309 matches
-
zilei, își petrecea tot timpul cu citirea cărților și adîncirea științei adevărate despre lume."84 Venind în contact cu lucrurile, Gargantua simțea nevoia să le cunoască și după aceea să execute și el ceea ce vedea la alții. Montaigne dorea ca preceptorul să aibă grijă să nu așeze nimic în capul copilului prin autoritate, ci să-l facă să gîndească. Fiecare cunoștință trebuie învățată numai prin efort propriu. Metoda socratică trebuia să o înlocuiască pe aceea tradițională, în care numai profesorul era
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
joc. Pentru aceasta, activitatea trebuie să se desfășoare atunci cînd copilul are dispoziție, pentru că numai atunci se manifestă liber și cu un randament întreit față de o activitate impusă. Dacă buna dispoziție a copilului nu se arată, atunci trebuie provocată de către preceptor. Treptat, copilul se va deprinde să treacă de la o activitate plăcută la una mai puțin plăcută, pentru ca mai tîrziu să poată trece cu ușurință de la joc la muncă. Marea taină a educației este aceea de a ști să ferești copilul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
unui școlar"88. Susținînd un învățămînt activ, plăcut, preocupat în aceeași măsură de educația intelectuală și de cea fizică și de grija ca toată activitatea să se desfășoare într-o atmosferă de cuviință și moralitate, garantate de prezența continuă a preceptorului romanul pedagogic al lui Rabelais ne face să-l întrevedem pe acela de mai tîrziu al lui Rousseau. Profesorul este cel care poate "să aprindă în elevi setea de cunoștințe și o înflăcărată sîrguință pentru învățătură". În fond scria Comenius
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a trupului, în așa fel încît una să constituie o recreație pentru cealaltă"96. Pentru ca elevul să se recreeze cu adevărat este necesară respectarea unor condiții: activitatea aleasă ca recreație să fie făcută cu plăcere de către elev, în acest scop preceptorul avînd datoria de a cunoaște temperamentul și aptitudinile elevului. 3.17. Periodizarea vîrstelor Înaintea lui Rousseau, periodizarea vieții omului și respectiv precizarea cunoștințelor ce trebuie transmise în fiecare etapă au constituit preocuparea unor autori ca Platon, Aristotel, Comenius. Periodizarea lui
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
autorităților, iar ultimele două personale, pentru că fiecare are un grad de maturitate încît poate fi făurarul propriului destin. Dacă la predecesori o parte a educației urma să fie făcută în școala publică, la Rousseau întreaga educație este una particulară, cu preceptor. 3.18. Școala amplasată departe de locuințele omenești Casa giocosa, școala condusă de Vittorino da Feltre, era amplasată în afara orașului într-o pajiște pitorească, pe malul unui lac. Pentru a evita orice influențe negative, Vives cerea ca școala să se
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a evita orice influențe negative, Vives cerea ca școala să se afle pe malul mării, în vecinătatea "negustorilor cinstiți". Comenius spunea că școala trebuie așezată într-o zonă liniștită, departe de zgomot și distracție. La rîndul lui, Rousseau va cere preceptorului să-l izoleze pe Émile de societatea coruptă, care, în viziunea lui, era reprezentată de oraș și avea o influență nefastă asupra lui și să-l educe la țară. 3.19. Teoria contractualistă John Locke a susținut teoria contractualistă a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
țară, în mijlocul naturii care îi este, oarecum, consubstanțială, și care îi va fi prima educatoare. Natura îl cheamă și-l iubește, dar îi este și ghid, uneori chiar unul sever. Adesea, ea pregătește sancțiuni naturale, chiar fără intervenția ingenioasă a preceptorului. "Copilul se dezvoltă în mijlocul naturii, care-l hrănește și-l lasă să trăiască conform înțelegerii ei adevărate, întocmai ca grăuntele care își ia, din pămîntul hrănitor, elementele necesare creșterii, și numai dacă vreun grădinar neînțelegător nu-l forțează sau nu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nu va ști să folosească așa cum trebuie libertatea de care beneficiază. Acesta este motivul pentru care autorul recomandă ca o bună metodă de educație libertatea bine rînduită. Un alt înțeles care ar putea fi dat acestor rînduri este acela că preceptorul își cunoaște așa de bine elevul, încît prevede dinainte orice mișcare și orice cuvînt al acestuia. Copilul trebuie pregătit din timp pentru a ști să-și folosească așa cum trebuie libertatea: "Pregătiți-l din timp pentru a fi stăpînul propriei sale
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
