1,560 matches
-
logici era de a rezolva paradoxurile generate de mecanica cuantică și de a încerca, în măsura posibilului, să ajungă la o forță predictivă mai mare decît prin logica clasică. Statutul său rămîne și astăzi ambiguu: ne îndoim de forța sa predictivă și chiar de existența sa, ca teorie generală a inferențelor valabile 17. Situația este bine rezumată de Heinz Pagels: "... majoritatea fizicienilor, ca și majoritatea altor oameni, ezită să-și abandoneze modul obișnuit, boolean de a gîndi... care este copiat după
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
logicilor cuantice au modificat a doua axiomă a logicii clasice axioma non-contradicției introducînd noncontradicția cu mai multe valori de adevăr în locul celei a cuplului binar (A, non-A). Aceste logici multiva-lente, al căror statut e încă controversat în ceea ce privește puterea lor predictivă, nu au luat în considerație o altă posibilitate: modificarea celei de a treia axiome axioma terțului exclus. A fost meritul istoric al lui Lupasco de a fi afirmat că logica terțului inclus este o logică adevărată, formalizabilă și non-contradictorie. Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
vreun nivel de realitate privilegiat în raport cu toate celelalte niveluri? Unitatea cunoașterii, dacă există, este oare de natură obiectivă sau subiectivă? Care este rolul rațiunii în existența unei eventuale unități a cunoașterii? Care este, în domeniul reflecției și al acțiunii, forța predictivă a noului model de Realitate? În ultimă instanță, înțelegerea lumii prezente este, oare, posibilă? Realitatea presupune, potrivit abordării transdisciplinare, un anumit număr de niveluri. Considerațiile ce urmează nu depind de faptul că acest număr este finit sau infinit. Pentru claritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nici "absolutist" (nu afirmă natura pur necondiționată a omului, nu identifică omul cu Absolutul)303. Într-un fel, "naturalismul" semnalează riscul pierderii de sine a umanului prin necondi-ționarea și nelimitatea sa, prin trecerea lui în absolut; de aici o funcție "predictivă" a naturalismului, îndeplinită însă indirect. "Absolutismul", pe de altă parte, dezvăluie riscul pierderii omului în natură, al dizolvării ființei omului într-o condiție a sa; "Pierderea noastră în natură înseamnă a se bate pasul pe loc într-un proces în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al dizolvării ființei omului într-o condiție a sa; "Pierderea noastră în natură înseamnă a se bate pasul pe loc într-un proces în esență mereu identic și deci absurd prin monotonia sa"304; și absolutismul are, așadar, o funcție "predictivă", asigurată, de asemenea, indirect. O viziune (teorie, model de filosofare, concepție) antropologică așa cum descoperim în personalismul energetic și în celelalte specii personaliste nu este unică în filosofia contemporană. De altminteri, orice filosofie postkantiană cu intenții antropologice are un accent personalist
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și formalitățile ei, ceremonia celebrează semnificațiile făurite de om, ceea ce este cultural determinat, ceea ce este regulat, ceea ce are un nume și o explicație”. Pentru acești cercetători, deosebirea esențială vine din gradul de formalizare: ceremoniile sunt mai strict reglementate (dimensiunea repetitivă, predictivă și standardizată este mai evidentă) și, prin formalizare, ele impun și legitimează ordinea socială și structurile de putere deja existente. În acest sens, politicul abundă În ceremonii intens formalizate: zilele naționale, depunerile de coroane, decorările, paradele militare, congresele partidelor etc.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că adolescenții cu ADHD consumă substanțe psihoactive (alcool, tutun și droguri ilegale) în procent mai mare decât cei care nu suferă de această tulburare (Molina & Pelham, 2003). Mai mult, autorii sugerează că diagnosticul de ADHD în copilărie are aceeași valoare predictivă în ceea ce privește consumul de substanțe psihoactive ca și existența unor cazuri similare în istoricul familiei și că acest risc este unul general (putând fi vorba de alcool, tutun, marijuana și alte droguri). Atenție Descoperirea cea mai importantă din acest studiu este
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a abuzului de substanțe psihoactive au arătat că adolescenții hiperactivi au mai mari șanse de a deveni consumator de țigări și alcool decât ceilalți adolescenți. simptomele grave de neatenție indică un risc de consum de droguri. ADHD are aceeași valoare predictivă în ceea ce privește consumul de substanțe psihoactive ca și istoricul familial. cercetătorii au constatat că toate cele de mai sus sunt valabile. Deși programele în 12 etape par să fie o alternativă de tratament viabilă pentru adolescenții care au probleme cu consumul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
decisiv”. Economistul german sugerează că în condițiile actuale, cunoștințele reprezintă factorul de producție decisiv, iar funcțiile de producție din teoria economică tradițională nu corespund realității. Din moment ce nu explică procese de producție la nivel microeconomic, acestea nu au valențe explicative și predictive nici la nivel macroeconomic, pentru creșterea output-ului național. Informațiile și cunoștințele sunt încorporate în capitalul uman, concept care a reprezentat punctul forte al cercetării economice în anii ’60 și recent, a revenit în atenția economiștilor. Pe măsură ce mediul politc și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
