571 matches
-
studii empirice. Am văzut și noi, spre pildă, în secvențele anterioare, că s-a dovedit experimental cum, în prestarea unor atitudini relaționate cu altele sau cu manifestări deschise de conduite, este adânc implicată identitatea de sine. După cum metaanalizele studiilor cu privire la predictorii comportamentali arată că, pentru foarte frecvente conduite din viața de zi cu zi, „habitusurile” sunt de cea mai mare acuratețe (Aulette și Wood, 1997, apud Eagly și Chaiken, 1998). Redăm în figura 3 un astfel de model compozit al relației
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a structurilor axiologice, decât prin intenții comportamentale specifice. Studii de laborator și, mai ales, de teren arată că, pentru conduite mai complexe și de durată, valorile - în calitatea lor de standarde apreciative generale ale normelor, atitudinilor și comportamentelor - sunt un predictor comportamental bun (Rokeach, 1979). Ocupându-se de cruciala problemă a relației dintre atitudinile și conduitele oamenilor, psihologii sociali au resimțit acut nevoia de a suplimenta nu doar numărul ca atare al variabilelor luate în considerare, ci și natura acestora. Și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Remarca de mai sus are valabilitate pentru asociații și munci foarte specifice (în particular, cazul celor bolnavi, și cu precădere de SIDA), fiindcă, dacă avem în vedere comportamente prosociale cu rază de acțiune mai largă, empatia este constatabilă ca un predictor important (Penner și Finkelstein, 1998), alături de locul de control intern (Guagnano, 1995) și, în general, portretul personalității altruistice. Alături de și în consonanță sau chiar în concurență cu personalitatea altruistică, D. McAdams și colaboratorii săi (1997) propun ca pe un concept
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anumite trăsături, exprimate în indici de dispersie. Compoziția se referă, pe lângă indicatorii sociodemografici (vârstă, sex, școlaritate, status social), și la aspecte psihologice (interese, atitudini, trăsături de personalitate). Studiile metaanalitice (însumarea și confruntarea mai multor rezultate ale investigațiilor sistematice) arată că predictorul cel mai bun pentru conduita individului în grup este inteligența, pe baza căreia, dacă o combinăm cu extraversiunea și capacitatea de ajustare, obținem predicții de o și mai mare acuratețe, mai ales în ceea ce privește activismul și popularitatea în grup, precum și probabilitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mamei și al copilului, impactul mediului familial asupra rezultatelor școlare, influența limbajului mamei asupra dezvoltării psihointelectuale a copilului, rolul imaginii de sine asupra dezvoltării copilului În familie etc. Mai multe studii au demonstrat că nivelul intelectual al mamei reprezintă un predictor important și sigur asupra dezvoltării inteligenței copilului (Farran, Ramey și Campbell, 1980); acest fapt este mai evident În cazul mamelor cu un QI mai mic de 80 - cu cât coeficientul de inteligență al mamei este mai scăzut, cu atât este
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
de rețea a comunităților asupra participării. Potrivit unor studii (McAdam, McCarthy, Zald, 1988), oamenii participă mai puțin din motive atitudinale sau psihologice și mai des datorită faptului că poziția lor structurală în lume facilitează sau împiedică implicarea. Astfel, unul dintre predictorii cei mai importanți ai participării constă în situația de a fi în legătură cu un participant. McAdam, în celebru său studiu despre participarea în mișcarea Freedom Summer (1986), a descoperit că persoanele care au participat la mișcare până la finalul acesteia prezentau o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
of the Research for Central and Eastern European Policy Design on Active Citizenship and Governance: Final Report, HYPERLINK "http://www.socsci.kun.nl/re-etgace/RE-ETGACE FinalReport.pdf" http://www.socsci.kun.nl/re-etgace/RE-ETGACE FinalReport.pdf. Sandu, D., 2004, „Status Inconsistency as Predictor of Public Action Attitudes in Romania”, Current Sociology, 52 (6), pp. 989-1020. Wood, M.; Hughes, M., 1984, „The Moral Basis of Moral Reform: Status Discontent vs Culture and Socialization as Explanations of Anti-Pornography Social-Movement Adherence”, American Sociological Review, 49 (1
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
