32,703 matches
-
din când în când la suprafață arată că Securitatea lui Dej-Ceaușescu nu era străină nici de fapte unanim condamnate de lumea civilizată. Vezi cazul Carlos și aruncarea în aer a sediului "Europei libere". Să le luăm, însă, pe rând, cu precizarea că e vorba de Securitatea de dinainte de 1989. Din fericire, România a fost ferită de atentate de tip terorist pe propriul său teritoriu. Dar asta nu înseamnă că prieteniile deocheate ale lui Ceaușescu n-au amestecat țara în istorii de
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
Cipariu. Ultimele 40 de pagini aduc și exemple din lirica populară românească, dar și din poeți români ca Dosoftei, Teodor Corbea și pașoptiștii prezenți în Epigonii, D. Bolitineanu, Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Mureșanu și Alecsandri. Lui Eminescu i-a plăcut desigur precizarea lui Cipariu despre valoarea artistică a poeziilor citate, autorul fiind uneori constrâns de necesități didactice să exemplifice și cu poezii ce nu dovedeau calități artistice deosebite, fiind banale stihuiri: "Exemplele din Forma VI-VIII numai de lipsă mare le-am
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
Comunist din care a fost apoi exclus, și o anchetă printre 34 de critici literari pentru a-i stabili pe 'primii 10 poeți ai literaturii române' care, desigur, nu trebuie privită ca un 'clasament al adevărului în fotbal'". Iată o precizare, pe care nici noi, cei care am realizat ancheta, n-am fi putut s-o formulăm mai bine. Mulțumim! Cît despre anchetă, care a stîrnit dezbateri pe la mesele de Anul Nou, vom reveni cu cîteva ecouri. Deocamdată doar o precizare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
precizare, pe care nici noi, cei care am realizat ancheta, n-am fi putut s-o formulăm mai bine. Mulțumim! Cît despre anchetă, care a stîrnit dezbateri pe la mesele de Anul Nou, vom reveni cu cîteva ecouri. Deocamdată doar o precizare tehnică: Liviu Antonesei și Gabriela Gavril, care au dat răspunsuri coincidente au fost socotiți, pe drept, credem, ca două persoane distincte. De aceea numărul de critici iese 34 și nu 33.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
Gheorghe Ceaușescu Într-un faimos articol publicat în 1903 Oratori, retori, limbuți Maiorescu, după ce constată că "atât oratorul, cât și retorul și limbutul au darul vorbirii", definește cele trei categorii în următorii termeni: oratorul vorbește pentru "precizarea unei situații publice, afirmarea sau combaterea unei idei, convingerea unui auditoriu; mobilul retorului este dorința de a trece de orator sau îngâmfarea erudiției sau încântarea de sonoritatea propriilor cuvinte; pornirea limbutului este de a se amesteca și el în vorbă
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
și om de litere francez Eugčne Ionesco a condus la numeroase interpretări eronate ale traiectoriei sale. Drept reacție, fiica sa, Marie-France Ionesco, a scris un memoriu concis în apărarea părintelui dispărut în urmă cu exact zece ani. De la bun început, precizările lui Marie-France Ionesco își iau drept țintă erorile și reaua-credință a unei acuzații - potrivit căreia Ionesco ar fi avut simpatii fasciste - care are semnificația mai degrabă a unui proces de intenție decât a unei cercetări biografice valabile. Încetul cu încetul
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
vorbească de modernizarea prin altoire și de modernizarea prin aruncare la coș. Expresiile sînt atît de sugestive încît străfulgerarea intuitivă pe care ți-o dă vizualizarea unor procese precum altoirea și aruncarea la coș ține loc de o puzderie de precizări teoretice pe marginea acestor forme de modernizare. Cu ale cuvinte, H.-R. Patapievici știe să coboare abstractul pe pămînt, știe așadar că o repezentare intuitivă face cît un întreg vraf de abstracțiuni și, tocmai pentru că știe prea bine această regulă
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
amestecat. Cafeaua mirosea a gaz, iar orezul avea iz de seu. Pe firma neagră de deasupra ușii, stătea scris cu litere de aur Ceai, zahăr, cafea și alte produse coloniale - pentru acasă sau de consumat pe loc. Această din urmă precizare poftea mușteriul să bea vodcă într-o săliță de lîngă prăvălie. Cîțiva obișnuiți transformaseră acest loc puturos și plin de praf într-un soi de club. ș...ț Prăvălia era deschisă de la cinci dimineața la unsprezece seara. Closetul se afla
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
