246 matches
-
onest al rădăcinilor fanariotice din țară e o garanție îndestul că signatura noului cabinet și a activității lui politice va fi vițiul și cinica malonestitate. {EminescuOpXII 205} Introducătorii lui Stroussberg, patronii afacerilor Warszawski - Mihălescu, rectificatorii în minus ai hotarelor noastre, precupeții oștirii, împămîntenitorii străinilor, galopinii răscumpărărilor ce ne pot promite pe viitor decât ceea ce au făcut în trecut? Noi Stroussbergi vor răsări din pământ, cine știe ce precupeție de hotare ne mai așteaptă, cine știe ce răscumpărări, ce întreprinderi patriotice, ce risipă și ce mizerie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce a venit, nici pentru ce s-a dus), daca apuca înainte, ar fi devenit acuzatorul majorității. Se știe că acuzarea sa în esență este că nu mai există oameni onești în țară și în Parlament, că hoții merită pușcăria, precupeții intereselor publice carantina. Să nu ne facem iluziuni, continuă bătrânul politician, situațiunea este foarte gravă, pericolul este mare și este cu atât mai mare că el vine de la noi înșine, de la reprezentațiunea națională. Așadar această Adunare a pus țara într-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
izvoare mult mai fecunde de inspirațiune pentru onor. redactori ai "Romînului". Astfel bunăoară s-a întîmplat ca nu un orator, dar însuși ministrul - prezident al unui cabinet roșu, d. D. Brătianu, să-i numească pe deputații din majoritate "hoți și precupeți ai intereselor publice", trimițîndu-i la "pușcărie" și la "carantină". Întrebăm: încetat-au "stima reciprocă necesară oricării uniri, încrederea fără de care nu poate fi înțelegerea într-un scop comun" dintre d. Dimitrie Brătianu și marele partid roșu? Deloc. După apostrofarea majorității
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pușcărie" și la "carantină". Întrebăm: încetat-au "stima reciprocă necesară oricării uniri, încrederea fără de care nu poate fi înțelegerea într-un scop comun" dintre d. Dimitrie Brătianu și marele partid roșu? Deloc. După apostrofarea majorității cu numirile de "hoți și precupeți ai intereselor publice", după ce i-a amenințat cu pușcăria și carantina, roșii [î]l aleg prezident al Camerei. Suit pe scaunul prezidenției, d. Dumitru Brătianu [î]i compara cu niște "putregaie " cărora li se va datori nimicirea României. Epitetul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se duce acasă, disperat, și, în bocetul femeii ș-a copiilor, își ia vaca, boii, așternutul, tot ce găsește, și le duce de le vinde cu cât se îndură să-i dea cineva. Cârciumile, primăria, satul gem atunci pline de precupeți, de măcelari cari au alergat de prin orașe, de prin toate unghiurile, anume ca să cumpere averea, munca țăranului pe nimica. Ți se sfâșie inima când vezi cum acești nenorociți, cari necontenit [î]i numim națiunea română, frații noștri, sunt tratați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ține pletora fanariotică la putere cu prețul Dunării, precum a ținut-o ieri cu prețul răscumpărării, alaltăieri cu acela al împămîntenirii ș. a. m. d. Rămânerea la putere a acestor oameni devine, zi cu zi, o afacere de precupețire de hotară. Precupeții Basarabiei se pregătesc a precupeți azi Dunărea, mâine cine știe ce parte a Moldovii ori a Țării Românești. Iată unde ajungem când plebea aceasta din câteșipatru unghiurile lumii își arogă dreptul de-a face politică în numele României. [14 octombrie 1881] ["ASTĂZI SE
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Bucureștilor sunt pline de figuri cu totul străine, la cari recunoști numaidecât că abia de ieri li s-a comandat de - a - și rade barba și de - a - și tăia perciunii; toate colțurile de uliță sunt pline de colportori și precupeți, pe cari nimeni nu i-a văzut pîn-în anul acesta, c-un cuvânt suntem amenințați de-a vedea și Bucureștii prefăcîndu-se într-un murdar cuib jidovesc cum sunt lașii astăzi. Ca să dea de căpătâi puzderiei acesteia de noi venetici Ministerul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor ș...