327 matches
-
septembrie 1997 în biserica creștină baptistă din Cuvin a avut loc un serviciu religios de cununie. Daniel și Anisia Tulcan au fost cununați de fratele păstor Mirăuțe Ioan. Frații Mânzat Petrică de la Bistrița și Cheon Park au fost chemați pentru predicarea Cuvântului iar pentru slujirea prin cântare un grup muzical de la Bistrița și corul bisericii din Cuvin condus de fratele Doru Brancovan. 7.3.3. Renovarea clădirii bisericii din 1999 În anul 1999 a avut loc o renovare majoră a clădirii
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Germania, precum și bisericile Speranța și Dragostea din Arad. 7.3.4. Botez 2002 În anul 2002 a avut loc un botez nou-testamental în biserica baptistă din Cuvin. Candidații acestui botez au fost: Mărioara Bede, Aurel Miculiț și Cosmin Ștef. Pentru predicarea mesajului a fost invitat fratele păstor Ghiță Cornel de la biserica baptistă Șega, Arad. Păstorul bisericii, Andreican Mircea, a oficiat botezul din 15 septembrie 2002. 7.3.5. Renovarea făcută de Florin Popi și Neluțu În anul 2002, fratele Neluțu (cumnatul
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
textului gregorian, nu numai în această operă ci și în omilii: textul sacru nu solicită numai agerimea criticului, ci și dispoziția spirituală a celui care îl citește în mod repetat pentru a extrage mereu noi învățăminte. Însă Grigorie considera că predicarea în fața poporului este o datorie precisă pentru orice episcop, și atunci el s-a adresat poporului compunând omilii mai simple care datează din anii pontificatului său; multe din acestea, cu siguranță, s-au pierdut. Posedăm patruzeci de Omilii despre Evanghelii
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
numai mustrarea celor ce se fac vinovați de rele, ci și sfatul și mângâierea, precum el însuși spune : Cel mai bun mijloc de vindecare nu-i numai tăierea părții bolnave, ci și oblojirea rănilor; iar cea mai minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653. footnote>. Apoi, pentru ca durerea mustrării să nu fie prea usturătoare, Hrisostom se include
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Dumnezeu ca și predicatorul și ascultătorii să stea sub aceleași legi, să participe la aceeași fire, ca fiecare să fie vinovat dacă o calcă<footnote Ibidem, în P. G., L, col. 654. footnote>. În altă parte, arătând necesitatea și folosul predicării cuvântului lui Dumnezeu, Sfântul Ioan remarcă: Preotului, în afară de exemplul prin fapte, îi este dat un singur meșteșug, o singură cale de vindecare : învățătura prin cuvânt (predica). Acesta este instrumentul, aceasta este hrana, acesta este cel mai bun aer. Aceasta ține
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
în care reprezentationalistii înțeleg conceptul. Perspectiva acestui ultim stadiu al înțelegerii conceptului, căci de aici încolo Toma nu își va mai modifică teoria despre concept, are avantajul de a nu intra în conflict cu aspecte de coloratura teologica, făcând posibilă predicarea conceptului despre Dumnezeu. Conform lui Goris, între ultimele două etape ale formării conceptului a actualizarea intelectului posibil, respectiv formarea propriu-zisă a conceptului a și relația dintre Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul se poate stabili o analogie. La fel cum intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptului, intelectul înțelege esență obiectelor extramentale, la fel, prin intermediul înte legerii de sine, Dumnezeu naște pe Fiul, care, identic fiind cu esență divină, este asemănător tuturor lucrurilor. Revenind la prima etapă a dezvoltării conceptului, trebuie clarificata importantă și diferența dintre predicarea personală și predicarea esențială a numelui verbum despre Dumnezeu. Diferența constă în gradul de aplicabilitate: „a cunoaște“ este spus despre Dumnezeu în mod esențial, deoarece poate fi predicat despre toate Persoanele Trinității, pe când verbum, care își găsește corespondentul în con
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esență obiectelor extramentale, la fel, prin intermediul înte legerii de sine, Dumnezeu naște pe Fiul, care, identic fiind cu esență divină, este asemănător tuturor lucrurilor. Revenind la prima etapă a dezvoltării conceptului, trebuie clarificata importantă și diferența dintre predicarea personală și predicarea esențială a numelui verbum despre Dumnezeu. Diferența constă în gradul de aplicabilitate: „a cunoaște“ este spus despre Dumnezeu în mod esențial, deoarece poate fi predicat despre toate Persoanele Trinității, pe când verbum, care își găsește corespondentul în con ceptul din procesul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
