173 matches
-
naturi distincte și firi opuse, vor evolua fizic atât de diferit în timp, încât nimeni n-ar putea bănui că sunt frați. Prin urmare, fiecare ar putea să găsească o explicație sau alta care să corespundă nevoii spiritului său sau preconcepțiilor cărora le este tributar la momentul respectiv. Ateii incoruptibili, adepți ai materialismului dialectic, au deja viziunea maimuței poliglote peste câțiva ani de mână cu doi hominizi, și mai evoluați în sens fizic și lingvistic. Alții semnalau ca pe un fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
socoteală absolut nimănui de absolut niciunul dintre lucrurile care mă privesc personal! Însă văd că obișnuința asta se învață tare greu, greu se mai prinde de mine, cel puțin... Hotărât lucru: mintea și sufletul oamenilor sunt mult prea întunecate de preconcepții toante și de idei de modă veche, asta-i clar! Ce detestabil! Dar eu trebuie să fac ceea ce îmi doresc să fac; asta mi-am pus în minte și asta trebuie să iasă! Nam eu ambiție suficientă oare? Ba cum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
picioare groase, brațe rotunde. Ea era o fată indolentă, cu o privire adormită și posacă, fără (cel puțin În mod aparent) conștiința atracției teribile ce o reprezenta pentru noi. Mă uimea probabil excesul formelor carnale, dar nu știu de ce aveam preconcepția că așa trebuie să arate femeia cu care să faci amor pentru prima dată. Câțiva dintre noi aflasem că ea este colega aceea care se f...; de atunci, o urmăream crispați de dorință; inspectam pe rând toți boscheții de pe Grădiște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mai autorizați, J. A. Mariott, spunea că Europa a fost confruntată cu o problemă orientală din timpuri imemoriale” și că, “în esență, problema este neschimbată. Ea a pornit de la încleștarea din ținuturile Europei de sud-est, încleștare între obiceiurile, ideile și preconcepțiile vestului și ale estului”. Mariott, după cum se vede, dă o definiție foarte largă chestiunii orientale și acceptă definițiile lui Morley și Edouard Driault, cu rezerva că sunt incomplete. Morley definea chestiunea ca o “încâlceală întrețesută, schimbătoare, de interese conflictuale, popoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o scrisoare a domnitorului către feldmareșalul Șeremetiev prin căpitanul Lapedatu. Deci, o scrisoare trimisă celui „trădat”, în condițiile când bănuiala de hainie era pe punctul să devină certitudine la Istanbul. Analiza la obiect a conduitei lui Brâncoveanu, analiză despovărată de preconcepții, a condus-o pe istoricul sovietic L. E. Semenova, căruia i se alătura recenzentul ei bulgar, istoricul S. Dimitrov, la o încheiere în consonanță cu realitatea: Constantin Brâncoveanu a aspirat sincer la eliberarea Munteniei de sub suzeranitatea otomană, de unde și acțiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
abandonat în favoarea teoretizării dogmatice, care diminuează fiorul poetic al piesei. Lucrările dedicate istoriei românești comunică un sentiment statornic de patriotism, construcția vădește rigoare, personajele participă motivat la evenimentele prezentate. Nici piesele din această categorie nu sunt absolvite de tributul plătit preconcepției, unei scheme căreia narațiunea i se subordonează. Rachierița, dramă a dedublării, este considerată o reușită a teatrului istoric scris de L. Întâmplările înfățișate, având drept punct de plecare cronica lui Ion Neculce, se petrec în secolul al XVII-lea, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
capcanele autosuficienței decât prin reflexivitate multiplă - la nivelul practicienilor, experților și beneficiarilor, prin comparații multiple. Este nevoie, cred, de o practică reflexivă, văzută în relaționarea ei cu teoria și cercetarea, cu normele și principiile care o structurează; refuzul prejudecăților sau preconcepțiilor în a lua drept bun sau rău un actor sau un element al practicii sau un tip de practică, numai din auzite, în funcție de ceea ce spune observarea nesistematică. Ideea că se poate învăța numai sau în principal din bune practici este
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