uriaș, gigantic, așa cum este și hotelul "Rossia", cu 3000 de camere, unde e cazat. Reține câteva puncte de reper mai importante: Catedrala Vasili Blajenâi, Turnul Spaski, Mausoleul Lenin (unde nu crede că merită să stea la coadă), Piața Roșie, cu precizarea că în limba veche krasnâi însemna și frumos, nu numai roșu, stațiile monumentale ale metroului. în alt plan, remarcă apetitul de lectură al rușilor și sobrietatea ședințelor Comitetului Central. Cuvântarea lui Gorbaciov nu durează mai mult de 20 de minute
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
urmat de manuscrisul aceluiași poem în grafia măruntă, inconfundabilă a îndrăgostitului exemplar care a fost Gellu Naum. Urmează, preț de 40 de pagini textul unei piese de teatru semnată de Gellu Naum și Jules Perahim Florența sînt eu, cu următoarea precizare a autorilor în subsolul primei pagini: "jucându-ne, la Costinești (1956?) și Sighișoara (1958)". Două scrisori și cartea într-un singur exemplar Urmează Două scrisori (Gellu Naum către Victor Brauner, Victor Brauner către Gellu Naum), cea dintâi, datată 4 martie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
Contrafort, pe care o scriu în România literară de la începutul lui 1993, adică de vreo doisprezece ani, n-a angajat niciodată redacția. A fost întotdeauna vorba de opiniile mele, și nimic mai mult. Mă simt, totuși, obligat să spun că precizarea cu pricina e fără obiect, pentru că n-am scris nici în articolul citat, nici în altul, că guvernanții României n-au obligații față de cultură. Cum aș fi putut susține o astfel de nerozie?! Am spus, dimpotrivă, de zeci de ori
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
singură: Legea sponsorizării. Or, bătaia de joc ce poartă această denumire nu e decât un alt episod din serialul " Cum să-i disprețuim pe români", admirabil interpretat de acest politician și partidul său. Din acest punct de vedere, văd în precizarea redacției României literare o subliniere a datoriei administratorilor țării față de cultură și față de cei care exprimă identitatea românească. Și chiar dacă opiniile mele nu-i "angajează", opinia lor mă angajază și pe mine! (În paranteză fie zis: pretenția personajului despre care
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
una, îl somez să-i dea titlul, editura și numele sponsorului. Dacă nu va reuși să producă această dovadă, îi rămâne șansa de a-și cere scuzele de rigoare (pot fi și în formă simplă, nesponsorizate de Năstase!) Fac aceste precizări pentru că, dincolo de infatuare, rândurile sale trădează o stupefiantă mentalitate capitulardă ("intrarea în normalitate" - care normalitate, Mitică?!). O mentalitate care a condus la situația jenantă ca Adrian Năstase să-și lege numele de truda unor oameni ajunși la disperare. N.red
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
de muzică lăutărească românească pe discuri apărute inclusiv în colecții străine de profil consacrând-o de mulți ani încoace ca specialist în această direcție. De altfel, în chiar preambulul teoretic al noii sale cărți, cercetătoarea face la un moment dat precizarea binevenită: în carte va fi vorba numai despre "muzica țigănească" executată de lăutari și nu despre "muzica țigănească" în totalitatea ei". Mă întorc la chestiunea "taifasurilor" ca anchete etnologice. Desigur că față de "chestionarele" din anii interbelici ale lui Brăiloiu, "taifasurile
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
deci europeană." A doua parte a articolului începe cu "ideea că nu putem avea nici astăzi, cum nu puteam la 1840 să avem o critică estetică. Critica culturală nu e numai singura posibilă, e singura necesară." Constatarea este prilej de precizare a propriei poziții în contextul criticii românești. Fundoianu mărturisește că se înscrie "în școala criticei moldovenești a lui Russo, Kogălniceanu și a "Junimei" "4). (Dar și critica practicată de Iorga, cum i s-a reproșat de altfel istoricului în atîtea
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
zguduitură, Geschuttel, ori șoc. Ocolul, bine condus, ca și în cazul hazardului fericit, tot printr-o zguduitură se remarcă... Semn că ecuația a fost rezolvată... versul cheie găsit... anomalia evoluției unei stele explicată... P.S. întrerup notele din 1944 pentru o precizare, azi 13 iunie 2004. întâi, subiectul... Pe la începutul verii lui 1989, ducându-mă la Casa Scânteii și greșind etajul, am întâlnit pe un culoar întunecos două umbre care complotau parcă. Punând o întrebare, una din ele răspunse " era I. Iliescu
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
a doua una "liberală". Nu sînt de acord cu felul în care este descrisă cartea Despre îngeri, care îi este Dlui Marino de-a dreptul antipatica, și nici cu plasarea ei într-o forțată opoziție. N-aș fi făcut această precizare dacă Dl Marino ar fi vorbit în nume strict personal. Întrucît vorbește în calitate de Președinte al unui juriu din care fac parte și folosește persoană I plural țin să precizez că textul Dlui Marino îi aparține strict Domniei Sale și că am
