781 matches
-
Între care fă să fiu primit înaintea Ta astăzi, ca jertfă grasă și bineplacută, precum m-ai pregătit, m-ai descoperit și împlinit, Dumnezeule cel nemincinos și adevărat. Pentru aceasta și pentru toate, Te laud, Te binecu �vântez și Te preamăresc prin veșnicul și cerescul Arhiereu Iisus Hristos, iubitul Tău Fiu, prin Care, împreună cu El și cu Duhul Sfânt, ți se cuvi �ne slava acum și în veacurile ce vor să fie. Amin". După ce el a zis Amin și și-a
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_martiriu_si_jertfa_.html [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
coroanele pe care le-au dobândit în aceste lupte"rămân pentru creștini o experiență demnă de urmat și o amintire veșni �că. Cinstirea lor este asociată cu cinstirea lui Iisus Hristos și, oriunde este prea �mărit Mielul cel nevinovat, sunt preamăriți și mucenicii săi. Biserica a practicat chiar de la începuturile creștinismului asemenea forme de cult, așa cum arată Sfântul Apostol Iacov în rugăciunea drepților, mult insistente și stăruitoare. Această manifestare interpersonală de afecțiune și cinstire reci �procă ajută pe orice creștin să
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_martiriu_si_jertfa_.html [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
iar între anii 1961 și 1963 ai fost profesor-invitat la Universitatea din Bonn. Din anul 1963 și până la sfârșitul vieții ai rămas devotat profesor la Tubingen. Știm, om al universalității, că multe generații de discipoli ai păstorit, care au constituit, preamărindu-ți numele, Școala de lingvistică de la Tubingen. Meritele tale au fost încununate cu lauri de Doctor Honoris Causa la aproape 50 de universități din întreaga lume și, ca o vrere a lui Dumnezeu, sfidând orice crepuscul, ai vorbit peste optzeci
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
o “capodoperă a iubirii, a milei și a atotputerniciei divine”[1]. Centrul cultului liturgic al Bisericii este recunoscut în mod covârșitor ca fiind Euharistia. “Trupul istoric al lui Iisus Hristos, așa cum a trăit, a murit și a înviat, cum strălucește preamărit la dreapta Tatălui, se găsește în mod real pe Sfânta Masă și se oferă credincioșilor ca fiind Cina cea de Taină”[2]. Memorialul sau cultul euharistic redă întreaga iconomie a mântuirii neamului omenesc, mergând chiar dincolo de întrupare. Sensul Euharistic este
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_si_sacralitatea_euharistica_in_timpurile_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
totuși, deși pus la zid într-un pamflet (Zaherlina în continuare), Ovid Densusianu îl propune membru al Academiei (1918). Bătrân și bolnav, Macedonski rămâne însă același spirit agitat, acuzând în stânga și-n dreapta, disculpându-se uneori, dar, cel mai adesea, preamărindu-se și exagerându-și valoarea literară. De altfel, mai ales după 1910, poetul încearcă intrarea în literatura europeană, plecând la Paris și scriind versuri, proză și teatru în limba franceză, cultivând, așadar, relații cu scriitori și reviste din Paris, traducându
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
le este greu să se mai întoarcă în timp... Ceea ce m-a impresionat profund la Titina Nica și Alexandru Florin ȚENE, a fost naturalețea, normalitatea, simplitatea cu care trăiesc printre semenii lor. Nu se mândresc, nu se laudă, nu se preamăresc, nu critică, nu hulesc, nu se revoltă, CI dăruiesc înțelepciune, prietenie, frumusețe sufletească, liniște, sensibilitate și multă iubire. Florin și Titina ȚENE sunt prozatori și poeți minunați, talentați, cu har, dar în același timp sunt români adevărați care au darul
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449924837.html [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
Nostru, trăia în condiții de „răi” atunci cand vâna cu arcul sau sulița, culegea fructele pământului roditor. chir și în în perioadele cultivării pământului care este leagănul așezămintelor comunale de astăzi. Era apropiat Domnului Dumnezeului Sau fără preoți care să-l preamărească, în special fără ORTODOXISM care a deformat însăși religia religiilor (mă refer la „ortodoxismul” adică excesul dogmatic practicat în multe religii și sub numele de fanatism). Religia Ortodoxă își merită numele deoarece este cea mai apropiată de ortodoxismul fanatic. Dacă
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416910042.html [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
de bătrânul Ciorogaru, care a fost unul dintre cei grav răniți în „atentatul“**** de la Senat. După aceea, drapelul a căzut și statuia a fost dezvelită în urale extraordinare. Acea parte a ceremoniei terminată, am ascultat cu răbdare șapte discursuri, toate preamărindu-mi virtuțiile și, dacă nu aș avea deja o părere bună despre mine, desigur că ar fi fost justificat să-mi formez una acum, după ce am ascultat tot ceea ce a avut de spus fiecare. A început Ciorogaru, a urmat Goga
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Regina_maria_la_oradea.html [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