stăpînul propriei sale libertăți și al deprinderii de a-și întrebuința propriile forțe, lăsînd corpului obișnuința naturală, punîndu-l în stare de a fi întotdeauna stăpîn pe sine și de a-și îndeplini voința în orice, de îndată ce va avea-o"175. Preceptorul se desparte de Émile cu următoarele cuvinte: "Pînă acum nu erai liber decît în aparență; nu aveai decît libertatea nesigură a unui sclav căruia nu i s-a poruncit încă nimic. Acum fii liber în adevăr; învață să-ți fii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
esența ei, nu se mai poate supăra: "Eu am mai spus că o necesitate înțeleasă limpede nu provoacă revoltă". Din perspectiva lui Rousseau, libertatea și necesitatea sînt noțiuni legate între ele. În momentul în care trebuie să se despartă de preceptor, Émile îi spune: "Dumneata, dascălul meu, m-ai făcut liber, învățîndu-mă să mă supun necesității"178. Rousseau admite conducerea elevului doar pentru ca acesta să înțeleagă necesitatea conduitei care i se pune în față: "Nu-l lăsați nici măcar să-și închipuie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ci exercitați-vă toate simțurile care le conduc; scoateți din fiecare din ele tot folosul posibil"197. Tot acum se începe și educația morală. Émile e pus să studieze marea carte a naturii, dobîndind cunoștințele pe baza intuiției. Sub conducerea preceptorului învață citirea, scrierea, limba maternă, geografia, acesta căutînd să-i stimuleze dispoziția pentru învățătură. Se face apel la simțuri, dar nu încă la rațiune: "aș pretinde cu atît mai mult unui copil să aibă cinci picioare înălțime, decît judecată la
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de a face un om rezonabil; și se pretinde a crește pe copil prin rațiune! Asta înseamnă să începem de la sfîrșit, să facem instrument din lucrare. Dacă copiii ar înțelege rațiunea, n-ar mai fi nevoie să fie crescuți"198. Preceptorul îl pregătește pe Émile pentru a vedea, a auzi, a pipăi, adică îi dezvoltă simțurile, "căci noi nu știm nici să pipăim, nici să vedem, nici să auzim decît așa cum am învățat"199. Educația de la 12 la 15 ani reprezintă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
reprezintă "epoca muncilor, a învățăturilor, a studiilor"200. Acum Émile este sănătos, viguros, plin de dorința de a trăi, fiind apt să înceapă studiul, condus de curiozitate ca unic impuls. Curiozitatea este cea care-l determină să descopere singur adevărul. Preceptorul nu predă, ci doar dirijează cercetarea proprie a elevului, indicîndu-i sensul acesteia. Dacă pînă la această vîrstă recomandabilă era pierderea timpului, acum timpul se dovedește a fi prea scurt. El recomandă preceptorului să-i dea elevului o idee despre toate
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cea care-l determină să descopere singur adevărul. Preceptorul nu predă, ci doar dirijează cercetarea proprie a elevului, indicîndu-i sensul acesteia. Dacă pînă la această vîrstă recomandabilă era pierderea timpului, acum timpul se dovedește a fi prea scurt. El recomandă preceptorului să-i dea elevului o idee despre toate obiectele pe care se cuvine să le cunoască, punîndu-l astfel în situația de a-și dezvolta gustul, talentul, făcînd astfel primii pași "spre obiectul spre care-l poartă înclinația sa și să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
era asimilată cu criza pubertății, care era mai tîrzie decît astăzi. În această perioadă i se face lui Émile educație morală. Este o activitate dificilă, pentru că încep acum să se nască pasiunile. Copilul intră într-o viață nouă: cea socială. Preceptorului îi revine datoria de a îndruma elevul spre acțiuni morale și spre înfrînarea pasiunilor. Copilului trebuie să i se formeze sentimentele de pietate, generozitate, prietenie, dreptate, dragoste, toate acestea prin intermediul exemplelor date de educator și, mai ales, a acțiunilor în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
față de realizările proprii. Această idee este deosebit de interesantă și a avut aplicații ulterioare în pedagogie cu un real succes. Comparația cu sine însuși poate (în condiții determinate) spori încrederea în forțele personale, fără a fi stimulat egoismul. S Scopul educației Preceptorul îl "învață pe copil orice, în afară de a se cunoaște pe sine, de a se folosi de persoana sa, de a ști să trăiască și de a fi fericit"210. Rousseau vrea să înlăture aceste neajunsuri ale educației vremii. În concepția
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și pentru sprijinul pe care-l poate aduce educației intelectuale. Apare, de asemenea, noțiunea de autonomie morală, pe care Ferrière o prețuiește foarte mult și al cărei punct de plecare ar putea fi găsit în multe formule ale lui Rousseau. Preceptorul, în calitatea sa de protector simbolic al copilăriei împotriva societății, este înlocuit cu internatul. Toate "școlile noi" "se găsesc departe de zgomotul orașelor și de atmosfera viciată a lor și-și află culcușul în liniștea și în puritatea vieții la
