348 matches
-
președinte al României, Emil Constantinescu, pentru care sărbătoarea are o semnificație cu totul aparte: cel omagiat a fost fratele bunicii sale. Peste 100 de persoane au luat parte la eveniment: oameni de știință, oameni de cultură, directori ai unor instituții prahovene, precum Aurelian Gogulescu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Prahova, deputatul Marian Săniuță, profesorul Napoleon Antonescu, fostul rector al UPG Ploiești, Constantin Trestioreanu, președintele Societății Culturale "Ploiești Mileniul III", profesorul Alexandru Bădulescu și alții. La eveniment au participat și ambasadori
Busturi din Ploiești () [Corola-website/Science/311762_a_313091]
-
au realizat lucrări de consolidare a exteriorului bisericii și o nouă restaurare a picturii și au fost placate cu marmură Sfânta Masă și Proscomidiarul, iar geamurile au fost înlocuite cu vitralii. Biserica a fost sfințită de către I.P.S. Episcopul Vicar Varsanufie Prahoveanul la data de 18 septembrie 2006 Biserica Prelungirea Ferentari - Str. Drumul Sânpaul nr. 8 / Strada Prelungirea Ferentari. Alte biserici Biserica Creștină Baptistă Providența - Str. Talazului nr. 16. Începutul propriu-zis al lucrării baptiste din cartierul Ferentari s-a făcut în primăvara
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha). Geologic, munții Bucegi sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: calcare, șisturi cristaline, fapt pentru
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
specializare Jurnalismul de Televiziune (1998-1999), urmate de un masterat în Comunicare managerială industrială și social politică la Universitatea Politehnică din București (2005-2007). A lucrat timp de șase ani ca profesor de istorie (1986-1992), apoi redactor și redactor-șef al săptămânalului prahovean ARGUS (1992-1998), redactor și redactor-șef al revistei "Poliția Română" (1999-2000); șeful Grupului de Presă al MI (2000-2002); director adjunct al Direcției de Relații Publice din MI (2002-2003); șeful departamentului de Relații Publice la Agenția Națională Antidrog (2003-2009). A predat
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
din care „satul Comarnic cu vecinii 262 și satul Breaza și Secăriile cu vecinii... se vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea din neam în neam...” Registrele begesimale Brașov din anul 1503 cuprind și Breaza, pe lângă alte localități prahovene cu care orașul făcea comerț, acestea menționându-l pe Neagoe din Breaza aflat la Brașov pentru negoț. Același Neagoe este prezent și în Hrisovul Domnesc datat în 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tânăr, care menționa: „Am dăruit domnia
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
află în Munții Siriu, pe cursul superior al Bâscăi Chiojdului. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ102L, care o leagă spre sud-est de-a lungul râului Bâsca Chiojdului de și mai departe de și Buzău, și spre sud-vest de comunele prahovene și și mai departe de Vălenii de Munte și Ploiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chiojdu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
mai deplasat la Ploiești, începutul războiului fiind aproape. Flacăra Ploiești nu a câștigat titlul în 1955, acesta plecând pentru prima dată spre clubul din Șoseaua Ștefan cel Mare, dar echipa ploieșteană începea să fie formată tot mai mult din jucători prahoveni. Pentru titlu ar fi fost suficient ca Flacăra să mai câștige cele două meciuri în deplasare în ultimele două etape, cu Locomotiva Timișoara și Progresul București, dar nu a fost așa. Totuși, a fost pentru prima dată "campioană a provinciei
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
În schimb, Petrolul are un tur de excepție, cu 15 victorii și 2 egaluri în 17 meciuri și termină pe locul 1B în 1977, la mare distanță de locul 2 ocupat de Metalul Plopeni. Numai că jucătorii născuți pe meleagurile prahovene nu au avut suficientă experiență, iar sfârșitul campionatului 1977-78 i-a găsit pe locul 17. Promovarea imediată le-a fost barată de Viitorul Scornicești, promovată din Divizia C după un „senzațional” 18-0 cu echipa clasată pe 15, în timp ce Flacăra Moreni
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
