1,214 matches
-
unui astfel de predicat nu ar face decât să repete condiția preliminară pentru orice predicat. William Alston consideră că punctul esențial pentru explicarea faptului că existența nu este un predicat real îl reprezintă susținerea că enunțurile despre existență nu sunt predicative 131. Conceptul unui obiect nu trebuie să conțină nici mai mult nici mai puțin decât obiectul la care se referă, pentru că în acest fel nu ar mai fi conceptul său. În cazul argumentului ontologic, existența a fost introdusă arbitrar în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să limpezească toate nelămuririle în "Concept și Obiect", arătând că diferența între concept și obiect este absolută. El își apără astfel propriile noțiuni asupra conceptului și obiectului, dar neagă faptul că termenul "cal" ar fi un concept. Un concept este predicativ (înțelesul unui predicat gramatical), este nesaturat și incomplet. Prin contrast, un obiect nu poate fi înțelesul unui predicat gramatical, deși poate fi considerat o parte a unui predicat gramatical. Există un criteriu simplu pentru a distinge între expresiile obiectelor și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
imposibile ele pot fi considerate identice cu sine. Așadar identitatea privește un cadru mai larg și se poate afirma că avem identitate cu sau fără entitățile existente 161. Revenind la concepția lui Frege despre concepte, acesta consideră conceptul ca fiind predicativ: este semnificația unui predicat gramatical. În cazul numelor proprii acestea nu poate fi folosite în rolul de predicat gramatical. Frege se întreabă dacă putem sau dacă nu putem spune despre un lucru că este "Alexandru cel Mare" sau că este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
rădăcină pătrată din 4" nu este corect să înlocuim construcția "rădăcină pătrată din 4" prin "conceptul rădăcină pătrată din 4" deoarece enunțul care convine conceptului nu convine obiectului. Propoziția "există cel puțin o rădăcină pătrată din 4" nu infirmă natura predicativă a conceptului. Într-adevăr putem spune că există ceva care are proprietatea că în cazul în care este înmulțit cu el însuși să dea 4. Dar ceea ce se enunță în acest caz despre un concept nu se poate enunța niciodată
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că în cazul în care este înmulțit cu el însuși să dea 4. Dar ceea ce se enunță în acest caz despre un concept nu se poate enunța niciodată despre un obiect; un nume propriu nu poate fi niciodată o expresie predicativă dar poate fi parte a unei asemenea expresii 164. Conceptele de treapta a doua sub care cad concepte sunt esențial distincte de conceptele de treapta întâi sub care cad obiecte. Această distincție îi permite lui Frege să considere existența un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
consecințele unei alte terorii care a făcut carieră în filosofia analitică asupra argumentului ontologic: teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell. La fel ca și Kant, Russell a fost preocupat să facă o distincție între propozițiile despre proprietăți sau caracteristici (propoziții predicative) și propozițiile despre obiecte care posedă aceste proprietăți. Teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, susținută într-o formă concentrată în articolul "On denoting"176 și în lucrarea sa fundamentală de logică "Principia Mathematica" (scrisă împreună cu A.N.Whitehead)177 a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
natură sintactică și metafizică 195. Poziția lui Russell este aceea că existența este exprimată doar prin cuantificatorul existențial. Toate propozițiile limbajului natural care vorbesc despre existență pot fi traduse în propoziții care implică doar cuantificatorul existențial, nefiind nevoie de folosirea predicativă pentru "există". În concepția lui Russell "există" trebuie înțeles drept "este un x ca și acela" afirmațiile existențiale pot fi traduse după acest model 196. Vom urmări în continuare care sunt consecințele teoriei descripției și teoriei existenței asupra argumentului ontologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este tratat că o configurație". Autorul argumentează: "Conținuturile apar numai sub formă de cuvinte, fraze sau interjecții. În comunicarea gestuala verbul este implicit, este natura lui "a fi", nu "a face". Enunțul apare că un enunț atributiv, calificativ și nu predicativ. Asistăm deci la incapacitatea (s.n.) gestualității comunicative de a produce prin esență să enunțuri despre lume sau despre oameni 64. Eforturile specialiștilor îndreptate spre definirea gesturilor au fost semnificative, iar numărul enunțurilor rezultate din aceste eforturi, pe masura! Nu ne
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
