280 matches
-
domni mai denainte”; hotarul târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primele reprezentări grafice ale orașului trădează din plin acest lucru. Autorul celui mai vechi plan al Bacăului - realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel - a avut în centrul preocupărilor delimitarea moșiilor din jurul său (în partea dreaptă a Bistriței - Precista, Izvoarele, Letea, Țarina Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cimitirul comunal - înființat „odată cu finalizarea construcției bisericii <<Sfânta Treime>>, a cărei sfințire a avut loc la 14 octombrie 1885”76. Odată cu darea în folosință a cimitirului comunal, comunitatea locală a abandonat practica înhumării persoanelor decedate în mica necropolă din apropierea bisericii Precista. Metamorfoza citadină a vechilor târguri pe baza acordării unor drepturi sau privilegii de către factorul de putere politică poate fi urmărită și în cazul altor orașe din Moldova - Târgu Ocna, Piatra Neamț, Botoșani ș.a. În Botoșani, de pildă, în absența unor venituri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o informație orală, nevalidată științific până în prezent -, este cea referitoare la existența unui cimitir evreiesc mai vechi decât cel de pe fosta stradă a Cremenei, abandonat din cauza ciumei (1848). Locația acestui din urmă cimitir este una ambigu): fie sub dealul Bisericii Precista, fie sub dealul Izvoarele. În pofida faptului că domnii fanarioți au încurajat imigrarea israeliților în mediul urban românesc, numărul membrilor comunității evreiești din Bacău s-a menținut, de-a lungul secolului al XVIII-lea, la cote scăzute. Pentru finalul acestui secol
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ilustrativ este următorul detaliu: până în anul 1821 terenul din partea dreaptă a Bistriței, de la podul spre Șerbănești și până în dreptul vechiului cimitir evreiesc, a fost nelocuit. În mijlocul acestei suprafețe, descrisă de Costache Radu ca fiind „un câmp pustiu”, se aflau biserica Precista și ruinele fostei curți domnești, martori tăcuți ai legăturii cu trecutul. Planul realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel descrie un nucleu urban format „din circa 70-80 de case, ce ocupau partea centrală a promontoriului de terasă, cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
singură grupare liniară de locuințe, situate pe axa nordsud”. Principalele edificii erau cele în jurul cărora gravita viața administrativă și cea religioasă: casa lui Morțun (1774) - sediul isprăvniciei și, ulterior, sediul Eforiei/Primăriei Bacău - și vechile biserici creștine ale orașului - biserica Precista (1491), biserica catolică și biserica Sfântul Ioan (construită între anii 1803-1813). Mai mult ca sigur, structura socială a așezării era una specifică perioadei fanariote: o elită politică și una cultural-religioasă profilate în jurul elementelor grecești și, la baza piramidei sociale, categoriile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de efectuat reparațiile stricăciunilor provocate”. Desfășurate pe parcursul a cinci ani (1909 1914), lucrările au produs în rândul locuitorilor orașului o stare de vie nemulțumire. Noroiul, sau, dimportivă, praful, mormanele de pământ, trotuarele stricate, străzile care se surpau (de exemplu străzile Precista, BunaVestire, I. S. Sturdza), crăpăturile apărute în pereții caselor, conductele sparte, infiltrațiile etc., au creat orașului o imagine dezolantă. Proiectele de mărire a capacității de producție energetică a orașului au continuat să fie derulate și pe parcursul perioadei interbelice. Primul dintre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Nord-Vest a orașului, pe nucleul stradal mai sus amintit a fost creată, în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea Bacău-Piatra - și dou) căi - Calea Ocnii și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secolului al XIX-lea multe din străzile orașului erau încă în așteptarea aprobărilor privind planul de aliniere. Iată și câteva exemple: „(...) întocmirea planurilor de aliniere