246 matches
-
doar diversiuni menite să crească notorietatea volumului respectiv. "Naivii găsesc că disputele sunt expresia unei tensiuni intelectuale autentice și că dezbaterile semnalează anvergura ideilor invocate în schimb, inițiații și maturii deduc regulile jocului...", decretează Adrian Gavrilescu. (p. 137) Deși Noii precupeți are ca țintă principală intelectualii, există și o victimă colaterală: publicul. Cumpărătorii de cărți și de reviste culturale apar ca o masă amorfă, care stă la dispoziția intelectualilor, acceptând necondiționat toate afirmațiile lor. Complet lipsiți de discernământ, cititorii pot fi
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
care îl afișează față de intelectualii publici, Adrian Gavrilescu nu ezită să folosească exact tacticile pe care le atribuie acestora: argumentație superficială, explicații simpliste, predilecție pentru senzațional, eliminarea nuanțelor în favoarea tușelor caricaturale. în plus, autorul are o suficiență deloc... intelectuală. Noii precupeți are, până la urmă, mai mult aerul unui articol de tabloid decât al unui studiu științific.
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
doctorul, s-a dus la crâșma lui Gică Grăbitul și s-a îmbătat pulbere. De bucurie, seara, a luat după el acasă un țambalagiu, de care se mai și sprijinea. A făcut-o lată, spre disperarea rusnacilor de pe Făinari, Birjari, Precupeții Vechi, Smeului și Câmpului - "muscali cu cauciuc", cum le zice Caragiale, din pricina gumilasticului montat pe roțile trăsurilor, ca să nu zdrăngăne pe macadam. O vreme s-a mai potolit, bând cu măsură și mai atent la marțafoaiele cărate la hogeac. Paza
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
haz, un humor! Iar foarte mult folclor de la ea am învățat. Știa atâtea basme, știa atâtea snoave, atâtea lucruri extraordinare! Și Neaga mă lua, întâi în brațe, apoi de mânuță, când am început să merg, și mergeam la biserică, la Precupeți, la noi. Precupeții Noi. Unde era întâi preot - și el mi se pare că m-a botezat - părintele Florea Busuioc, coleg de seminar cu bunicul, cu tataia, cum spuneam noi, pe urmă părintele Antipa Florescu, iar un distins preot. După
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
ultimul la care am mai poposit sub patrafir a fost părintele Niculăiță Cosma, din Humulești. Rudă cu Creangă. Căsătorit cu doamna Veronica, profesoară de matematică, o doamnă foarte distinsă. O mai văd rar, când mă mai duc la biserică la Precupeți. Era o ființă cu totul deosebită părintele Cosma. Era, în același timp, un preot extrem de plin de rigoare lăuntrică spirituală, duhovnicească. Și altfel era un om "monden", fiindcă îi plăcea să aducă alături intelectuali de peste tot. La el am cunoscut
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
refuzîn-du-le astfel participarea la valorile extreme. în texte se perindă, în încercarea de a risipi confuziile, intelectualul (titulatură dăruită cu multă generozitate la vremea scrierii articolului, 1941, și cu mult diminuată ca prestigiu astăzi), poetul (incluzînd atît creatorul, cît și "precupețul de poezie"), scepticul (scepticul român, pierdut în mare parte pe traseul istoriei), diletantul și amatorul (diletant fiind cel care, într-o epocă a specializării, încearcă să întregească tabloul unei epoci și să depășească specializările). Fiziologiile se completează cu notații aforistice
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
discutabile la nesfârșit! Dar nu-i mai puțin adevărat că E. Lovinescu își reprimă o satisfacție secretă: ce bine că, totuși, critica nu e o știință, ceea ce ar transforma-o într-un instrument la îndemâna tuturor nechemaților, a doctrinarilor și a precupeților de adevăruri gata confecționate!