poate explica patternul mai vast al metodologiilor folosite În științele sociale. Mai mult decât atât, În ultima vreme până și cercetările federale au adoptat metoda studiilor de caz. Cartea de față oferă o a treia posibilitate, și anume aceea că preconcepția privitoare la metoda În discuție este nefondată. Potrivit acestei posibilități care v-ar putea intriga, relevanța constantă a metodei sugerează că i-am Înțeles greșit plusurile și minusurile; poate că este nevoie de o nouă perspectivă. Prezenta lucrare Încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care o înconjura, ajunsă la momentul potrivit pentru a fi înlocuită de o mișcare mai vie și mai dinamică, adică însăși Biserica. Prejudecata aceasta presupune în cel care o repetă o crasă ignoranță a izvoarelor. Este adevărat că uneori această preconcepție datează din chiar timpul Bisericii de la început și se pare că reiese din unele pasaje ale Noului Testament, dar totodată e la fel de adevărat că aceste scrieri sunt polemice, iar polemica nu a fost niciodată calea cea mai eficientă pentru a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ale audienței pentru a o predispune să accepte un anumit punct de vedere. Titlul prezentului eseu a fost ales pentru un scop aproape opus folosirea termenilor obișnuiți într-un mod ușor enigmatic pentru a scoate cititorul din reflexul automat al preconcepțiilor standard. Este conceput ca un fel de provocare, nu pentru emoții, ci pentru o gândire dedicată. Folosește termeni familiari într-un mod nefamiliar pentru a arăta că modul nostru obișnuit de a folosi categorii foarte familiare de gândire este înșelător
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
prin creație și prin receptare, indiferent de natura materialului colportat prin comunicare. Inițiativa de a compune sistematica prezentă în Poezia medievală în limba română se situează firesc în prelungirea ipotezelor anterioare ale criticului, care are curajul să pornească de la o preconcepție fermă. O teorie specifică a poeticității, ca și una extensivă a literarității predetermină totdeauna lectura sa critică. El privește dinspre partea lecturii, a funcțiilor și a mobilurilor ei, răspunzând unor motivații și înclinații elementare ale speței. Ca și în cazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
o bună comunicare cu acei filozofi al căror prototip era profesorul și prietenul său din tinerețe Bertrand Russell sau personalități proeminente ale Cercului de la Viena, ca Rudolf Carnap. Lui Moritz Schlick, pe care îl aprecia pentru relația lui relaxată cu preconcepțiile profesioniștilor filozofiei și pentru cultura lui înaltă, Wittgenstein îi scria, în 1932, în legătură cu un articol al lui Carnap (Carnap reluase, în acest articol, idei pe care Wittgenstein credea că le comunicase în discuții cu membri ai Cercului): „Nu năzuiesc, cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
24 referință </ref>. Prin fuziune, este apropiat ceea ce este distanțat, Înstrăinat, tot ceea nu mai este nemijlocit. Din orice discurs, se Înalță vocea trecutului, a tradiției. Ea nu trebuie suprimată, ci doar interogată pentru a Înlătura/reconsidera acele prejudecăți, acele preconcepții care ne Împiedică să o Înțelegem din perspectiva lucrului prezent supus actului de interpretare / Înțelegere; este fenomenul pe care Gadamer Îl numește, Într-o manieră atât de expresivă, „apropiere detașatoare”<ref id=”165”>Ibid., p. 207 referință </ref> . Prejudecățile trebuie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o bună comunicare cu acei filozofi al căror prototip era profesorul și prietenul său din tinerețe Bertrand Russell sau personalități proeminente ale Cercului de la Viena, ca Rudolf Carnap. Lui Moritz Schlick, pe care îl aprecia pentru relația lui relaxată cu preconcepțiile profesioniștilor filozofiei și pentru cultura lui înaltă, Wittgenstein îi scria, în 1932, în legătură cu un articol al lui Carnap (Carnap reluase, în acest articol, idei pe care Wittgenstein credea că le comunicase în discuții cu membri ai Cercului): „Nu năzuiesc, cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
surprinzător, chiar interdicția modernistă de a folosi ornamentul este cea care a prilejuit generarea formelor noi de expresie. M odernismul a blocat drumul de În toarcere către noțiunea de ornament, așa cum era Înțeleasă la Începutul secolului XX și implicit, către preconcepțiile asociate noțiunii . Avantajul de a nu numi A numi un lucru presupune identificarea unei sume minime de caracteristici care să-l descrie, dar și limitele care Îl definesc. Limitele sunt de cele mai multe ori trasate de cunoșterea noastră asupra obiectului. Existența
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
comun. Această comparație a permis Înlăturarea din definițiile clasice a atributelor ce descriau forme particulare ale ornamentului și care conduceau către confuzii privitoare la ce este și ce nu este ornament. Înțelegerea acestuia Îi va susține necesitatea și va Înlătura preconcepțiile asociate.