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
și "ruptură", despre istorie ca "depozit de adevăruri" și despre alte asemenea subiecte, toate palpitante dar fără legătură cu... Pentru ce atunci, la intrare, felinarul roșu, pentru ce? Urban și rural În Ramuri nr. 4 dl. Alexandru George revine cu precizări, adăugiri, "propuneri" la o discuție pe care tot domnia-sa a (re)deschis-o, aceea privitoare la urban și rural în cultura noastră, "promovarea ruralilor", scriitorii proveniți de la sat etc. Sunt binevenite precizările și "propunerile" incitantului critic și eseist, stârnitoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
nr. 4 dl. Alexandru George revine cu precizări, adăugiri, "propuneri" la o discuție pe care tot domnia-sa a (re)deschis-o, aceea privitoare la urban și rural în cultura noastră, "promovarea ruralilor", scriitorii proveniți de la sat etc. Sunt binevenite precizările și "propunerile" incitantului critic și eseist, stârnitoare și acestea de noi discuții și controverse, cum era și de așteptat. Iată finalul articolului din Ramuri: "Anul 1948 este cel al instaurării comunismului; printr-o mare șansă, el este și cel în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
ACADEMIA CAȚAVENCU (nr. 16) ne atrage atenția, a propos de semnalări, că jurnalul lui Virgil Mazilescu remarcat de noi într-o revistă craioveană a apărut în Manuscriptum încă din 1993 și, apoi, în volumul recent al Operelor poetului. Mulțumim pentru precizare. Reaua informație nu e o scuză. Dar despre reviste care reproduc texte, fără a spune explicit că au mai apărut, ce să mai zicem? l în legătură cu dna Lovinescu: COTIDIANUL de acum două săptămîni publică un editorial semnat de dl Valeriu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
este mult mai unitar valoric și, în consecință, nivelul său mediu este mult mai ridicat. Cu alte cuvinte, diferența dintre lucrările premiate, de pildă, și lucrările de fundal este acum sensibil mai mică, deși distribuția geografică este realtiv aceeași, cu precizarea că, de data aceasta, cele mai consistente participări sînt ale artiștilor din America latină: Mexic - 47, Argentina și Brazilia - 41. Urmează România - 34, Polonia - 25, Italia - 24 și SUA- 19. Fața de edițiile trecute, artiștii asiatici, chinezi și japonezi în primul
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
prezența vreo instituție oficială aferentă artelor plastice. Nu s-a simțit îndreptățit să ia cuvântul vreun vorbitor, nici o sugestie în acest sens nu s-a făcut auzită. Totul a decurs într-o deplină intimitate. La acest capitol socot binevenite câteva precizări. în măsura în care, împins de nevoi, Țuculescu s-a arătat concesiv - și asta s-a întâmplat în nu multe dar totuși repetate rânduri - Conducerea Uniunii Artiștilor Plastici nu i-a manifestat ostilitate. Este drept că au existat o seamă de regretabile excepții
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
unor scriitori din analiza sa prin faptul că a fost preocupat exclusiv de acele opere care ilustrau concesiile sau, dimpotrivă, eforturile prozatorilor în a imagina și adopta tactici și stratageme în fața constrângerilor cenzurii, a "forțelor prohibitive" ale statutului comunist. O precizare reluată, de altfel, din finalul eseului, numai că în interviu apărea chiar numele lui Radu Cosașu menționat cu părere de rău. Concluzia logică ar fi că seria Supraviețuirilor a lui Radu Cosașu, chiar dacă avea ca fundal anii '50, adică tocmai
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
pe care vreau s-o demonstrez - dar aceasta face de fapt parte din caracterizare. LV. Cum îți place să pui capăt unui roman? TM. Ca scriitor nu mă prea interesează intriga. Ca lector mă agăț de ea ca toată lumea, cu precizarea că, ori de câte ori structura domină personajele ori ideile, mă trezesc că sar foarte mult și nu mai revin. Pe de altă parte, fac aceasta și cu autori indieni sau din America Latină, ale căror cărți nu prea se sinchisesc de intrigă. Cât
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
și banda lui" Incredibila afirmație citată în titlul articolului nostru poate fi repusă în context dacă citiți revista focșăneană Saeculum, nr. 10, 2004. Am extras-o din Paginile de jurnal de Eugen Barbu, oferite ca inedite de către revistă, fără altă precizare. Perioada este 1989, din primăvară pînă în toamnă. Spre deosebire de jurnalele publicate în timpul vieții autorului, care erau vădit aranjate, acesta pare să aibă forma brută inițială. Eugen Barbu vede peste tot comploturi contra lui. Unele îl au în cap pe culturnicul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]