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița... aici era multă glumă și batjocură... ardeleanul își zicea zilnic la masă rugăciunea, sîmbăta... duminica mergea la biserică din respect față de Dumnezeu... ardeleanul vrea să-și facă odrasla Domn... nu precupeț... Așa că n-aveam ce să mai schimb în mine după 23 august... O.G.: Și totuși ați scris Vlașinii... I.P.:Eu numai am pus cerneala. Strămoșii mi-au dictat-o. Așa a fost să fie, așa că acum cu Urmașii Vlașinilor
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
mai multe „joburi”. Când cer, e altceva. Mariei, femeia care a îngrijit-o pe mama B, cu pensie de 500, i-au cerut, pentru o operație de fiere, medicul 800, anestezistul 300. Medicul a mai lăsat din sumă, ca un precupeț. În siajul lor, femeile de serviciu, nu destul plătite, că nu mai rămăsese, n-au șters timp de trei zile voma de pe podea. Îl revăd, „pe sticlă”, pe agentul nostru imobiliar. Atunci, subțire, harnic, politicos, chiar amabil, gata să-ți
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4408_a_5733]
-
să încerci să faci un sindicat, întrucît cam jumătate dintre ei sînt femei și țigani și sînt prea proști ca să priceapă avantajele pe care le-ar putea avea. Culegătorii erau, se pare, de trei feluri: locuitori din East End, cei mai mulți precupeți, țigani și muncitori agricoli itineranți, plus cîțiva vagabonzi. Faptul că Ginger și cu mine eram vagabonzi ne-a adus destul de multă simpatie din partea celorlalți, mai cu seamă a celor înstăriți. Era o pereche, un zarzavagiu și nevasta lui, care ne-
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
nu o dată la Groapa lui Eugen Barbu, care imortalizase, cum se știe, o altă mahala, pe aceea a Cuțaridei. Mai întâi, memorialistul ne înfățișează topografia cartierului, cu străzi, purtând în genere nume de bresle: Făinari (unde se născuse autorul), Birjari, Precupeții Vechi, Mașina de pâine. Printre prăvăliile de tot felul se detașau mai cu seamă cârciumele, aflate "la tot pasul", cu grătare peste grătare, "de umbli prin fum, ca prin ceață". Numele patronilor și al celor care bântuiau prin mahala transmit
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
Târgul, inclusiv, sau mai ales, sub înfățișarea sa comercială, rămâne partea veche a orașului, unde oamenii vin să-și facă cumpărăturile sau să se vadă și să fie văzuți. Comerțul este de toate felurile. De la cel rudimentar, pitoresc, al vechilor precupeți cu înfățișarea lor câmpenească, strigându-și prospăturile cu multă vioiciune, la luxul caselor de modă, al magazinelor cu pretenț ii, pe care le cutreieră orășeni de cea mai bună stofă occidentală. Orașul devine mai prietenos și se umple de pietoni
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
expresie din folclorul urban de-acum două secole, „a lua din gardul Mântulesei", pe care o traduce și-o interpretează cu suficient de mult tact. Iată fragmentul care conține explicația terestră și anecdotică a lui Gion: „pe-aicea era livedea precupețului Mantu, a căruia văduvă, Stanca Mântuleasa încongiurase livedea cu gard de nuiele. Câinii fiind mulți și rei în mahala, cine trecea noaptea pe acolo rupea nuiele din gard să se apere de câini. Azi așa, mâine așa, pene ce nu
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
perspectiva la întregul peisaj social al mahalalei. Camera de imagine se rotește cinematografic, fluxul de cadre ale prezentului este întrerupt de proiecții nostalgice spre întemeiere și întemeietorii locului. După primii veniți, s-au statornicit în Cuțarida ceferiștii plini de copii, precupeții olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care adună sticle și cârpe, apoi tramvaiștii, zidarii. După marea plebe vin frizerul, croitorul, brutarul etc., când cârciumarul Stere prinsese bine cheag. În sfârșit, preotul și biserica aduc așezării un oarecare echilibru. Numai Stere și
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
subsumându-se) a fost și acela de a lua atitudine în problemele societății, de a se implica. Cititorii români se obișnuiseră însă să vadă în scriitori nu intelectuali publici (mutandis mutandi, distincția pe care o face Adrian Gavrilescu în Noii precupeți, Compania, 2006, funcționează și aici), ci profesioniști ai scrisului (!). Nici faptul că o parte din critica românească se lansează după 1990 într-un proces al revizuirilor literare lansat de pe poziții etice, că se străduiește adică să desțelenească de bălăriile ideologice
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
îl oprea să intre în București!” Și episoadele se înșiruie ca în O samă de cuvinte, antologie orală cvasifolclorică existentă în orice tradiție istorică: „Apoi te zăresc, domnitor cuvios și plin de dorul țării, izgonind, în mijlocul adunărei obștești din Târgoviște, precupeții străini ce intrase în locașele sfinte”, sau „ș-apoi iar, te văd acolo, unchiaș gârbovit dar cu ochiul plin de foc, dând pinteni calului tău sub vifor și sub ploaie, pe câmpia de la Finta, îndemnând și-mbărbătând, cu glasul și cu
