185 matches
-
de mamă) să fie suprasolicitat și să conducă la o invazie brutală în viața adolescentului din familie. În cazul familiilor integrative, unde legăturile emoționale dintre membri sunt foarte puternice, iar contactul (afectiv) cu lumea exterioară este redus, presiunile asupra copilului (preadolescent sau adolescent) se manifestă tocmai din cauza izolării respectivei familii și a obsesiei părinților de a păstra cu orice preț „armonia” familiei și intimitatea ei emoțională. La familiile centrifuge, unde relațiile din cadrul acestora fac parte dintr-o rețea mai vastă de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cele mai multe familii au însă mai mulți copii și survin astfel probleme suplimentare legate de relațiile între frați și (sau) surori, de competiția pentru a obține cât mai mult de la părinți, de afecțiunea discriminativă (reală sau doar percepută) a acestora. Prezența preadolescenților și a adolescenților în familie, cu tot evantaiul de dificultăți, afectează nu doar relațiile părinți-copii, ci și cele de soț-soție, în special privitor la cât de toleranți sau de severi trebuie să fie față de „ieșirile” adolescentine (vezi 6.3.1
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fenomene negative intrafamiliale, inclusiv bătaia, abuzul sexual la copii nu este asociat cu rasa, etnia sau statutul socioeconomic (Finkelhor, 1995) și nu toți copiii sunt expuși egal riscului de a fi abuzați. O probabilitate mai ridicată se constată la fete, preadolescenți (8-10 ani), copii cu un singur părinte, care au relații deficitare cu părinții sau copiii cu tată vitreg. O situație aparte este dată de relațiile incestuoase frate-soră și, în creștere, de cele soră-soră, frate-frate. Concepția curentă despre aceste relații este
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reacțiile depind și de valoarea părintelui pentru copil, dar copiii resimt în general separarea ca pe un lucru total neplăcut. Nu întâmplător se afirmă că a face cunoscut copiilor această stare de fapt este una dintre cele mai ingrate sarcini. Preadolescenții au tendința de a-și blama tatăl că a părăsit familia sau pe mamă că l-a făcut să plece. Nu de puține ori, ei seautoblamează, considerând că tatăl a plecat din cauza lor, că au fost răi și n-auascultat. Studiind
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
determinațiile în socializare se petrec nu doar de la părinți la copii, ci și invers. Odată cu accentuarea procesului general de democratizare și cu sporirea pluralității, socializarea înseamnă și negocieri de roluri părinte-copil (Gostin, 1968); așa cum părinții au așteptări de rol din partea preadolescenților, de pildă, tot așa au și aceștia față de părinți. Socializarea este un proces interacțional activ, în care copiii, cu deosebire de la o anumită vârstă, vin cu pretențiile lor, induse de cei de o seamă cu ei (peer group), de mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unele cazuri, valorile și atitudinile sunt buni predictori pentru comportamentul efectiv, alteori nu, și apar mai degrabă ca variabilă dependentă a situațiilor și experiențelor de viață. De exemplu, din investigațiile echipei conduse de sociologul american, rezultă că atitudinile pozitive ale preadolescenților și adolescenților față de coabitare s-au confirmat în acțiuni de acest fel, dar și reciproca este adevărată: indiferent de atitudinile prealabile, cei care au coabitat la vârsta de 18-23 de ani au declarat atitudini tolerante față de acest fenomen câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
presupune riscuri terapeutice, dar și grave probleme etice. De aceea, metoda este folosită cu mare precauție. Oricum, implementată în episoade familiale care se pretează la relaxare și hilar, ea este recomandabilă. De pildă, unei familii ce suferea din cauza acneei fiicei preadolescente, i s-a recomandat să-și rezerve timp în fiecare zi pentru a număra punctele (coșurile) de pe fața ei. La proxima ședință terapeutică, membrii familiei au declarat că nu și-au putut onora sarcina deoarece încercarea s-a transformat într-
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Comunicare terminologică în disciplinele socioumane: emic și etic”, în Studia Universitatis, Seria Philosophia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1985), „Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri”, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1986), „Tentația globalității exacte”, în A. Marga (coord.), Cunoaștere și acțiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1994a), „Asimetria rolurilor de sex”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
influențate de lideri. În consecință, cercetătorii preferă de multe ori să formeze grupuri cu tineri care nu se cunosc prea bine. De obicei, limităm întâlnirile focus grupurilor cu tineri la șaizeci de minute sau mai puțin, mai ales în cazul preadolescenților. Tinerii au parte adesea de împrejurări în care lucrurile se schimbă la fiecare patruzeci și cinci - șaizeci de minute. Dacă cercetătorul organizează o discuție de grup care durează două ore, este foarte posibil ca în timpul celei de-a doua ore
