551 matches
-
final într-un studiu de validare este reprezentat de revalidarea sau replicarea rezultatelor obținute pe un alt eșantion, deoarece trebuie să ne asigurăm că rezultatele obținute nu sunt influențate de o eroare statistică în comparație cu o corelație reală între criteriu și predictor. În orice studiu care implică prelucrări statistice, semnificația coeficienților se poate obține din întâmplare, în comparație cu relațiile reale dintre variabilele care ne interesează (de exemplu. erorile de tip alfa). Pentru a ne proteja de comiterea unor astfel de erori în concluziile
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
semnificația coeficienților se poate obține din întâmplare, în comparație cu relațiile reale dintre variabilele care ne interesează (de exemplu. erorile de tip alfa). Pentru a ne proteja de comiterea unor astfel de erori în concluziile noastre despre cum poate sau nu un predictor să prezică un criteriu, re-validăm sau repetăm analizele pe un alt eșantion de subiecți. Este foarte puțin probabil că vom obține aceleași rezultate de două ori dacă nu există vreo relație între variabilele în cauză. Cu alte cuvinte, sunt extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
variabilele în cauză. Cu alte cuvinte, sunt extrem de mici șansele de a obține două erori succesive de tip alfa. Pentru a realiza revalidarea, avem nevoie de două eșantioane: primul eșantion este folosit pentru a afla dacă criteriul corelează semnificativ cu predictorul iar al doilea eșantion este folosit pentru a verifica dacă relația semnificativă care a apărut la primul eșantion se repetă și la al doilea. Predictorul este validat în primul eșantion și apoi este verificat sau revalidat în cel de-al
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de două eșantioane: primul eșantion este folosit pentru a afla dacă criteriul corelează semnificativ cu predictorul iar al doilea eșantion este folosit pentru a verifica dacă relația semnificativă care a apărut la primul eșantion se repetă și la al doilea. Predictorul este validat în primul eșantion și apoi este verificat sau revalidat în cel de-al doilea. Re-validarea ne întărește încrederea că predictorul poate prezice criteriul sau criteriile urmărite. 4.3.6. Generalizarea validității Există situații în care nu este necesară
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a verifica dacă relația semnificativă care a apărut la primul eșantion se repetă și la al doilea. Predictorul este validat în primul eșantion și apoi este verificat sau revalidat în cel de-al doilea. Re-validarea ne întărește încrederea că predictorul poate prezice criteriul sau criteriile urmărite. 4.3.6. Generalizarea validității Există situații în care nu este necesară colectarea datelor pentru validarea unui test de selecție sau a altor instrumente. Testele de selecție care sunt valide într-un context sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
KSAs). Folosind această metodă, se poate realiza o analiză a postului pentru a determina KSAs-urile necesare iar apoi se aleg metode validate pentru a determina fiecare dintre KSAs-uri. Dacă rezultatele analizei postului indică necesitatea abilității cognitive, va fi ales ca predictor un test existent de abilități cognitive. Această metodă se bazează mult pe rezultatele cercetărilor existente în ceea ce privește validitatea metodelor existente și nu implică colectarea datelor pentru a testa validitatea predictorilor. O organizație se poate baza deseori pe validitatea rezultatelor generalizate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
identificarea angajaților care vor avea succes de cei care nu vor avea succes. Figura 4.3.8.1. ilustrează un tabel de contingență în care sunt punctele (marcate prin x) sunt asocieri ale datelor individuale privind evaluarea din timpul selecției (predictorii) și evaluarea performanțelor (criteriul) în eventualitatea angajării. Pozitivii sunt indivizi evaluați peste pragul de selecție și care sunt considerați buni performeri; Negativi sunt indivizi evaluați sub pragul de selecți și care dacă ar fi fost angajați ar fi evaluați ca
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
număr mare de pozitivi, iar un număr mic de indivizi considerați acceptabili va crește serios riscul unei selecții eronate. În practică, este imposibil să fie eliminați toți falșii negativi și toți falșii pozitivi. Soluția care rămâne este creșterea validității testelor predictoare astfel încât, cu cât este mai mare validitatea predictorilor cu atât sunt mai mici șansele ca oamenii să fie clasificați greșit (Muchinsky, 1989 apud Iosif, 2001). În al doilea rând, psihologii industriali și organizaționali au dezbătut următoarea problemă: cum analiza utilității
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