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
singurei forme de familie acceptabile și o percepție îngust] asupra funcției activit]ții sexuale umane. Cei care emit judec]ți despre ce este „natural” pentru oameni, adesea par s] aleag] mai degrab] acele elemente ale naturii noastre care corespund propriilor preconcepții despre cum ar trebui s] ne comport]m, decat s] derive o teorie moral] în urma unei analize obiective a naturii umane. De ce este sexul în scopul procre]rii în cadrul c]s]toriei mai adecvat naturii umane decât cel care are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promovate de organizație. Ambiguitatea este un context favorabil pentru ca atitudinile distorsionate să influențeze mai puternic. Când nu ne putem baza pe repere externe obiective, de interpretare a unei situații, "umplem golul" cu informații extrase din experiențele proprii anterioare sau cu preconcepții. Cu cât mai multe inferențe proprii trebuie să facem, cu atât mai de impact sunt stereotipurile de gen pentru deciziile pe care le luăm. a. Ce puteți face ca angajat/angajată: * Identificați și afirmați-vă propriile abilități și competențe care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unor măsuri de gestionare a resurselor umane favorizează influențarea acțiunilor din organizație de atitudini distorsionate. Când nu ne putem baza pe repere externe obiective de interpretare a unei situații, "umplem golul" cu informații extrase din experiențele proprii anterioare sau cu preconcepții. Cu cât mai multe inferențe proprii trebuie să facem, cu atât mai de impact sunt stereotipurile de gen pentru deciziile pe care le luăm. 6.3.2. Ghid pentru acțiuni pro-performanță De ce există diferențe de gen în managementul performanței? * beneficiați
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este principalul motiv pentru care femeia candidată este evaluată mai atent? a) concepția generală că femeia este mai slabă; b) femeile au mai multe responsabilități acasă; c) neîncrederea în femei; d) femeile sunt considerate mai puțin apte profesional; e) mentalitate/preconcepții; f) discriminare și prejudecăți. 12. După părerea dvs. pentru a lucra în top management de cele mai multe ori sunt preferate femeile sau bărbații? a) sunt preferate femeile; b) sunt preferați bărbații; c) nu contează sexul; d) nu știu. 13. Dvs. sunteți
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
intelectualii și politicienii confruntați, în exercițiul social al puterii lor, cu o serie de critici ("ai sistemului") sau cu o serie de criticisme de tip jurnalistic au reacționat prin negativizarea celorlalți pe ideea: "ceva este în neregulă cu aceștia". Această preconcepție ("în neregulă") caracterizează structura epistemologică și de social praxis a psihiatriei și psihanalizei moderne. Evident că "ceva era în neregulă cu Foucault" din moment ce și-a permis să critice psihiatria și instituirea unor norme arbitrare pe baza unei instrumentalizări acelui "radical
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pagini ale unei englezoaice oarecare, ce se descoperă cu sau fără bună știință descendenta lui Jane Austen. Distincția importantă este cea dintre prospețimea în substanță, metodă și sentiment pe de o parte, și pe de altă parte ceea ce derivă din preconcepții sau împrumuturi tehnice. Cred că, de fapt, cel mai perfid este convenționalismul radical, politic sau artistic. Ceea ce vrem să facem este să modificăm ceva în starea romanului de până la noi, dar să și intrăm în canon, așa încât literatura să nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a întreprins o examinare a receptării operei lui Arghezi, procedând la reconsiderarea polemică a exegezei argheziene. În jurul lui E. Lovinescu (1975) oferă o nouă lectură a operei unui autor față de care comentatorul vădește o afinitate certă; analiza e lipsită de preconcepții și supusă la obiect, fără obnubilări hagiografice ale spiritului critic: pe adevăratul Lovinescu, după părerea exegetului, „îl descoperim în aplicațiile lui practice, în confruntarea cu operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]