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să devină tot mai importantă, marcând tocmai afirmarea identității de sine și rezolvarea crizei semnalate a vârstei, modificarea raporturilor cu factorii educativi formali și nonformali, asumarea conștientă de roluri noi în perfecționarea dimensiunilor personalității, în afirmarea socială, profesională, culturală. Față de preadolescenți, adolescenții ajung la autoeducație pe măsura structurării concepției despre sine, a stabilirii legăturii cu trăsăturile personalității în consolidare, a distingerii personalității proprii de restul lumii exterioare, raportarea conștientă la propria personalitate și delimitarea de trebuințele proprii. Educatul începe să fie
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
respect pentru munca fiecărui membru din familie; să participe activ la viața familiei; să-și exprime respectul și cuviința cerută față de adulții din familie; să cunoască evenimentele de bază din viața familiei (nuntă, botez, înmormântare, zile de naștere, aniversări). GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format: să cunoască ierarhizarea rolurilor în familie; să cunoască istoricul instituției sociale - familia; să-și asume obligații și sarcini concrete în viața de familie; să-și cultive respectul pentru toți membrii familiei indiferent de vârstă și sex; să accepte
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
întârzieri în dezvoltarea fizică; dificultăți de mers și șezut; lenjerie de corp murdară, ruptă sau pătată cu sânge; durere fizică sau mâncărimi în zona genitală; sângerări sau infecții în zona genitală, vaginală sau anală externă; boli venerice, în special la preadolescenți; urinare frecventă sau infecții urinare; abuz de alcool și droguri; test pozitiv pentru prezența drogurilor ilegale în sângele copilului; astm, multiple alergii și/sau multiple eșecuri în autorealizare. Indicatori comportamentali ai abuzului asupra copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
al caracterului lui mai mult sau mai puțin „adecvat”, „rațional”, sau „emoțional”, „neintegrat”, în funcție de vârsta subiectului frustrant, de gradul maturității sale afective și axiologice. Un anumit gen de reacție la frustrare vom întâlni, de exemplu, la copilul mic, comparativ cu preadolescentul, și altele la vârsta tinereții și maturității. Vom face în continuare câteva noțiunii, în acest sens. 1) Frustrația la copil se manifestă, de obicei, prin reacții cu caracter imediat și tipic, fiind de aceea mult mai ușor sesizabilă, în comparație cu frustrația
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a conflictelor, când apar numeroase cazuri de inadaptare, de rupere a echilibrului psihic în favoarea „emoționalității” când „tensiunea interioară este mai puternică decât controlul de sine”, când instalarea funcțiilor de reproducere generează transformări ce influiențează capacitatea intelectuală, afectivitatea, temperamentul puberului. Chiar dacă preadolescenții nu răspund în toate cazurile de contrariere prin acte de ostilitate/opoziționism, atitudinile lor în dezacord cu exigențele școlare și sociale, - facilitatea, adesea, de insuficienta lor supraveghere, de libertățile prea mari care li se acordă sau, dimpotrivă, de o încorsetare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
posibilitatea formării unor „habitudini reacționale”, adică a păstrării pentru un timp îndelungat a unor atitudini de „izolare” și „dependență”, și, în felul acesta, de influențare a mediului de reacționare a omului adult de mai târziu. 3) Tânărul, mai mulr decât preadolescentul, va reacționa la frustrare într-o manieră mai puțin imediată și evidentă, și într-o gamă mult mai variată de reacții, aceasta ca rezultat al maturității gradului rezistenței individuale la frustrare - condiții psihologice vor favoriza adoptarea unor forme de comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de două cerințe (trebuințe, motive) incompatibile, la fel de puternice, fapt care împiedică realizarea corespunzătoare a activității respective. Acest tip de conflict între cerințele interne și cele externe, ca și cel cultural, — produs între valori umane incompatibile, — este mai des întâlnit la preadolescenți (care n-au reușit să interiorizeze decât în parte valorile societății) și la acei copii care au fost supuși în familie unor principii educative opuse celor cultivate de școală și de societate (ex. tendința unor părinți de a face din