pentru următoarele străzi: cele aprobate prin decret-regal - Alexandru cel Bun, Vasile Alecsandri, BacăuPiatra Neamț, Înfundata, Precista, Vulturi, Vântului, Canalul Mare - și cele care urmau să primească aprobare - Florilor, Valea Albă, Pavată, Petru Rareș, Lecca, Mircea, Neagoe-Vodă și rectificarea alinierii străzii Justiției”. Finanțate din bugetul comunal, lucrările de aliniere stradală au fost îngreunate de litigiile și neînțelegerile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comerț alimentar - hala de victualii, piețele orașului, brutării etc. Cele mai importante piețe locale de desfacere a produselor alimentare au fost piața „Victoria” (fosta Piața Mică), piața „C. Negri” (situată în capătul străzii C. Negri, fostă Soarelui), piața din fața bisericii Precista (denumită piața „Mitropolit Șaguna”) și Hala de victualii - cea mai mare dintre acestea. Lucrările de construcție a hălii de carne au avut la bază un împrumut de 98.000 lei (primul împrumut al comunei), contractat de primarul Leon Sakellary la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
preoților de la cele două biserici existente pe atunci în orașul Vaslui, unde chiar și săracii își depuneau modestul obol. Într-un proces verbal întocmit la data de 9 decembrie 1919 între Natalia I. Bușilă și preotul iconom Moisiu de la biserica „Precista” (Adormirea Maicii Domnului) se consemna strângerea sumei de 55,25 lei. Banii obținuți erau contabilizați de Maria Gorgos care primise și funcția onorifică de gestionar al bunurilor liceului dar și al grădiniței de copii care, încă din 28 octombrie 1919
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
frumos și la dânșii botezul! Oameni suntem cu toții, tot creștini, creștini adevărați, tot un Dumnezeu avem. Ce s-a întâmplat cu Mara care știa că botezul papistaș nu e unul adevărat așa cum Maica Domnului nemțească nu e o adevărată Maică precistă?! Răspunsul îl deține, de această dată, Persida care impresionată de uimitoarea "repliere" a mamei sale o copleșește la rândul ei pe aceasta cu o afirmație și un gest care concentrează în sine toată afecțiunea filială de care fata era capabilă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat, luminat, ca Maica Precista ce l-a lăsat». „Și tu crezi, Constandine, în asta?” „Întoarce-o și pe partea cealaltă și o să crezi și tu, Marico”. A tras de șnurul de piele cu care era prinsă la gâtul lui și a întors-o și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și mâine e o zi, se auzi un glas. Să doarmă pe cine-l ia somnul. Și poveștile continuară în șoaptă până cenușa a învelit cu totul jeraticul și n-a mai rămas de veghe decât licărirea candelei din fața icoanei Precistei, icoană adusă de domn de la Făgăraș în vremea când era doar vel logofăt. Ultimul a adormit Ștefan. Pe jos, în jilțuri, fiecare pe unde apucase, zdrobiți de oboseala emoțiilor zilei, de vremea rece și umedă, de căldura focului, dormeau toți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mână înaintea ei: — E capul beizadelei Constantin și al finului Ștefan... Doamne, cât sânge! De unde atâta? Aauu! Țipă din nou femeia: — Căzu și Radu. Ridică mâinile spre ochi și țipă din nou: — Aau, nu pot să văd atâta sânge! Maică Precistă, nuu! Mateiaș e doar un copil... Nuu! Arhimandritul le împingea pe maici să iasă din odaie. Ieșeau cu spatele fără să-și ia ochii de la femeia cu mințile rătăcite. Vodă plângea și-i săruta mâinile. Doamna părea că se liniștise
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mihalache Epure și a pitarului Ioniță Barbu, nelocuite de stăpânii lor și aflate "la marginea târgului, la un loc înalt", deci bine aerat. După unele presupuneri, aici a activat, sub îndrumarea doctorului Theodori, chirurgul Franz Bede, fost "secundar" al spitalului "Precista" din Roman. Personalul sanitar dovedindu-se insuficient la număr, s-a făcut apel și la bărbieri, instruiți, pe cât a fost posibil, să execute flebotomii cu lanțeta. Din ordinul Comitetului sănătății, Isprăvnicia ținutală i-a trimis la spital prin rotație, iar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și a rămas plângând până când i s- au uscat lacrimile. Acum era în sigurantă în brațele bunicii care îi mângâia creștetul și părul moale. țața Tinca uitase de parlamentul ei. Își înconjurase nepotul cu dragoste și se ruga la Maica Precista să trăiască, să-l vadă mare și să fie ca ea, ca tot satul, să fie a lor, să-i lase totul. Să-l știe om. - Bunico, ce-i aia “cu steaua” sau “cu urâtul”? Cine e Crăciun, ce-i