trei clase, nu două236: substantivele discrete corespund "numărabilelor": în Am văzut un câine, se distinge doar un exemplar de câine de un alt exemplar din aceeași categorie; termenii compacți, proveniți îndeobște din nominalizări (de exemplu blândețe, albeață...), implică o relație predicativă cu un suport: prin excelență, "blândețea" este o proprietate a unui obiect suport, explicat sau nu în context. Substantivele compacte variază continuu în grad: o mare blândețe; termenii denși (unt, apă...) pot fi analizați prin prelevarea unei părți: un pic
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
structură sintactico-semantică, ci și ca structură purtătoare de informație în cadrul unei anumite dinamici textuale. Prin urmare, se disting două planuri de analiză pentru unități: același element are un rol în plan sintactic (de exemplu, vom vorbi despre subiect, atribut, nume predicativ...) și pe plan tematic (în acest caz vom vorbi de temă și de remă). "Tema" este grupul care prezintă informația ca fiind deja dobândită, "rema" grupul care prezintă informația ca nouă. Astfel, în fraza: Paul mi-a dăruit un stilou
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și cronologie de Angela Cismaș), Editura Nemira, București, 1995, p. 322. 229 Albert Cohen, Solal, p. 130. 230 Christine Angot, Quitter la ville, p. 12. 231 Nu vorbim aici decât de adjective numite "calificative", cele care pot avea o utilizare predicativă (pământul este uscat) și o variație în grade (foarte uscat, cel mai uscat). 232 Acest capitol este inspirat mai ales din lucrările lui J.-C. Milner, de unde am extras elementele care ne interesează. Pentru o prezentare mai amplă supra acestei
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
finale, topica SVO (că și miao-yao), în timp ce restul limbilor tibeto-birmane folosesc topica SOV. Mai sînt amintite 286 printre trăsăturile caracteristice: opoziția non-aspirat/aspirat doar la oclusivele surde, existentă tonurilor, topica atribut substantival-demonstrativ-nume și atribut adjectival-nume, adjectivul fără demonstrativ fiind nume predicativ. Patru subramuri: sgaw (karena standard), pwo, pa-o și kayah; unii consideră că a patra subramura este bwe, iar kayah nu este decît o componentă a acesteia. 6.6.4. Familia tai-kadai (daica) 95 de limbi (Etnologue) vorbite de 100
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
0 adj. aceleiași = 2 acelorași = 0 Pronumele și adjectivul demonstrativ de identitate au forme omonime. Analiza pe corpus arată folosirea mult mai frecventă a formelor adjectivale decât a celor pronominale. O situație mai specială au demonstrativele de identitate din pozițiile predicative, unde distincția pronume - adjectiv este mai dificil de făcut. Dacă citirea demonstrativului este predicativă (demonstrativul respectiv actualizează sensul de "neschimbat"), atunci interpretarea este de adjectiv de identitate. Era mereu aceeași? (IVLRA) Îl găsesc același și după atâția ani. În situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
omonime. Analiza pe corpus arată folosirea mult mai frecventă a formelor adjectivale decât a celor pronominale. O situație mai specială au demonstrativele de identitate din pozițiile predicative, unde distincția pronume - adjectiv este mai dificil de făcut. Dacă citirea demonstrativului este predicativă (demonstrativul respectiv actualizează sensul de "neschimbat"), atunci interpretarea este de adjectiv de identitate. Era mereu aceeași? (IVLRA) Îl găsesc același și după atâția ani. În situațiile în care citirea este refererențială anaforică, demonstrativul de identitate are valoare pronominală. Cel care
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
număr mai limitat de contexte. Analiza pe corpus demonstrează faptul că utilizarea adjectivului demonstrativ de identitate este mult mai frecventă decât cea a pronumelui corespunzător. Fără subordonați, pronumele demonstrativ de identitate cu citire referențială poate apărea mai ales în poziții predicative: Cel ce ne-a examinat este același. Ocurențele acestuia în alte poziții sintactice decât cele predicative sunt mai rar întâlnite: Am auzit-o pe aceeași vorbind despre festival I-am zis aceleiași cum trebuie să procedeze. Pronumele demonstrativ de identitate
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
este mult mai frecventă decât cea a pronumelui corespunzător. Fără subordonați, pronumele demonstrativ de identitate cu citire referențială poate apărea mai ales în poziții predicative: Cel ce ne-a examinat este același. Ocurențele acestuia în alte poziții sintactice decât cele predicative sunt mai rar întâlnite: Am auzit-o pe aceeași vorbind despre festival I-am zis aceleiași cum trebuie să procedeze. Pronumele demonstrativ de identitate funcționează cu precădere ca antecedent pentru propozițiile relative: Am vorbit cu același cu care ai vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