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
Sfânta-Carte. călător - încotro te vei duce, ori aproape, ori foarte departe, Omule, tu calci mereu pe-o cruce... PARCĂ NINGEA... sub fulgii mari ca lacrima eternă era un Dumnezeu pândar al vieții muriseră și steagurile-n bernă printre tejghele goale - precupeții vindeau la liber bulbi de revoluții nu prea ningea - nu trebuia să ningă în care călimări de substituții visam ca seva țării să se stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se castrase cu muscalii și în spontane
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ce plouă în atmosferă... mai mult zgomot" decît aiurea. Partea centrală se întinde "din toate patru colțurile Bucureștilor: mai de la Delea Veche și Popa Nan pînă la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
de o ultimă grijă și cheltuială, lăsându-le pe seama municipalității... Gazeta este și ea o formă de a memora evenimentele, spuse Filip mai mult ca să câștige timp, dar Carol îl amendă imediat. Memorie de câteva ore. A doua zi dimineață, precupeții din piața orașului vor vinde telemea învelită în ziarul cu pricina. Textul care anunța în ajun "... plecarea pe ultimul său drum a celui care a fost...", se va imprima cu litere toxice pe carnea albă a brânzei și va fi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lemn, susținut de alte trei picioare de barză cu câte un deget de fier înfipt în țărână și un singur ochi sticlos în mijlocul feței pătrate, care privea fix și lipsit de expresie. Tulburat de actul magic la care lua parte, precupețul trebuia să stea nemișcat câteva minute, fără să respire, să înghită sau să clipească din ochi, după care, palid și istovit, sughițând de încordare, se ridică buimac cu scaun cu tot, prins cu zgarda de gât. "FRAȚII MORITZ Pictori și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Mircea Mihăieș Nu Știu dacă cei șase mii de milogi care s-au călcat în picioare la chermeza lui Vanghelie erau cu adevărat profesori. Din imaginile văzute la televizor, păreau mai degrabă o adunătură năucă de precupeți și precupețe, rătăciți la Pavilionul Expozițional între două mărunte tranzacții cu morcovi, pătlăgele și păstârnac. Femei chiuitoare, cu fețele invadate de-un extaz cvasi-sexual, și bărbați cu cămășile leoarcă se încinseseră în hore incoerente, ce aduceau aminte de noaptea Valpurgiei
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
citi ca într-o carte deschisă, toată viața senină și liniștită pe care o duceau odinioară neamurile vechi de boieri, bogați dar curați la suflet, și atît de deosebiți de acei maloruși josnici, ieșiți din rîndul păcurarilor sau al unor precupeți, care năboiesc ca lăcustele în cancelarii, despoaie de ultimul bănuț chiar pe consătenii lor, împînzesc Petersburgul cu pîrîtori, pînă la urmă-și umplu buzunarele și se leapădă de neamul lor malorus, adăugîndu-și cu pompă un "v" la coada numelui lor
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
celor care vor veni după ei ideea de-a se lăsa ispitiți să continue joaca de-a șoarecele și pisica. P.S. Un individ ce încearcă să-și facă loc cu barda în lumea intelectuală, Adrian Gavrilescu, publică o carte, Noii precupeți. Intelectualii publici din România de după 1989, unde-mi rezervă și mie câteva secunde de atenție. O face, însă, nimerind cu propria-i marfă în tejgheaua cu zarzavaturi: dorind, cu orice preț, să mă înghesuie în turbinca lui Ivan a intelectualilor
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
îmi arată cât de jalnică e poziția pe care s-a cantonat dl Gavrilescu. Trecând în revistă îngrijitorii de colecții care au și prostul gust de a-și publica acolo propriile opuscule, îmi lipește pe frunte din nou eticheta de "precupeț", scriind negru pe alb: "Mircea Mihăieș editează interviuri la Antologii" (p. 122). Pentru a da sens elipticei propoziții, am să admit că, într-adevăr, sunt îngrijitorul unei colecții la Editura Polirom, intitulată "Antologii". Numai că în respectiva colecție n-a
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
cu totul alte colecții, alături de nume precum cele ale lui Vladimir Tismăneanu, Adrian Marino, Gabriel Andreescu, Mihai Șora, Sorin Antohi, Alexandru Zub, Andrei Pleșu, Corneliu Mănescu, Serge Moscovici, Adrian Niculescu, Marius Oprea, Vladimir Bukovski și alții. Or fi cu toții niște "precupeți" - mai vechi sau mai noi? Îndoi-m-aș! Îl asigur pe imprudentul autor că sunt suficient de solicitat de editori pentru a nu fi obligat să recurg la dezonorantul (aici suntem de acord) procedeu de care mă acuză, cel al
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]