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
un colț al adăpostului, citea cu râvnă și evlavie Visul Maicii Domnului. Peste o săptămână, cel mult două, mergem acasă, în Ardeal... ― Bogdaproste! făcu soldatul, luminat de bucurie și începînd să se închine. Bine c-a dat Dumnezeu și Maica Precista, că alții au mai fost cîte-o săptămână, unii și mai mult, numai noi parcă suntem ciumați... Bologa zâmbi aproape răutăcios văzând fericirea omului și urmă bațjocoritor: ― Da' ce, tu crezi că ne ducem să petrecem? Ehe, mai pune-ți pofta
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești." "Înger, Îngerașul Lui Păzăște suflețălul lui Zi șî noapti Pân' la ceasul cel di moarti Amin!" Întregul ritual stă sub semnul unui creștinism înțeles într-o manieră populară, tradițională. Dumnezeu, sfinții, îngerii și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
51 "Hi, hi... Valentin Mihai, matali vrei sî pleci undeva diparti. Îți chică sculili. Sî duc sculili meli di la mata. Doamne (scuipă)" "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești" (face cruce cu secera în agheasmă) Această secvență arată cum nu se poate mai limpede că metoda divinării în cositor este doar una dintre nenumăratele posibilități de a afla ce spun semnele. În
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care ieșa din pământ și da un mate Noblesse Oblige, mi-a fost cu plăcere să salut chiar domiciliu lu don Ismael Larramendi. Zugrăvește-ți o ruină irevocabilă, o vilișoară d-alea cochețele pă juma săltată, mai pă vulgărește paragina Precistei, că tu, tăticu, don Lumbeira, care când tragi la aghioase nu faci greață la mușuroiu dă furnici, n-ai fi intrat fără fular și umbreluță dă ploaie. Am transversat maidanu ochi dă bălării și, când ieram d-acu În intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de carnea-mi putrezind./ E-n mine și un diavol, iubito și un sfânt./ De aceea în amurguri, ți-e-atât de drag și bine/ Să-ntingi ca-ntr-o tigaie murdară pofta-ți rea/ De-a-mi fi Marea Putoare și Maica Precista!". Acesta este chiar un poem de dragoste. O relație în care erotismul face casă bună cu mizeria fiziologică, altruismul cu perversitatea. În aceleași trupuri, îngerul și diavolul își duc în tihnă traiul. Un poem de cu totul altă factură este
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
toată Moldova. În 1757 la Focșani se Înființează Spitalul de la Sfântul Prooroc Samoil pentru bolnavii de orice religie și naționalitate, cărora li se vor acorda asistență medicală gratuită, iar În Încheierea acestui fenomen menționăm transformarea la 1789 a bolniței de la Precista, aparținând Episcopiei Romanului, În spitalul cu același nume. Prima jumătate a secolului al XIX-lea și Îndeosebi a doua jumătate a aceluiași secol marchează etapa constituirii unei adevărate rețele spitalicești ctitorite de oameni de bine care construiau aceste așezăminte În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spitale, multe suferințe se alinau și toți bolnavii primeau tratament gratuit. Atât 94 Suferința și creșterea spirituală spitalul cât și farmacia erau Întreținute de mănăstire 106. Apoi, episcopul Ioanichie al Romanului (sec. XVIII), În orașul Roman, a Întemeiat la Mănăstirea Precista Mare primul spital public, Întreținut din veniturile Bisericii. De asemenea și În orașul Focșani a Întemeiat, În incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuilă, un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai Însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase În mentalitatea populară prin expresiile: așa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]