ț acompaniază concertul prin fără fir”, „scrâșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pâini în brutăria dimineții”, „sângele tău circulă paralel cu metrourile” etc. etc. Între ritmul exterior și freamătul subiectiv e o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cum am văzut, tema închiderii (“în mucegaiul birourilor”) și a pierderii gustului pentru aventură într-un „veac al mediocrității”, continuarea se sprijină tocmai pe o astfel de tematică a deschiderii, a căutării, a multiplicării punctelor de contact cu universul caleidoscopic: „Precupeții ridică obloanele somnului”, „se desfășoară ca o cale ferată privirile glasurile”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „ochii se desfac ca șantiere cu lacuri”, „se deschid parcurile ca oglinzi de răcoare”, „oceanele țările se ating în sălile de concerte”, „se deplasează
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
surprinderii imediate, spontane, proaspete a imaginilor lumii și a fluxului interior al trăirii, astfel încât traiectul urmat de privire este un neîntrerupt lanț de uimiri în fața unor spectacole mereu reînnoite. Și iată: „agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor”, „și iată precupeții ridică obloanele somnului”, „iată vânzătorii de fructe își strigă noutățile”, „și iată-te la casablanca ești fără lucru”, „iată grânele bumbacurile ca amulete” - sunt versuri extrase abia din primele secțiuni ale poemului Ulise. În Brățara nopților ele nu sunt mai
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Începând cu anul 1950 elevele și cadrele didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
vizitat Casa Memorială Vasile Alecsandri din Mircești, aflată în apropiere. Cu acest prilej s-a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul de la Mircești dar și ca moment inaugural pentru “Hora Unirii Neterminată”. 1975 La București, în Biserica Precupeții Noi foști elevi de la Școala Eparhială și Seminarul Teologic din Chișinău reiau sărbătoarea Hramului școlilor din capitala Basarabiei. Participă: Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca. Începe strângerea materialelor documentare pentru studiul “Basarabia pe drumul Unirii” (Vasile Harea, Vl. Bejan) 1976
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
psihologic neobișnuit. Ar fi foarte simplu, dacă procedând așa, am descoperi toate tâlhăriile, adică "o identificare a intelectului celui care gândește cu al potrivnicului său". Autorul eseului numește această metodă "geniul mimetic" al lui Caragiale care se transpune în ființa precupeților sau a jucătorilor de pariuri la cursele de cai... "ținta geniului său" (p. 161). Explicația acestei identificări este dată de E.A. Poe: "Incapacitatea de a găsi locul inconștientului, al puterii în ultima instanță, îi transformă pe oameni în nevrozați, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din Tighina să doneze bani pentru înzestrarea armatei sovietice, iar cei care refuzau au fost trecuți pe tabele speciale „și apoi deportați, fiind socotiți dușmani ai U.R.S.S.”. Școala comsomolistă din Tighina era condusă tot de învățătorul Mihnev, alături de profesorii Precupeț și Melnic, iar cursurile predate se rezumau la aruncarea grenadei, mânuirea armelor, acte de sabotaj și organizarea propagandei comuniste. După cucerirea Odessei, la 16 octombrie 1941, S.S.I. a început să identifice structurile și persoanele lăsate de N.K.V.D. în scopul dezorganizării
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
proces oribil i-a fost intentat lui G. Călinescu, căruia i se reproșa că "Istoria literaturii..." n-ar fi altceva decât "o cinică sfidare și batjocorire disprețuitoare a sângelui românesc", un "talmud deghizat" etc. etc. O carte total neașteptată: "Noii precupeți", de Adrian Gavrilescu (Ed. Compania). S-o credem până la capăt? Să n-o credem? N-am putea afirma că, pe tema "Intelectualii publici din România" nu s-a discutat și răs-discutat; însă, ori în cheie parodic-pamfletară, ori la polul opus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cel realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de poziție amintite contribuiau