format, Europa League. În paralel cu parcursul bun din campionat, Petrolul reușește un sezon excelent de cupă, reușind să cucerească trofeul după ce a învins-o în finală pe CFR Cluj cu scorul de 1-0, în fața a aproximativ 33000 de fani prahoveni, stabilind un nou record pentru deplasările efectuate vreodată de fanii vreunei echipe de fotbal din România. În sezonul imediat următor (2013/2014), Petrolul ajunge în Europa League până în pllay-off unde pierde cu Swansea. În 2014 ajunge până în semifinalele Cupei României
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
ci va lucra ca muncitor necalificat până în 1990, când este titularizat ca profesor de limbă română la Școala Generală din Dridu,județul Ialomița. În 1998, s-a pensionat și, apoi, în același an,s-a mutat din București în comuna prahoveană Poiana-Câmpina. În două rânduri,pe trotuare, Mihai Stere Derdena a fost grav rănit de mașini ale Securității comuniste (va șchiopăta în toți anii dintre 1983 și 1992) fiindcă spunea mereu că sigla „P.C.R” înseamnă „Partidul Criminalilor Români” și pentru că
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
Lică (n. 1968), directoarea Bibliotecii Comunale Valea Călugărească, ce în curând, grație eforturilor sale, atent focalizate, se va numi Biblioteca „Mircea Iorgulescu“; d-sa a adunat un impresionant material documentar privitor la itinerariul creator al acestui distins cărturar din perimetrul prahovean. * Intitulat Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești 1880-1890. Reviste literare. Formarea conceptului de literatură socialistă, volumul dezvăluie încă din titlu tentativa de epuizare a unei epoci literare, deși mobilul declarat al autorului este refacerea climatului în care, la finele secolului
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
Europeană‘‘, ,Viața Armatei‘‘, ,Viața Românească‘‘, ,Revista Sud“, ,Lumea-magazin“, ,Poesis“ (Satu Mare), ,Unu“ (Oradea), ,Ardealul literar și artistic“ (Deva), ,Ateneu“ (Bacău), ,Orizont“ (Timișoara), ,Vatra“ (Târgu Mureș), ,Semne-Emia“ (Deva), ,Porto-Franco“ (Galați), ,Poezia“ (Iași), ,Convorbiri literare“ (Iași), ,Pro Saeculum‘‘, ,Oglinda literară“, ,Lector“ (Focșani), ,Sinteze prahovene‘‘, ,Esteu“ (Ploiești), ,Argeșul“(Pitești), ,Citadela“ (Cerașu, Prahova), ,Dor de Dor“ (Călărași), ,Lamura (Craiova), ,Albanezul/ Shqiptari“, ,Miorița noastră“ (SUA), ,Mihai Eminescu“ (Australia), ,Balada“ (Germania), ,Limba română“ (Republica Moldova), ,Roman Pays“ (Belgia), ,Kultura“ (Albania) etc. Romul Munteanu (,Azi‘‘, suplimentul cultural ,Fețele culturii‘‘), Gheorghe
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
este o cabană montană cu destinație turistică construită în anul 1937 la o altitudine de 2025 metri, în partea estică a platoului Bucegilor, la intrarea în Valea Jepilor. Situată pe versantul prahovean al Munților Bucegi, la altitudinea de 2025 m, în căldarea de obîrșie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Șaua Mică a Caraimanului, cabană este așezată într-o poziție deosebit de pitoreasca. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanții pereți
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
drumeții pot fi cazați, în limita locurilor disponibile. De la gară Bușteni (883 m), urmăm bd. Libertății (șoseaua națională) spre stînga, pînă în dreptul str. Industriei (10 min de la gară). De aici, continuăm la dreapta pe această stradă, avînd în fața peisajul abruptului prahovean al Bucegilor dominat de Vîrful Claia Mare, si pieptul puternic al Caraimanului. După 20-25 min ajungem lîngă firul Văii Jepilor (dreapta), în punctul de ramificație a drumurilor. La stînga se desparte poteca spre cantonul Jepi prin V. Urlătorilor (traseul 4
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
mare autonomie cuiburilor în organizarea de acțiuni pe cont propriu, astfel că în câteva luni, rețeaua era complet reorganizata la nivelul întregii țări, și gata de confruntare cu autoritățile, scopul principal fiind răzbunarea asasinării Căpitanului și răsturnarea regimului dictatorial. Avocatul prahovean Miti Dumitrescu a fost printre primii care a decis pe cont propriu să răzbune asasinarea Căpitanului. Și-a format o echipă de încredere, care a început să studieze traseul zilnic al lui Armând Călinescu, din februarie până în iulie 1939, fără ca