politice supraviețuiesc celor patru mobilități în mod remarcabil. Oricare ar fi gradul celor patru mobilități, se pare că indivizii nu se mută atât de departe, încât să nu mai vorbească unii cu alții. De exemplu, cel puțin pentru SUA, indicatorul predictiv cel mai bun al modului în care vor vota oamenii este cunoașterea modului în care au votat părinții lor. Deplina liberalizare a ordinii sociale, producerea și reproducerea indivizilor care se "inventează" singuri poate lua mult timp, mult mai mult decât
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
poate face distincția între două tipuri de validitate criterială: validitate concurențială care înseamnă compararea între metode sau instrumente care nu prea are aplicabilitate practică deoarece este greu de stabilit care instrument este valid și devine în acest fel referențial; validitate predictivă care se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa, în cazul sondajului de opinie politică, comportamentul de vot sau atitudinea față de o anumită problemă. Din punct de vedere practic, "validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este valid și devine în acest fel referențial; validitate predictivă care se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa, în cazul sondajului de opinie politică, comportamentul de vot sau atitudinea față de o anumită problemă. Din punct de vedere practic, "validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument aplicat anterior cu rezultatele după un criteriu practic, cu ceea ce s-a întâmplat efectiv la un moment posterior ca în cazul votării."(T. Rotariu, P. Iluț, 1997). Dar, din păcate, în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
prin măsurători efectuate la diferite momente și un indice de probabilitate. Dar aceste modele, pe lângă alte probleme, ar trebui să pună în discuție fidelitatea măsurării. Testele folosite pentru selecția personalului în diferite domenii sunt, prin natura lor, corelate cu validitatea predictivă. De exemplu, un test folosit pentru alegerea viitorilor polițiști este valid dacă există o legătură între rezultatele sarcinilor proprii muncii de polițist. Logica și procedurile sunt aceleași pentru ambele tipuri de validitate; singura diferență este existența prezentă sau viitoare a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai multe informații, mai multe cazuri, vor servi întotdeauna la sporirea certitudinii concluziilor noastre, în practică acest lucru nu este realizabil. În perioada 1997-2000, au fost institute care au realizat cercetări lunare. Dacă acest lucru a făcut posibil construirea modelelor predictive, el s-a dovedit insuficient în ceea ce privește fidelitatea datelor recoltate. Pentru a îmbunătăți modelul ar fi fost neapărat necesar să se realizeze două măsurători în aceeași lună pentru a sesiza fluctuațiile opiniilor la un interval de două săptămâni ceea ce ar fi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atât influențează variabila dependentă mai mult). Acest coeficient este cunoscut ca fiind coeficientul de regresie pentru respectiva variabilă. Cu ajutorul regresiei multiple se investighează care sunt variabile și în ce proporție ar trebui luate în considerare acestea, pentru a crește puterea predictivă a variabilei dependente 23. Diagrama Scatter Pentru a obține o diagramă între două variabile, se selectează din meniu GRAPHS/CHART BUILDER/SCATTER. Aici vom specifica ce variabilă va fi pe y și ce variabilă pe x. Accesând opțiunea Titles/Footnotes
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
începând cu 1963. Fiecare articol este clasificat drept „paradigmă”. Toate aceste articole clasice, publicate în revistele nord-americane utilizau un cadru conceptual economic: 63,6% dintre ele foloseau „paradigmă” piața de capital, 18,2% „paradigma” teoriei pozitive Și 18,2% „paradigma” predictivă. Conform lui Esnault Și Hoarau (1994), în contabilitate avem cinci paradigme fundamentale: abordarea inductivă - elaborarea unei teorii contabile prin generalizarea observațiilor furnizate de practicile contabile; abordarea deductivă - elaborarea unei teorii contabile după definirea prealabilă a obiectivelor din care sunt deduse
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Hoarau (1994), în contabilitate avem cinci paradigme fundamentale: abordarea inductivă - elaborarea unei teorii contabile prin generalizarea observațiilor furnizate de practicile contabile; abordarea deductivă - elaborarea unei teorii contabile după definirea prealabilă a obiectivelor din care sunt deduse postulate, principii, reguli; abordarea predictivă - permite testarea regulilor Și metodelor contabile, folosind drept criteriu capacitatea lor de a prezice evenimentele, de a fundamenta decizia. Este previzionată reacția piețelor de capital; abordarea comportamentală - mizează pe analiza reacțiilor utilizatorului de informație contabilă în momentul publicării acesteia Și
