestin Când trag copii cu prăștii În cioburi de destin Referință Bibliografică: Cioburi de destin / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CIOBURI DE DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355386_a_356715]
-
printer degete, precum jertfele pe mâini de zei, aripi risipite pe cărările ce duc spre cer, planează infinite ferestre sub urechile jeluirilor, ne trebuie o planetă a noastră curată căreia să-i punem aripi, să uităm să mai tragem cu praștia în păsările ce alunecă dinspre fereastra Ta. Nu vreau ca nisipul să migreze într-o clipă târzie spre un alt mileniu spre o altă veșnicie. III Lovește dunga cerului secolul XXI păsări zboară de-a lungul râului asemeni Terrei în
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
în persoană. Era dornic să învețe și cântece românești, ba chiar avea preferatele lui printre ele. Cel mai mult îi plăcea „Cântec șoptit”, pe versuri de Zaharia Stancu. De cum ce începeam cu „Odată am ucis/ O vrabie./ Am tras cu praștia-n ea/ Și-am lovit-o./ Pe urmă o zi/ Și-o noapte întreagă/ Am tot plâns-o/ Și-am tot jelit-o/”, i se umezeau ochii de emoție. La încheiere, ni se împleteau vocile în cor, cântând soarele care
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
cine nu are o digestie bună, nu are o sănătate bună, asta era vorba lui. Apoi punea mâna pe nodul de la cravată și trăgea de el până la o jumătate de metru, purta cravată cu zgârci și îl invidiam: ce mai praștie ne-am fi făcut noi din așa ceva! Povestește și lucrează. Încleiază, bate cuie, fixează suporții. Apoi dă cu baiț și uniformizează nuanțele. - Lași să se usuce, după care dai cu ceară de parchet. Sau mă chemi tot pe mine. Cu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
anterior capelei catolice a existat aici o altă biserică cu plan triconic, probabil ortodoxă, iar pe platoul central al cetății au fost scoase la iveală ateliere de confecționat material de război, vârfuri de lance, săgeți și proiectile de fier pentru praștie, zgură de fier ș.a. S-a găsit, de asemenea, un cuptor de pâine, urme de locuințe incendiate, ceramică smălțuită, diverse ustensile casnice și obiecte de cult24. Masivitatea zidurilor cetății, aspect neobișnuit pentru această zonă, înzestrarea sa cu trupe și armament
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
la soare, / Să-i mângâi petala ieșită din floare.” ( ,,Pomul speranței”). Gingășia, umorul sunt caracteristice întoarcerii în timpul inocenței, copilăriei, nu neapărat liniștită, dar trăită efervecent, în aduceri aminte emoționante, topite în pagini de un fel de ,,autobiografie literară” ( ,, Barza”, ,,Burcuș”,,,Praștia”, ,,La spânzit”, ,,Sacul țiganului”, etc....”). Comuniunea cu natura e prezentă, e încărcată de emoție în ,,Alunul sufletului meu”, iar iubirea ,,adolescentină” în ,,Învăț...meserie”, ,,Dacă trișezi, viața nu te iartă!”. Școala, etape și întâmplări din diferitele perioade ale devenirii autorului
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
în alt context, unul consultativ spre exemplu, deciziile ar putea fi atât de mult întârziate încât devin nu numai inutilizabile ci și dezastroase, avându-se în vedere dinamica evenimentelor. În consecință, în orice formă de război, de la cel dus cu praștii și pietre, până la cel purtat în spațiul cosmic, este nevoie de un om învestit cu puterea de a lua decizii responsabile pe baza informațiilor și a argumentelor factice. Numai că, aceste decizii, implică viețile altor oameni, de cele mai multe ori, în afara
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
eurosimbol al Creștinismului, al „civilizației Creștinismului“, Catedrala Notre Dame (de Paris): «În tremur viul mușcă frigul / Perfect, sperjurul din vitralii, / Iar lăcrimarea rupe digul / Când pe picioare speli canalii. // Cerșetor la lună prea umil, / Neștiind la care rug mă-nham, / Praștie din plânset de copil / Spărgând vitraliile Notre Dame, // Trăiam becisnic cu hamalii / Ruga sub vulcanii noroioși, / Abia mocnind înspre vitralii / Sparte chiar de sfinți cu ochii scoși.» (Vitralii sparte, p. 6). Verismul „cancerizării“ eurosimbolurilor de panou central-creștin, între care un