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
cu cel de la Bughea, intrarea în Valea Teleajenului. Clădirea, cunoscută sub denumirea de "Hanu Roșu", este înscrisa în lista Monumentelor de Arhitectură a județului Prahova și reprezintă singurul exemplu de han de postă care s-a mai pastrat în zona prahoveană și chiar în Muntenia. Ridicat pe vechiul drum comercial care lega Transilvania și țările occidentale de zona dunăreană și de aici cu Orientul, calea văii Teleajenului a fost utilizată din antichitate, fiind singurul drum de care și de postă până la
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
Manu. După 25 de ani de activitate în Campionatul Municipal Ploiești, în vara lui 1987, din postura de campioană municipală, având ca antrenor pe Gheorghe Mănescu, a revenit, după disputarea unor jocuri de baraj, în eșalonul de elită al fotbalului prahovean. Din lotul echipei au făcut parte printre alții: M. Gheorghe - Voinea, V. Ene, Avram, M. Dumitrescu, Șerban, Cioc, Moldoveanu, M. Dumitrescu, D. Gușă, Bordea, Mușat, V. Dumitrescu. În 1990, devine Astra, promovând doi ani mai târziu în Divizia C, având
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]
-
bine primit în cercurile liberale din București, reușind să-l atragă cu ideile sale pe tânărul Emanoil (Manolache) Bălăceanu, fiul lui Nae Bălăceanu din Ploiești, care moștenise o avere însemnată, ce cuprindea și moșia Scăeni, aflată pe teritoriul actualului oraș prahovean Boldești-Scăeni. Bălăceanu își arendase dezavantajos moșia unui anume Teodor Zaplan, cu care a intrat în conflict, ajungând în urma unor acțiuni în instanță dator acestuia. Pentru a evita plata datoriei, Bălăceanu a acceptat să dea moșia în arendă unei colectivități de
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
Ploieștiului, odată cu evacuarea școlilor secundare care-și încheiaseră cursurile, se refugiază la Slănic Prahova. Populația evacuată din Ploiești îl desemnează ca reprezentant în consiliul orășenesc. După reluarea cursurilor, în noiembrie 1944, avîndu-se în vedere că era deja vicepreședintele Asociației Profesorilor Prahoveni, i se propune să se ocupe de sindicalizarea profesorilor, astfel încît la 2 februarie 1945 devine președintele acestui sindicat. A rămas la conducere atît timp cît sindicatul a avut ca principală sarcină rezolvarea problemelor materiale ale cadrelor didactice, demisionînd atunci
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
ai promoțiilor dintre 1936 și 1979. A mai fost organizat un banchet de Liceul „Ion Luca Caragiale” la restaurantul "Hotel Palas" din Sinaia. Clubul Epigramiștilor "Cincinat Pavelescu" din București l-a omagiat în ședința din noiembrie 1987, iar "Clubul Umoriștilor Prahoveni" l-a făcut membru de onoare. În nr. 11-12 al Gazetei Matematice a apărut articolul „Profesorul Ion Grigore la 80 de ani”. Primele epigrame au fost publicate în revista Orizont din Timișoara, la 19 iulie 1973, printre acestea numărîndu-se și
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
ale arhitecturii tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați (...), din câmpu și din apă și din siliștea
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în componență și cătunele: Arionești, Mărunțiș, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu procesul mai multor urlățeni acuzați de rebeliune . În urma reorganizării în 1889 a regimentelor de dorobanți 7 și 32 din Prahova, la Urlați s-a stabilit reședința "Companiei 3 a Reg. 32 Dorobanți" . Marele
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
ilustrului domn G. Ibrăileanu” în 1908 cu solicitarea de a-i fi publicată în „Viața românească” povestea Domnul Ionică, scrisă de Rebreanu în ungurește și tradusă de el însuși în românește. Ilustrul domn Ibrăileanu n-o publică. l În Axioma prahoveană din septembrie, dl Ieronim Tătaru ne aduce aminte - am uitat cu toții să privim în calendar! - că s-au împlinit în luna a noua exact 175 de ani de la nașterea lui Tolstoi. l Euphorion de la Sibiu (nr. 5-6) e, în bună
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]