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de colaborare și ajutor reciproc: mozaicul, cafeneaua, proiectul în grupuri mici etc. Rousseau cerea ca în educarea lui Émile să fie folosite multe dintre metodele enumerate mai sus, chiar dacă nu le dădea chiar aceeași denumire. Émile purta numeroase discuții cu preceptorul, era pus în situația de a juca diferite roluri și chiar mai mult decît atît, atunci cînd vizita diferite ateliere și era pus să și muncească efectiv acolo, problematizarea era folosită intens, Rousseau cerînd elevului să descopere știința și nu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
se învețe mai ales pe baza intuiției, prin observarea nemijlocită a lucrurilor. Și elevii lui lucrau în grădină și făceau numeroase munci manuale. În domeniul pedagogiei, Rousseau a fost mai mult un teoretician, lipsindu-i aproape cu desăvîrșire experiența practică. Preceptorul lui Émile, pe lîngă rolul de protector al copilăriei contra influențelor nefaste ale societății, nu are alt rol decît de a interveni la nevoie în viața copilului, pentru a înlătura obstacolele care ar putea apărea în libera dezvoltare a acestuia
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
însă educatori, confruntîndu-se cu elevi reali, adesea numeroși, închiși în "închisorile" numite școli. Acești educatori nu pot aștepta ca natura să le îndrepte greșelile. Organizarea școlii nu le permite elevilor să ducă, pe deplin, acea viață naturală a lui Émile. Preceptorul lui Rousseau avea în grijă un singur copil, pe cînd în școli erau o mulțime. Discipolii lui Rousseau vor pune mai mult accent pe calitățile personale ale educatorului. Acest fapt se datorează și faptului că ei înșiși erau educatori buni
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Cuget clar (1930), Nicolae Iorga dă o explicație plauzibilă începuturilor de infiltrație a operei lui Rousseau în țările române. Marele istoric arată că ideile lui Rousseau "putură să pătrundă (la noi) destul de repede, prin lecturi și prin predicația orală a preceptorilor de limbă franceză, veniți din Occident". Mulți dintre aceștia erau revoluționari francezi refugiați din Franța după 1789. Rousseau a putut fi citit, chiar în secolul în care a trăit, de aristocrația băștinașă, în special de femei. După cum spune Iorga, acești
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să-l citească din cărți. Este citat, în sprijinul acestor cerințe, mai ales Dewey, cu celebra sa teorie "learning by doing", adesea uitîndu-se să se menționeze cît de mult insistase Rousseau ca Émile să nu afle nimic pentru că-i spusese preceptorul, ci pentru că descoperise singur. Idealul educațional al școlii moderne vizează un om sănătos și armonios dezvoltat din punct de vedere fizic (și nu numai), activ, care știe să pună în practică toate cunoștințele teoretice dobîndite la școală, dotat cu o
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Regenta-faraon a dus o politică de pace ce a generat prosperitate economică, relații diplomatice cu ajutorul supușilor promovați în funcții de decizie importante. În perioada domniei sale, s-au construit mai multe monumente în Karnak, Theba și în Deir-el-Bahari. Senmut, numit și preceptor al fiicei regentei, Neferure, a conceput o serie de monumente, printre care, două obeliscuri înalte de 18 metri acoperite cu aur și cel funerar de la Deir-el-Bahari, situat lângă Teba, la Luxor. Decorațiile sculpturale și textele hieroglife ale monumentului funerar prezentau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-o tuturor inclusiv lui Nero căruia i-a trezit curiozitatea s-o cunoască și, când s-a întâmplat, s-a îndrăgostit de ea, frumoasa Sabina devenindu-i amantă. Doar la intervenția filosofului și scriitorului Seneca (4 î.H.-65 d.H.), preceptorul lui Nero, Otho a scăpat de răzbunarea sângerosului împărat și a fost trimis ca guvernator în Lusitania (Portugalia) iar pe Seneca l-a obligat să se sinucidă. Sabina nu s-a mulțumit cu statutul de amantă a lui Nero, aspira
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
regele a încălcat litera decretului și a legitimat pe unii dintre bastarzi. S-au făcut presiuni din partea evlavioșilor asupra regelui și asupra amantei sale de a renunța la relația lor. Au insistat, printre alții, confesorul regelui, abatele La Chaise, Bossuet, preceptorul Delfinului. Cei doi s-au despărțit timp de șase luni, marchiza s-a retras la reședința ei de la Clagny, timp în care a vizitat-o pe doamna de La Vallière la mânăstire și a întrebat-o cum se simte în atmosfera
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]