a pus bazele civilizației occidentale actuale prin santificarea rațiunii: rațio, știința și școala de la greci; dreptul, individualitatea și proprietatea privată de la români; ambele puse apoi în slujba esatoligiei și eticii Bibliei. Sinteză străină ortodoxiei. (H.J. Berman; P. Nero) Occidentalii îl preamăresc pe Creator prin munca (după protestanți condiția mântuirii), perfecționarea condițiilor de trai, ortodocși cred că astfel El este mai degrabă trecut cu vederea și trădat. Primii se uită de sus la mizeria materială din est, ortodocșii cred în superioritatea lor
REVOLTA ORTODOXĂ 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1424874439.html [Corola-blog/BlogPost/366011_a_367340]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > „DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului D O I N A D E J A L E Gheorghe Zamfir preamărind pe Eminescu 15 Iunie 2014, 125 de ani de când Mihai Eminescu s-a ridicat la ceruri pentru dumnezeire, a avut loc la Ateneul Român spectacol omagial „ÎNCHINAREA LA LUCEAFĂR” , organizat cu sprijinul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, Academia Română, Fundația Națională pentru
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
privesc. Eram fascinată de miracolul care schimbase sensul pomelor mele odată ce intraseră într-o carte. Era o perioadă în care debutul editorial se făcea cu mare greutate atunci când nu doreai că în cartea ta să intre și poeme care să preamărească sistemul politic, presedintele în funcțiune. Eu nu am scris niciodată astfel de versuri. De ce? Nu știu. Nu eram ceea ce se numește un dizident, nu eram nici un activist de partid. Îmi trăiam viața firesc, așa cum îmi era dată. Să nu uităm
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
era dată. Să nu uităm că eu nu avusesem prilejul să învăț Istorie adevărată, făceam parte din generația căreia i se inoculase încă din fașa, picătură cu picătură, ideea că socialismul este benefic. În lumea literară de atunci, poeții care preamăreau sistemul erau cât să-i numeri pe degete. Redactorii revistelor serioase îi solicitau la fiecare număr, le publicau textele pe prima pagină. Printre numele acelea se strecurau și numele noastre. Era între noi, autori și redactori, o înțelegere tacită. Scriitorii
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
privesc. Eram fascinată de miracolul care schimbase sensul pomelor mele odată ce intraseră într-o carte.Era o perioadă în care debutul editorial se făcea cu mare greutate atunci când nu doreai că în cartea ta să intre și poeme care să preamărească sistemul politic, presedintele în funcțiune. Eu nu am scris niciodată astfel de versuri. De ce? Nu știu. Nu eram ceea ce se numește un dizident, nu eram nici un activist de partid. Îmi trăiam viața firesc, așa cum îmi era dată. Să nu uităm
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
era dată. Să nu uităm că eu nu avusesem prilejul să învăț Istorie adevărată, făceam parte din generația căreia i se inoculase încă din fașa, picătură cu picătură, ideea că socialismul este benefic.În lumea literară de atunci, poeții care preamăreau sistemul erau cât să-i numeri pe degete. Redactorii revistelor serioase îi solicitau la fiecare număr, le publicau textele pe prima pagină. Printre numele acelea se strecurau și numele noastre. Era între noi, autori și redactori, o înțelegere tacită. Scriitorii
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
am cules mereu - Rămas ascuns pe fila de calendar târzie Scăldat în frumusețe sub braț de Dumnezeu, Colindul sfânt ne-aduce-a Crăciunului magie. Plutesc în seara sfântă vrăjită de genunea Luminilor din vise pe geamuri aburind Coruri de îngeri veseli ce preamăresc minunea În taine ferecată și-ncep să te colind. Și în decoruri albe ecou sublim răsună Din plânsetul de cetini și zâmbetul fetiței Colind cu toată ființa când picuri de lumină Așează nemurirea în sufletul măicuței. PAULA DIANA HANDRA Referință
SUFLET DE COLINDĂTOR de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paula_diana_handra_1450633135.html [Corola-blog/BlogPost/362301_a_363630]
-
absolutul... Dragostea din oameni îi face egali, Prietenia-i în toți acei ce-s solidari! Prietenul atunci când cazi te mai susține Nu cere cadouri, dar promite nu puține, Fără furori și far’de câștig să te ajute, Și nu-și preamărește orgolii de cornute! Căci nu-i doar o prealungare a singurătății Și nu se menține prin adaosul plurarității, Prietenia-i o stare interioară salvgardantă, Preventivă cam pentru orice stare alarmantă! C-apoi mai sunt și perfizi cu multe daruri, De
PRIETENIA... O ALINARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1399119577.html [Corola-blog/BlogPost/343240_a_344569]
-
românească, poporul român și-a creștinat copilul, și-a legat destinele în fața altarului, și-a condus mortul la groapă. În această limbă, dulce „ca un fagure de miere”, cum o numește Mihai Eminescu, românul și-a scris doinele, și-a preamărit eroii în balade, și-a plâns amarul în bocete. Cât adevăr în spusele lui Sadoveanu: „La noi, românii, întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele”. Străbunii ne-au lăsat un grai frumos, melodios cum altul nu-i, datoria noastră