purtând același titlu, Cruciadă în Europa. În perioada imediat postbelică, conotațiile cuvântului cruciadă nu erau comparabile cu cele din contextele actuale, chiar cruciadele evanghelice ale unor lideri religioși precum Billy Graham nefiind îndreptate împotriva sarazinilor musulmani, ci fiind campanii de predicare a învățăturilor religioase, cel mult îndreptate împotriva comunismului ca sistem ateu, precum The Christian Anti- Communism Crusade, menționată mai sus. CUBAN MISSILE CRISIS Probabil cel mai fierbinte moment al Războiului Rece, criza rachetelor din octombrie 1962 a fost declanșată de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
numai mustrarea celor ce se fac vinovați de rele, ci și sfatul și mângâierea, precum el însuși spune : Cel mai bun mijloc de vindecare nu-i numai tăierea părții bolnave, ci și oblojirea rănilor; iar cea mai minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653. footnote>. Apoi, pentru ca durerea mustrării să nu fie prea usturătoare, Hrisostom se include
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Dumnezeu ca și predicatorul și ascultătorii să stea sub aceleași legi, să participe la aceeași fire, ca fiecare să fie vinovat dacă o calcă<footnote Ibidem, în P. G., L, col. 654. footnote>. În altă parte, arătând necesitatea și folosul predicării cuvântului lui Dumnezeu, Sfântul Ioan remarcă: Preotului, în afară de exemplul prin fapte, îi este dat un singur meșteșug, o singură cale de vindecare : învățătura prin cuvânt (predica). Acesta este instrumentul, aceasta este hrana, acesta este cel mai bun aer. Aceasta ține
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
dacă a făcut aceasta după văduvie sau după divorț. Novațienii îi refuză Sf. Împărtășanie, pentru că ei confundă totul, impunând laicilor care nu sunt constrânși, căsătoria unică la care clericii sunt obligați. 4,2: Epifaniu continuă în privința căsătoriei clericilor. „Într-adevăr, predicarea sfântă a lui Dumnezeu nu-i admite nici în rândul preoției, după venirea lui Cristos, pe cei care după o primă căsătorie, fiind decedată soția, s-au unit într-o a doua căsătorie, datorită eminenței onoarei preoției”. Deci, dacă în
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
unit în acest fel. 7: Epifaniu revine asupra lipsei de discernământ a novațienilor, care vor ca laicii să fie supuși ca și clericii legii căsătoriei unice, și să reducă la un singur punct exigențele vieții creștine: „ei nu știu ce spune exact predicarea (ecleziastică), nici cui se aplică această poruncă a digamiei”. Plecând de aici, nu mai este vorba de recăsătoriți în capitolul lui Epifaniu, dedicat ereziei catarilor sau novațienilor. Concluzie Dacă nu se modifică cu K. Holl textul lui Epifaniu, pentru a
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
trăirea Evangheliei după modelul lui Cristos, în viața de fiecare zi, prin sărăcie, ascultare și castitate spre mântuirea tuturor. Este primul fondator care a înscris misiunile în Regula sa. A rezultat una din cele mai vaste evanghelizări din istorie: o predicare populară, în afara catedralelor și a mănăstirilor, cu preoții și călugării aflați pe străzi, în mijlocul orașelor, în piețe, pe drumuri, la muncile câmpului, în leprozerii, etc. Cu Sf. Francisc credința a înviat a doua oară. Logodiți cu „Domnița Sărăcie” Francisc și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