greșit (Muchinsky, 1989 apud Iosif, 2001). În al doilea rând, psihologii industriali și organizaționali au dezbătut următoarea problemă: cum analiza utilității a fost folosită pentru a demonstra că aceste proceduri de selecție pot avea efecte importante pentru organizație. Chiar dacă un predictor va determina alegerea unor angajați mai buni, nu este întotdeauna obligatoriu ca rezultatul să fie un beneficiu pentru organizație deoarece beneficiile utilizării unui predictor ar putea fi mai mici decât costurile. Pentru unele posturi de muncă dintr-o fabrică, de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a demonstra că aceste proceduri de selecție pot avea efecte importante pentru organizație. Chiar dacă un predictor va determina alegerea unor angajați mai buni, nu este întotdeauna obligatoriu ca rezultatul să fie un beneficiu pentru organizație deoarece beneficiile utilizării unui predictor ar putea fi mai mici decât costurile. Pentru unele posturi de muncă dintr-o fabrică, de exemplu, nu sunt necesare multe abilități din partea candidatului și este greu de justificat alegerea unor metode scumpe de selecție, cum ar fi centrele de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și evaluarea performanței cardiace și a capacității de efort. 10.2. Estimarea riscului Selecția pacienților vârstnici pentru aplicarea măsurilor de prevenție primară și secundară este imperios necesară, având în vedere că antecedentele personale patologice cardiovas - culare reprezintă cel mai important predictor pentru apariția unui nou eveniment cardio - vascular, precum și pentru mortalitate (11). Conform recomandărilor ultimului ghid de prevenție a bolilor cardiovasculare al Societății Europene de Cardiologie din 2012, precum și ale ghidului AHA din 2013, persoanele vârstnice ar trebui incluse în evaluarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
mortalitate. La niveluri similare ale TA sistolice, riscul crește cu atât mai mult cu cât TA diastolică este mai mică, deci cu cât presiunea pulsului este mai mare. Presiunea pulsului, care reflectă rigiditatea arterială legată de vârstă, este așadar un predictor mai puternic decât TA diastolică după vârsta de 60 de ani (44). Pacientul vârstnic cu medicație antihipertensivă prezintă un risc mai mare de a dezvolta hipotensiune arterială ortostatică și postprandială comparativ cu adultul tânar. Un aspect particular este și pseudohipertensiunea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
crescute ale trigliceridelor determină creșterea riscului de evenimente- coronariene cu 80%, mortalitatea de cauză coronariană cu 70% și cu 50% incidența AVC, la toate grupele de vârstă, independent de sex (52). Casiglia și colaboratorii săi subliniază că hipertrigliceridemia este un predictor important pentru mortalitatea cardiovasculară la bărbații vârstnici (8). HDL-colesterolul s-a dovedit un parametru corelat cu riscul cardiovascular. Astfel, subiecții cu valori mari prezintă o speranță de viață crescută (53,54). În trialul clinic Pros- pective Study of Pravastatin in
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
micro- și macroangiopatiei, precum și a mortalității este mai mare la vârstnicii cu DZ tip 2, comparativ cu adulții tineri (61). DZ este considerat factor de risc cardiovascular independent puternic la vârstnici, atât la femei, cât și la bărbați, și un predictor major pentru apariția unor noi evenimente cardiovasculare la pacienții cu boli cardiovasculare (62). De aceea este imperios necesar un control glicemic adecvat la vârstnici. 10.2.1.3. Obezitatea La vârstnici se constată o prevalență înaltă a obezității, dar studiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
acut. În plus, consecința incidenței crescute a șocului cardiogen și a insuficienței cardiace acute, mortalitatea pacienților cu sindrom coronarian acut crește progresiv cu înaintarea în vârstă (5,90). În acest context, multiple studii au arătat că vârsta înaintată reprezintă un predictor puternic pentru mortalitatea atât pe termen scurt, cât și lung, postinfarct miocardic acut. Perioada medie de supraviețuire după un prim infarct miocardic scade de la 17 ani pentru subiecții de 55 de ani, la 13,3 pentru pacienții de 64 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
fiziologică a aparatului cardiovascular, în asociere cu senescența altor organe și sisteme, cauzează diverse boli cardiovasculare și le agravează pe cele preexistente. La pacienții vârstnici, o afecțiune cardiovasculară aterosclerotică în antecedente, ca de exemplu un infarct miocardic acut, reprezintă un predictor puternic de recurență a unor noi evenimente cardiovasculare. De aceea este imperios necesară implementarea măsurilor de prevenție, independent de vârstă. Astfel, studiile au arătat reducerea mortalității și morbidității la vârstnicii care au urmat un tratament adecvat al HTA, insuficienței cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
aplică unui eșantion de persoane un chestionar privind altruismul, el va obține pentru fiecare dintre acestea un eșantion comportamental reprezentativ pe baza căruia se poate calcula poziționarea medie a fiecărei persoane în raport cu factorul subiacent investigat. Aceste date vor constitui variabila predictor. Culegând apoi, pe baza observației sistematice, dovezi empirice privind comportamente altruiste reale ale acelor persoane - atât în contextul grupului de prieteni, cât și față de unele persoane necunoscute ce reclamă o astfel de intervenție -, se obține variabila criteriu (pentru două situații