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ceea ce face din acest concept unul general. Valoarea justă nu presupune o singură metodă de evaluare. Ea reprezintă mai degrabă un principiu Și recunoaște orice instrument de măsurare conform acestuia. Bernheim (1999b) sintetizează avantajele Și calitățile valorii juste astfel: caracterul predictiv - valoarea justă reprezintă cea mai bună bază de previziune a fluxurilor financiare viitoare; comparabilitatea - valoarea justă reflectă valoarea actualizată a tuturor instrumentelor, indiferent de natura lor; coerența - valoarea justă este adaptată gestiunii active a riscurilor financiare; complexitatea redusă - un model
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
nu se ajunge la certitudine, fiind doar o cunoaștere probabilistică. Din această cauză, în domeniul psihologic nu vom putea stabili un diagnostic definitiv, ci doar un pronostic, care va trebui să fie elaborat pe termen scurt, pentru a evita erorile predictive datorate evoluției în timp a subiecților, modificările, uneori spectaculoase, determinate de multitudinea și complexitatea factorilor implicați în schimbare. Cunoașterea în domeniul aptitudinilor este mai avansată, precizia în măsurare fiind mult mai mare față de alte aspecte ale personalității, în care nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ar avea drept coordonate principale (în această ordine) mobilizarea, calitățile intelectuale și participarea. Așadar, rolul instituțional al profesorului își pune apăsat amprenta asupra reprezentării pe care el și-o contruiește despre elev. Aceasta este structurată de caracteristicile socotite de profesor predictive pentru succesul sau eșecul școlar. Succesul și eșecul sunt ele însele concepute din perspectiva normelor instituției educative. În afara acestui cadru de referință, pentru definirea succesului și eșecului profesorii țin seama de progresele (sau regresele) elevilor, precum și de performanțele elevilor de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
TTCT, Wallach și Kogan, Getzels și Jackson și al unor teste similare (de exemplu, Cline, Richards, și Abe, 1962; Eisen, 1989: Hoepfner și Hemenway, 1973; Torrance, 1981c; Torrance, Khatena și Cunnington, 1973; Williams, 1979, 1980) pare destul de convingător, față de validitatea predictivă și discriminatorie a testelor de gândire divergentă atitudinile sunt împărțite (cf. Bachelor, 1989; Clapham, 1996; Cooper, 1991; Fox, 1985; Renzulli, 1985; Rosen, 1985; Thompson și Anderson, 1983). Validitatea predictivă a testelor 1 și aparenta susceptibilitate manifestată față de consecințele administrării, etalonării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Cunnington, 1973; Williams, 1979, 1980) pare destul de convingător, față de validitatea predictivă și discriminatorie a testelor de gândire divergentă atitudinile sunt împărțite (cf. Bachelor, 1989; Clapham, 1996; Cooper, 1991; Fox, 1985; Renzulli, 1985; Rosen, 1985; Thompson și Anderson, 1983). Validitatea predictivă a testelor 1 și aparenta susceptibilitate manifestată față de consecințele administrării, etalonării și învățării testelor de gândire divergentă reprezintă subiectele controversante. De exemplu, omogenitatea eșantionului în funcție de performanță sau capacitate poate influența rezultatele pentru că valorile psihometrice superioare sunt atribuite, în general, eșantioanelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
desfășoară investigația, definirea conceptului, instrumentarea, administrarea, eșantionarea și analiza statistică. Critica abordării psihometrice În urma unei recenzii favorabile, în ansamblu, studiilor psihometrice întreprinse până la mijlocul anilor ’60, Taylor și Holland (1964) observă că există „în cercetarea creativității nevoia stringentă de studii predictive (longitudinale) care să includă o largă diversitate de potențiali predictori potențiali și care să utilizeze, după o prelucrare corespunzătoare, criterii externe valide de creativitate” (p. 48). În mod similar, Cattell și Butcher (1968) remarcă: Psihologia s-a angajat rareori într-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
angajat rareori într-un proiect la fel de temerar precum cel al definirii criteriilor creativității. Dacă stabilirea unui criteriu valid pentru „reușita unui șofer de autobuz” prezintă dificultăți, este evident că obținerea unui criteriu de măsurare a „creativității” în scopul verificării valorii predictive a testelor va provoca majore probleme teoretice și practice (pp. 285-286). După mai mult de 30 de ani de investigații în domeniu, problema stabilirii criteriilor, deși discutată aici numai în termenii produselor creative (cel mai utilizat criteriu), constituie încă o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ani de investigații în domeniu, problema stabilirii criteriilor, deși discutată aici numai în termenii produselor creative (cel mai utilizat criteriu), constituie încă o piedică majoră în calea progresului cercetării psihometrice a creativității. De exemplu, criticii consideră că validitatea discriminatorie și predictivă și validitatea de criteriu în general nu au fost încă demonstrate (Gardner, 1988b, 1993a; Kogan și Pankove, 1974; Wallach, 1976). Weisberg (1993) folosește acest argument pentru a critica testele de asociații distante, de intuiție, personalitate și gândire divergentă, afirmând că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]