uneori, în pas de dans; el le vorbea peștilor, păsărilor, iepurilor, a făcut un pact cu lupul cel rău. El se simțea ales pentru a predica Evanghelia „tuturor creaturilor” (Mc. 16, 15). Trimiterea în misiune a fraților avea ca scop predicarea Evangheliei prin fapte și prin vorbe. Pentru Francisc harul de a munci este sfânt, el iubea mult munca manuală (mai puțin cea intelectuală), pentru că scopul muncii este de tip ascetic: a face Binele. În Regulă, lenea a fost vehement condamnată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și poezie fraților misionari. Papa Inocențiu al III-lea le-a acordat franciscanilor dreptul de a predica în stilul predicatorilor ambulanți, prin exhortație. Franciscanii misionari, asemenea unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului, iar ascultătorii erau chemați la penitență și la adorație. În ceea ce privește Laudele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a preotului: „Aceștia sunt Cavalerii de la Masa Rotundă, aceștia sunt frații care se retrag în locuri pustii, pentru a se dedica cu toată candoarea rugăciunii și meditației”. „Dumnezeu cunoaște această sfințenie” personală, chiar dacă ea rămâne necunoscută de către ceilalți. Predica și predicarea sunt deosebit de importante, deoarece ele cheamă la convertire și la imitația lui Cristos. Francisc a fost autorul cel mai convingător al convertirii, prin fapte și vorbe, cu înțelepciune și iertare, semănând pretutindeni pacea: „Domnul să îți dăruiască Pacea!”, „iubiți-i
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vin de la Dumnezeu, pentru a ne reaminti veșnic de prezența Lui, față de care noi avem datoria să ne mărturisim credința prin propria noastră viață. Sfântul cel Ales din Assisi ne îndeamnă să ne exprimăm viața printr-o continuă slujire și predicare, oglindindu-l pe Cristos și luminându-i astfel și pe ceilalți oameni, înălțându-i la marile bucurii spirituale ale Domnului. Cuvintele nu sunt doar simple instrumente de transmitere a informațiilor, ele așteaptă un răspuns de la cei care le folosesc și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sf. Iosif, toate acestea sunt devoțiuni franciscane, unele dintre ele, preluate mai târziu de întreaga Biserică Catolică. În cadrul apostolatului, predica nu are numai caracter religios, ea are și un rol social și chiar politic. Există nenumărate culegeri cu tematici pentru predicare, dar franciscanii au preferat exortația, în scopul educării profunde a sentimentului religios. În predică franciscanii făceau apel la inimă și urmăreau combaterea răului, cultivarea spiritelor și mângâierea sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
că „În Cetatea Albă fr. Angelo de Spoleto, pe atunci custode, a fost martirizat de către bulgari”. Pentru anul 1326 istoricul Luca Wadding în Annales Minorum a consemnat: „În același an, doi frați minori polonezi, Luca și Valentin, provocând mânie pentru predicarea credinței catolice, au fost uciși de barbarii din Livonia, fiind apoi înhumați în același oraș Siret, pe 12 februarie, prin vădit miracol”. Papa Clement al IV-lea în 1345 i-a scris regelui Ungariei, Ludovic, că mulți români din Muntenia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mirungerii, iar aceasta vă va călăuzi pe voi” (3, 13). Așadar, Ioan se contrazice pe sine? El, marele apostol al lui Cristos, cum ar fi putut să scrie, să propovăduiască și să nege în același timp sensul Scripturii și al predicării? „Iată un mister asupra căruia trebuie să medităm.” Un mister care îi permite lui Augustin să reia tema Învățătorului lăuntric, amplu expusă în De magistro. Cuvintele predicatorului, spune el, se mărginesc la a atinge auzul ascultătorilor. Ele nu au alt
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
le veți ține, vor fi ținute.” (In 20,22-23) Datorită prezenței Duhului Sfânt, Cristos îi face pe apostolii săi asociați la opera măreață a mântuirii, încredințându-le acest sacrament scump, al reconcilierii. În Faptele Apostolilor, penitența este un obiect al predicării apostolilor către păgâni și iudei, cărora le sunt propuse convertirea și botezul. Acestea sunt de fapt calea către o viață nouă. Botezul era și a rămas un semn al penitenței, care, în același timp, semnifică o chemare la schimbare (cf.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu e milostiv, iar el trebuie să rămână păcătos, pentru că doar astfel va primi harul de la Dumnezeu. Se observă și altceva: o tendință de „erezie mascată” care se strecoară în conținutul de credință predicat de unii „oameni ai Bisericii”. Această predicare nu mai are formele explicite pe care le avea în Biserica primelor secole, dar se înfiripează ușor bazându-se pe ignoranță și pe toleranță superficială. Plasate sub tutela unui „drept la libertate”, astfel de divagații de la credința cea adevărată nici
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]