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a elevului. (Un copil agresiv poate ușor provoca agresivitatea educatorului imatur sub aspect afectiv). Potrivit teoriei psihanalitice, acțiunea educatorului trebuie să aibă un caracter directiv, continuînd astfel procesul de constituire a supraeului. La elevii mici, mai ales, dar și la preadolescenți, lipsa de autoritate a educatorului provoacă neliniște, după cum prezența acesteia oferă securitate. Pe ce se întemeiază autoritatea educatorului? Pe calitățile sale personale, esențială fiind disponibilitatea afectivă pozitivă pentru elevi. În scrierea sa Psychanalyse et Éducation, GEORGES MAUCO prezintă rezultatul unor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se întemeiază autoritatea educatorului? Pe calitățile sale personale, esențială fiind disponibilitatea afectivă pozitivă pentru elevi. În scrierea sa Psychanalyse et Éducation, GEORGES MAUCO prezintă rezultatul unor cercetări în care se confirmă punctul de vedere psihanalist. Ceea ce prețuiesc în mod deosebit preadolescenții, la educator, sînt însușiri ca acestea: bunăvoința, încrederea, fermitatea, amabilitatea naturală, calmul. De aici rezultă o stabilitate afectivă a comportamentului său care face cu putință apariția la elevi a unui sentiment de securitate. Așa s-ar explica atitudinea lor plină
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
criterii proprii), se realizează concordanța între aspirații și conduită (27, p. 288). Un alt cercetător al problemelor de educație morală MARIN CĂLIN analizează educația morală din perspectiva implicațiilor pe care le are asupra ei cultivarea ideii de datorie morală la preadolescenți. Se apreciază că relația dintre datorie și învățămînt (muncă) constituie un reper esențial în formarea morală a personalității preadolescenților, întrucît ea are semnificația unui proces de interiorizare a cerințelor necesității morale și ale umanismului actului educativ. Cercetările întreprinse îl conduc
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
morală MARIN CĂLIN analizează educația morală din perspectiva implicațiilor pe care le are asupra ei cultivarea ideii de datorie morală la preadolescenți. Se apreciază că relația dintre datorie și învățămînt (muncă) constituie un reper esențial în formarea morală a personalității preadolescenților, întrucît ea are semnificația unui proces de interiorizare a cerințelor necesității morale și ale umanismului actului educativ. Cercetările întreprinse îl conduc pe M. Călin la stabilirea unor momente care exprimă posibilitatea de asimilare a "datoriei morale": a) prezentarea și "înregistrarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la copil și adolescent. Într-o anchetă limitată la Corsica de Sud, o echipă de la INSERM (Facy și Henry, 1997, p. 92) a scos la iveală o prevalență a tulburărilor de comportament la școală manifestate prin agresivitate la 7% dintre preadolescenți, prin violență la 5% și prin furii frecvente la 12% dintre acești elevi. Acest mod de calcul este foarte prizat de psihologii și psihoeducatorii din Québec și America de Nord (Vitaro și Gagnon, 2000, p. 167). Dar, evident, ca toate abordările menționate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
apar corelate cu tulburările de articulație și pe un fond de nedezvoltare a vorbirii. Se complică ca manifestare și răspândire la intrarea în școală ca urmare a situației conflictuale și a complexificării procesului de învățământ față de cel preșcolar. Deși majoritatea preadolescenților parcurg această perioadă fără nici un inconvenient, adaptându-se cu succes cerințelor mediului familial și școlar, apar totuși și cazuri problemă. Logonevrozele sunt condiționate de stare sănătății lor și constelația endocrină pe de o parte și de condițiile social-educative pe de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
endocrină pe de o parte și de condițiile social-educative pe de altă parte. Majoritatea sunt cauzate de traume psihice ca factor principal și de o constituție neuropsihică specifică. La preșcolarii și școlarii mici predomină forma clonică sau tonică, iar la preadolescenți și adolescenți predomină forma mixtă. Unele sunt de natură respiratorie, altele sunt cauzate de tulburări neurologice și psihice anterioare, de aceea precizarea diagnosticului diferențial a impus examinări repetate, multilaterale și în diverse situații individuale. Cu privire la handicapul verbal putem conchide următoarele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fondul de bază pe care se manifestă unele aspecte comune ale acestor tulburări ca: labilitate nervoasă în dispoziții, tendință la astenie, stări reactive, psihopatii comportamentale, isterii, impresionabilitate exagerată și tendință la autosugestie. Influența tulburărilor de limbaj asupra dezvoltării psihicului la preadolescent și adolescent Teza diferențelor dintre oameni ca și aceea a abaterilor de la normal, a conduitei unor oameni, a deficitului unor procese psihice, a generat de foarte multă vreme, necesitatea și preocuparea identificării acestor aspecte deficitare. Varietatea condițiilor de solicitare și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
față de abaterile de la normal, care au semnificații sociale. Una dintre acestea o constituie tulburările de vorbire. Ne preocupăm de sfera lor mare numai sub aspectul manifestărilor psihice și al relațiilor intersociale pe care le prezintă aceste vârste, din care 16 preadolescenți (13 băieți și 3 fete) și restul adolescenți (16 băieți și 8 fete). Pe categorii de defecte, sexe și vârste lotul se împarte astfel: Preadolescenți - 13 băieți și 3 fete = bâlbâială tonoclonică; Adolescenți - 4 băieți = tahilalie; 1 băiat = bradilalie; 5
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]