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
venind de sus în direcția Mariei, este prezentă și în această variantă.[4] Dintre multele și alesele alcătuiri liturgice închinate Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite de către credincioși. Asemenea icoanei prin culori, și el preamărește minunea și pe Fecioara prin cuvânt: „Bucură-te, cea prin care răsare bucuria, Bucură-te, cea prin care piere blestemul, Bucură.te, Mireasă, Pururi Fecioară!” Note bibliografice: [1]Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt și preamărire, slavă și laudă a Preasfintei Împărătese
DESPRE PRASNICUL BUNEIVESTIRI SAU ÎNCEPUTUL MÂNTURII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_prasnicul_buneivestiri_sau_inceputul_manturii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/350499_a_351828]
-
Taine ale Bisericii Celei Una Ortodoxe, este Calea, Adevărul și Viața întru mântuire. De aceeia, pentru refacerea comuniunii și a dragostei întru Dumnezeu și semenii noștrii avem permanentă nevoie de a ne purta și cinsti cu demnitate Crucea, cum o preamărește și Sfântul nostru Părinte rus Ioan de Kronstadt: „O, Cruce a lui Hristos, o, dorite și prea dulci merite ale pătimirilor lui Hristos, Dumnezeul nostru, pe Cruce! O, Miel al lui Dumnezeu, Care ai împlinit pentru noi toată dreptatea și
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1367675074.html [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
vorba e de argint. Pune‑ți deci, la inima voastră curată aceste sfaturi și îndemnuri și luați aminte la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos care spune: "Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, că văzând ei faptele voastre cele bune să preamărească Tatăl vostru cel din cer" (Matei 5,19). Așadar, “Voi, tinerilor, vă zic: trăiți-vă tinerețea în așa fel, încât, la bătrânețe, să nu vă fie rușine!”. Acesta este mesajul pe care l-a lăsat moștenire, tinerilor, regretatul mitropolit Bartolomeu
“VOUĂ TINERILOR, VĂ ZIC: TRĂIŢI-VĂ TINEREŢEA!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_voua_tinerilor_va_zic_t_stefan_popa_1384927214.html [Corola-blog/BlogPost/342123_a_343452]
-
purtat Din felul deșert m-Ai răscumărat Și sufletu-mi cântă! Fii lăudat! Mi-ai dat în suflet cerul senin, Să port în mine zâmbet sublim. Să am Viața și s-o am din plin... Și sufletu-mi cântă! Fii preamărit! Cluj Napoca 13 noiembrie 2015 Revine Mesia! Pleopa mea a lăsat scânteia de dor Cu lacrima pe un drum arzător. A scăpărat și carul cu stele... Și s-a înșirat ca un colier din mărgele. Noaptea întreagă șoptește din cer, Aștrii
MINUT NEMURITOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1447413553.html [Corola-blog/BlogPost/342735_a_344064]
-
din 04 noiembrie 2015. Religia galactică O dilemă: de ceva vreme, Lumea de religie geme. Bisericile au umplut dealurile Iar popii coclaurile. Au pătruns până și-n școală, Sunt și vindecatori de boală, Te scapă de toată vina, Sau îți preamăresc mașina. Doar tu să fii ascultător, Să le dai cam tot ce vor, Un bănuț, e doar o chetă, Pentru a popii verighetă!... Iar pentru că-i sfânt slujbaj, Să-i construim și un lăcaș, Un spațiu pentru al său supliciu
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
biserică-i confiscat! Citește mai mult Religia galacticăO dilemă: de ceva vreme,Lumea de religie geme.Bisericile au umplut dealurileIar popii coclaurile.Au pătruns până și-n școală,Sunt și vindecatori de boală,Te scapă de toată vina,Sau îți preamăresc mașina.Doar tu să fii ascultător,Să le dai cam tot ce vor,Un bănuț, e doar o chetă,Pentru a popii verighetă!... Iar pentru că-i sfânt slujbaj,Să-i construim și un lăcaș,Un spațiu pentru al său supliciu
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
demoni și de îngeri, Cântăm o Cătălină, votâm un Cătălin, Dar versul tău pătrunde prin mii de mări de plângeri, Putând zdrobi și lațul, și cupa cu venin. Fuseși sacrificat pe-al neamului altar Și ne lăsași cu dor să preamărim lichele. Cât marea are unde, cât țara, un hotar, Și cetina, și teiul, ne vor doini rebele. Azi te-nălțăm, Emine, și-ți întocmim poeme, Prea mici să îndreptăm ce secolii stricară, Dar încercăm, sub steaua-ți, a României steme
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1457519613.html [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
s-a ridicat la culmea desăvârșirii, ea care a fost aleasă dintre toate femeile lumii, pentru a deveni altar curat al Fiului Său iubit. Cu alte cuvinte, deci, credinciosul o venerează cu acea conștiință că, cinstind-o pe ea, îl preamărim pe Iisus Hristos. Preasfânta Fecioară s-a bucurat de o cinstire deosebită din partea credincioșilor încă din timpul vieții, deoarece persoana ei a fost mereu asociată în chip firesc cu cea a divinului Mântuitor. Astfel, observăm că, atunci când descrie necuprinsele măreții
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467616032.html [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]