pentru propoziția simplă cu subiect multiplu, folosirea procedeului simbolizării pune în evidență faptul că propoziția este simplă, deși are mai multe cuvinte în structură. Se evidențiază și rolul virgulei. La fel, prin folosirea procedeului simbolizării se pune în evidență numele predicativ multiplu Ăfără a da elevilor terminologia) și se stabilește că propoziția este simplă. Totodată se scoate în evidență importanța virgulei. Însușirea altor părți multiple de propoziție ca atributul și complementul, în clasa a-IV-a favorizează consolidarea cunoștințelor de punctuație implicate de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Nimic [nu se întâmplă] (predicatul verbal); Unde ai pus caietul subțire? Pe raft [am pus caietul subțire] (subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal); Câte mere vrei? (subiectul) [Vreau] trei [mere] (subiectul, predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele omise trebuie să fie recuperabile din context; nu trebuie considerate elipse formulările de genul "mulțumesc" sau "(nu) sunt de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
relațiilor binare dintre aceștia și regent : GN = (GA +) S (+ GPrep). În grupul nominal acest garaj plin de mașini, sintagma plin de mașini este GA (în care adjectivul este cap de grup), dar aceeași sintagmă poate îndeplini și funcția de nume predicativ într-un grup verbal: garajul este plin de mașini; un GPrep poate fi ca adăpost din ca adăpost, acest garaj este inutil (în care prepoziția este cap de grup, iar grupul funcționează ca element predicativ suplimentar; cel mai adesea însă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
îndeplini și funcția de nume predicativ într-un grup verbal: garajul este plin de mașini; un GPrep poate fi ca adăpost din ca adăpost, acest garaj este inutil (în care prepoziția este cap de grup, iar grupul funcționează ca element predicativ suplimentar; cel mai adesea însă, GPrep este nume predicativ sau complement în grupul verbal: garajul este în curte; garajul se vede din curte; garajul a fost construit de către vecin). Determinanții care, așadar, pot fi dezvoltați și ei în grupuri sintactice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
verbal: garajul este plin de mașini; un GPrep poate fi ca adăpost din ca adăpost, acest garaj este inutil (în care prepoziția este cap de grup, iar grupul funcționează ca element predicativ suplimentar; cel mai adesea însă, GPrep este nume predicativ sau complement în grupul verbal: garajul este în curte; garajul se vede din curte; garajul a fost construit de către vecin). Determinanții care, așadar, pot fi dezvoltați și ei în grupuri sintactice determinante (adjectivale, substantivale genitivale sau prepoziționale) poartă, la diverși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cașcaval" < germ. Schweizer[käse] "idem" (schweizer "elvețian, din Elveția", Käse "cașcaval, brânză"). Împrumuturile prin condensarea sintagmelor nominale subordonatoare pot constitui cazuri mai complexe, în care determinantul menținut, având valoare atributivă, este alcătuit dintr-un adjectiv (cu funcție potențială de nume predicativ, dar neînsoțit de copulă) și un substantiv la forma posesivă de pers. a 3-a care determină substantivul omis și este regent al adjectivului: rom. ustuacic "un fel de luntre, de ambarcație fără punte" < tc. üstü açık [gemi] "idem" (gemi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a profita de o ocazie, a exploata o situație; a căuta de lucru" < rom. a[-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.] + suf. verbal magh. -ál. Reținerea verbului copulativ dintr-o expresie în care elementul omis are funcție de nume predicativ s-a petrecut, cu sprijinul derivării, în exemplul rom. a firui "a blestema, a ocărî" < fire[-ar] sau fire[-ai] [al dracului, al naibii, al răului], deci într-o imprecație redusă la verb. VII. 2.7. Regent verbal + determinant substantival
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a termenilor. Din această cauză, spune Mărginean, este nevoie de formalizare în științele socio-umane. În acord cu obiectivele cercetărilor, Fawcett și Downs (1992) identifică trei tipuri de teorii: teorii empirice sau descriptive, teorii explicative, bazate pe analize corelaționale, și teorii predicative (ce presupun cercetări experimentale). Există, după Lazăr Vlăsceanu, patru clase de elemente ale metodologiei: a. enunțurile teoretice fundamentale admise ca referințe pentru structura paradigmatică a unei teorii și convertite în principii metodologice de orientare a abordării realității sociale; b. metodele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și pronumele se pot situa deopotrivă pe poziția de regent și pe poziția de determinant în interiorul unei relații sintactice de dependență. În interiorul relației de interdependență, substantivul și pronumele pot deopotrivă dezvolta funcția sintactică de subiect și pot participa, ca nume predicative, la realizarea funcției sintactice de predicat (predicat analitic). Adjectivul și adverbul ocupă, în interiorul unei relații de dependență, mai ales poziția de determinant; adjectivul având ca regent substantive iar adverbul, verbe. În interiorul relației de interdependență, adjectivul și, mai rar, adverbul intră
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]