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
empirice privind comportamente altruiste reale ale acelor persoane - atât în contextul grupului de prieteni, cât și față de unele persoane necunoscute ce reclamă o astfel de intervenție -, se obține variabila criteriu (pentru două situații distincte). Prin corelarea datelor obținute la variabila predictor cu cele obținute la ambele criterii (în exemplul de față aplicându-se mai facil o regresie multiplă), în măsura în care între acestea apare o bună relație de asociere, cercetătorul va putea conchide că personalitatea dispune de o astfel de consistență. Așa cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Studiul Diferențelor Individuale, pune, de asemenea, problema testării și identificării tipurilor de personalitate în selecția profesională și a modului în care se corelează acestea cu eficiența în muncă. Deși a existat o perioadă în care variabila personalitate era consideratată un predictor nerelevant al comportamentului individului la locul de muncă și deci validitatea trăsăturilor de personalitate era discutabilă, în ultimul deceniu testele de personalitate au fost redimensionate în psihologia organizațională și industrială, care se centrează acum pe explorarea relației personalitate-performanță. Autorul prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
riscului, dar necesită un dispozitiv de calculare on line (http: //euroscore.org/calc.html) (3,5). Dincolo de eva luarea riscului chirurgical, EuroSCORE a fost evaluat și în nume-roase studii importante pe pacienți revascularizați prin PCI, dovedindu-se a fi un predictor independent al mortalității și/sau al evenimentelor cardiovasculare majore adverse (ECMA) pe o peri oadă de urmărire de până la 5 ani. Exemplul cel mai concludent este dat de Studiul SYNTAX, care evaluează prognosticul pacienților revascularizați PCI/BAC, în care EuroSCORE
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
evenimentelor cardiovasculare majore adverse (ECMA) pe o peri oadă de urmărire de până la 5 ani. Exemplul cel mai concludent este dat de Studiul SYNTAX, care evaluează prognosticul pacienților revascularizați PCI/BAC, în care EuroSCORE s-a dovedit a fi un predictor independent al ECMA pe o perioadă de urmărire de un an la pacienții tratați prin PCI în grupul pacienților încadrați în segmentul celor eligibili pentru PCI (3,10). De asemenea, conform registrului condus de Rodes-Cabau și colaboratorii săi, EuroSCORE ≥ 9
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
perioadă de urmărire de un an la pacienții tratați prin PCI în grupul pacienților încadrați în segmentul celor eligibili pentru PCI (3,10). De asemenea, conform registrului condus de Rodes-Cabau și colaboratorii săi, EuroSCORE ≥ 9 a fost cel mai bun predictor al ECMA la 23 de luni de urmărire la 249 de pacienți octogenari revascularizați prin PCI/BAC cu leziune de trunchi comun (cit. de 3). Mayo Clinic Risk Score [MCRS], aflat la a doua versiune, și [ACEF] score (Age,Creatinine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
mai obiectivă. După folosirea sa pentru prima dată în cadrul trialului SYNTAX, acest scor de risc a fost folosit și în numeroase alte studii. O analiză recentă a celor mai importante șapte trialuri pentru DES au identificat SXscore ca fiind un predictor independent pentru ECMA și/sau mortalitatea la pacienții tratați prin PCI (3), confirmând rezultatele în ceea ce privește riscul și prognosticul pacienților obținut în cadrul trialului SYNTAX. Scorul este în acest moment recunoscut și încadrat atât în ghidul american, cât și în cel european
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
University microfilms no. 9107625). Williams, F.E. (1979), „Assessing creativity across Williams «cube» model”, Gifted Child Quarterhj, 23, pp. 748-756. Williams, F.E. (1980), Creativity assessment packet, DOK Publishers, Buffalo, NY. Witt L.A., Beorkrem, M.N. (1989), „Climate for creative productivity as a predictor of research usefulness and organizational effectiveness in an R&D organization”, Creativity Research Journal, 2. Yumada, Tam, A.Y.-W. (1996), „Prediction study of adult creative achievement: Torrance’s longitudinal study of creativity revisited”, Journal of Creative Behavior, 30, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Psychology, 47, pp. 848-852. Suedfeld P., Bhick, S. (1993), „Changes in integrative complexity accompanying significant life events: Historical evidence”, Journal of Personality and Social Psychology, 64, pp. 124-130. Suedfeld, P., Piedrahita, L.E. (1984), „Intimations of mortality: Integrative simplification as a predictor of death”, Journal of Personality and Social Psychology, 47, pp. 848-850. Sulloway, F.J. (1996), Born to rebell: Birth order; family dynamics, and creative lives, Pantheon, New York. Terman, L.M. (1917), „The intelligence quotient of Francis Galton in childhood”, American Journal of
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]