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
un «dulceag parfum de paragină» (p. 60 sq.), o punte în «pipa lui Mircea Eliade» (p. 65 sq.), «agonia puilor golași ai armoniei» (p. 67 sq.), o «proprietară de rană» (p. 74 sq.), «o dinamită plină de rouă» (p. 78), «praștia lui David» (p. 99 ), un «tun de cireș» (p. 107 sq.) - dar pentru „exerciții de tragere“ - și «mierea stricată din gușa mierlei» (p. 25), ori să audă «un cu-cu în istorie» (p. 22), să afle «cine-l vinde pe
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Beția Îți mai aduci aminte, prietene, ziua aceea în care beți ședeam amândoi, afundați în fotolii, cu lacrimi de ciuda pe obraji șiroindu-ne pentru că nu mai știam unde ne sunt praștiile și pantalonii cei scurți cu buzunare la spate? Mai știi cum ne strigau de-afară băieții ca să plecăm mai repede spre Valea cu Brazi și de acolo mai sus, catre Poiana Narciselor, cea numai de noi și de bătrânul pădurar
BEŢIA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368239_a_369568]
-
Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului APA Privește, Apa a început să râdă În cercuri concentrice Sub atingera degetelor mele. Privește, Apa a început să tremure Atinsă de piatra Plecată din mâna meaa Ca aruncată din praștie Privește , Apa zilelor și nopților mele Țiitoare fidelă A început să -mi topească ființa În imensiatea ei. COPACUL A înflorit zarzărul de la fereastră Anul acesta a mai pierdut un ram Era tocmai ramul care-mi bătea în geam De-acum
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
decât toate și dacă focul arde și pietre și a zis, poate arde orice și a luat focul să-și facă cu el unelte de moarte. La început și-a făcut un pumnal, apoi o sabie cu două tăișuri, apoi praștia din care zvârlea pietre a răsucit-o într-o pușcă, în pușcă a pus o piatră topită ce putea să arunce moartea spre oricine într-o clipă. Cu cât punea laolată mai multe pietre topite cu atăt moartea devenea mai
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
în ciuda faptului că, autoritățile timpului, tolerează sau pun umărul chiar, la înăsprirea vieții omului de rând. Și-atunci apare un erou care încearcă punerea lucrurilor la punct: un Toma Alimoș, Gruia lui Novac..., pedepsind cu sabia, precum biblicul David cu praștia, dat tot o „crimă” făcând, după tendențioasa dvs părere! Vom ajunge să acceptăm comparația Creatorulului Anonim al minunatelor balade populare cu creatorul „operelor” vampirice, tărăgănând pe intenționații creatori de erori, doar pentru că Vlad Tepeș nu se numește „John”, „Otto” sau
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
aceasta este cel mai mult ce poate avea un om de la viață! Cei care s-au îmbogățit cu ziua idealului sunt, mai întâi de toți, copiii. Atâtea păsări rănite se scutură de pene peste inocența copilăriei, azi, atâtea duzine de prăștii împroașcă în ei cu pietrele viciilor, încât, până când nu se face seară, trebuie să-i apărăm, ca să mai viseze frumos, departe de coșmarele lumii. Atât de frumos împlinește aceasta, în castelul său cu creneluri de cântece maestra pe care cine
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște flori iar rimele, cochetele! ades le înțarcă de moloz și, dintre nori, aduce miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi, dă cu praștia în stele să spargă al poveștilor pistil. Poetul, ram de gând și braț divin, culege din metafore omizi, iar pentru el, tăcerea e destin, cu umbra unei palme îl ucizi. Poetu-n sinea sa e falnic râu și nicidecum comoară sau
CITEŞTE ŞI VEI VEDEA CĂ POEŢII SUNT,DAR NU EXISTĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357203_a_358532]
-
urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște flori iar rimele, cochetele! ades le înțarcă de moloz și, dintre nori, aduce miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi, dă cu praștia în stele să spargă al poveștilor pistil. Poetul, ram de gând și braț divin, culege din metafore omizi, iar pentru el, tăcerea e destin, cu umbra unei palme îl ucizi. Poetu-n sinea sa e falnic râu și nicidecum comoară sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]