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Abass și Mustehaia, domiciliat în Iași, str. Tudor Vladimirescu nr. 42, bl. B, ap. 14, județul Iași. 93. Mohamad Yaser Anbar, cetățean sirian, născut la 1 ianuarie 1964 în Alep, Siria, fiul lui Omar și Muyassar, domiciliat în București, str. Precupeții Vechi nr. 17, sectorul 2. 94. Abdul Karim Faisal, cetățean irakian, născut la 2 mai 1956 în Samawa, Irak, fiul lui Abdul Karin și Shokria, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Alexandru Moghioros nr. 2-4, bl. F, et. 1, ap. 53, județul
HOTĂRÂRE nr. 688 din 6 decembrie 1993 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122167_a_123496]
-
Paraianu, București, str. Gr. Alexandrescu nr. 64. Standard Brandy, București, str. d-na Chiajna nr. 42. Coromit, București, str. Clunet nr. 3. Chemiderm, București, sos. Panduri nr. 81. Charles Teulegne, București, str. Gh. Coșbuc nr. 13. Georges Verglas, București, str. Precupeții Vechi, nr. 1. Comercială Farmaceutică, București, str. Berthelot nr. 39. Medico-farmaceutică, București, str. Berzei nr. 39. Produse Opoterapice, București, str. Buzești nr. 94. Farmacopeea, București, cal. Rahovei nr. 189. Dr. Ion București, str. Dr. Petrini nr. 11. Coop. Victoria, București
DECIZIE nr. 49.684 din 14 iunie 1949 privind completarea Decretului nr. 134 din 2 aprilie 1949 , relativ la unele unităţi sanitare naţionalizate, omise a fi trecute în tabloul publicat, anexat acelui decret. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128974_a_130303]
-
Cloșca nr. 36, județul Arad. 82. Cartojan Luigina, născută la 27 martie 1949 în București, România, fiica lui Dragomir Ion și Emilia, cu domiciliul actual în Italia, 82020 Circello-Benevento, str. Cappella nr. 18, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Precupeții Vechi nr. 2A, sectorul 2. 83. Papp Ladislau, născut la 6 iulie 1964 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Martin și Erzsebet, cu domiciliul actual în Austria, 5230 Mattighofen, Unterlochnerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 197 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
zău, mămușoară, și ți-oi plăti cât mi-i cere, că mi s-a urât cu el așa.” (P.Ispirescu, 49) și prin pronumele relativ ce precedat de prepoziție: „Cum a auzit Negoiță toate astea, și-a desfăcut coșurile la precupeți cu ridicata pe ce a putut rupe...” (I.L. Caragiale, Mânjoală, 183) Circumstanțialul modal de conformitate Când are dezvoltare infrapropozițională, se subordonează termenului regent prin prepoziția după, și prin locuțiuni prepoziționale specifice: potrivit (cu), conform (cu), în conformitate cu, care impun substantivului determinant
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de poziție amintite contribuiau
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
anul luat drept referință, din cei 222 de tați evrei, 59 sînt comercianți, ceea ce înseamnă, mai mult de o pătrime. Un număr copleșitor, în raport cu cel al concurenților: 10 romîni (între ei și Dimitrie Vasiliu, tatăl poetului) și un armean. însă precupeții, misiții, boccegiii, „spiculanții”, „comptabilii”, cantaragiii, telalii, odăiașii, ceaușii sînt, de asemenea, evrei. O compensație în aparență, romînii împart cu grecii mîndria de a fi „proprietari’’. Evreii au și meserii fără echivalent între cele ale romînilor. Dacă „belfer” sau „belfel” (cum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Coșereni. * Multe erori am mai făcut până să înțeleg cum decurg tranzacțiile acolo; odată știu că m-am lăsat antrenată într-o licitație spontană la o tarabă cu ceapă verde. Nu vă gândiți că o foloseam la ceva; era târziu, precupeții strângeau marfa și pur și simplu nu voiam să mă duc acasă cu mâna goală. Pe o tarabă mai erau trei legături și am decis să le cumpăr. Le-am cerut femeii de la tarabă, dar un moș murdar și nebărbierit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
întreabă întâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata“. În loc de a-i face curte fetei, scrie Kogălniceanu, flăcăul face azi curte „lăzei cu galbeni“, după care face o „declarație, ce pute a aur și a precupeț două ceasuri de departe!“. Unde sunt, așadar, vremurile de altădată, când cimpoieșul, după ce fata de la țeară îi încuviința cererea, mergea în casa părinților și rostea o orație „dezvălind toate florile retoricei“! Când nunțile se făceau, potrivit obiceiurilor, cu vătășei care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]