factor important pentru obținerea succesului la muncă și în viață, totuși această noțiune este oarecum “simplistă” și “greșit înțeleasă”, spun unii specialiști. Atât Goleman cât și Mayer , Salovey și Caruso au argumentat că inteligența emoțională, luată izolat, nu este un predictor puternic al performanței în munca ci mai degrabă asigura baza competențelor ulterioare . Astfel, Goleman a încercat să reprezinte această idee făcând distincție între inteligența emoțională și competențe emoționale. Competențele emoționale se referă la acele abilități personale și sociale care conduc
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
mamei și al copilului, impactul mediului familial asupra rezultatelor școlare, influența limbajului mamei asupra dezvoltării psihointelectuale a copilului, rolul imaginii de sine asupra dezvoltării copilului în familie etc. Mai multe studii au demonstrat că nivelul intelectual al mamei reprezintă un predictor important și sigur asupra dezvoltării inteligenței copilului (Farran, Ramey și Campbell, 1980); acest fapt este mai evident în cazul mamelor cu un IQ mai mic de 80 - cu cât coeficientul de inteligență al mamei este mai scăzut, cu atât este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și deficitul de creștere intrauterină se asociază la adult cu masă nefronică redusă, dezvoltarea albuminuriei (proteinuriei) și reducerea RFG. Factori de risc modificabili Proteinuria reprezintă un factor de risc major, influențabil farmacologic, al progresiei BCR. Mărimea microalbuminuriei/proteinuriei reprezintă un predictor precoce al pierderii progresive a funcției renale la pacienții diabetici și non-diabetici. Cu cât microalbuminuria pacientului diabetic este mai importantă, cu atât riscul de progresie spre macroalbuminurie (proteinurie) este mai mare. în timp ce microalbuminuria (30-300 mg/24h) devine manifestă și persistentă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ale homocisteinei serice în comparație cu indivizii fără afectare renală. Conform unor date din literatură, hiperhomocisteinemia reprezintă și un factor de risc pentru progresia bolii renale, fără a exista însă unanimitate în acest sens. Prezența anemiei, conform unor date recente, reprezintă un predictor negativ pentru evoluția bolii renale. Totuși, rolul direct al anemiei în degradarea funcției renale rămâne controversat; un studiu foarte recent a relevat faptul că riscul de progresie către uremie cronică este foarte puțin crescut de anemia în sine. în schimb
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Microinflamația joacă un rol cert în patogeneza anomaliilor cardiovasculare și a malnutriției la pacientul uremic. Starea microinflamatorie se evaluează prin monitorizarea periodică a proteinei C reactive și a altor reactanți de fază acută. Valori crescute ale CRP reprezintă un important predictor al evenimentelor coronariene și mortalității cardiovasculare în populația generală și la pacienții uremici. în plus, la pacienții dializați, creșterea CRP se asociază cu anemia (nivel redus al Hb și/sau necesar de eritropoietină crescut) și/sau cu malnutriția (nivel redus
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ale cărui caracteristici de personalitate (traduse în cunoștințe, experiență etc.) răspund cel mai bine unor exigențe stabilite. Aceste exigențe reprezintă de fapt condiții de reușită profesională la catedră. În afara unor criterii de reușită profesional pedagogică, mai pot fi menționați și predictorii reușitei (nivelul cunoștințelor dobândite, abilitățile de natură conceptuală, dexteritățile, experiența didactică, abilitățile interacționale, atributele personale etc.). Ipoteza 3: potrivit acestei ipoteze, satisfacția (S) pe care o poate obține un cadru didactic în urma prestației profesionale decurge, în mare parte, din: a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
până acum de cercetările în domeniu sunt încurajatoare. Astfel, Piper et al. (1985), care au urmărit 21 de pacienți externi supuși unei scurte terapii individuale de tip psihanalitic, au constatat că mecanismele de apărare descoperite înaintea terapiei sunt un excelent predictor al rezultatelor acesteia. Într-un studiu în curs, ale cărui rezultate parțiale au fost publicate de curând, Perry și Kardos (1995) au urmărit evoluția funcționării defensive a unui mic eșantion de pacienți pe o perioadă de 1-2 ani de terapie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
date conținând mai mult de 2000 de protocoale ale TMA. Rezultatele diferitelor studii, între care și cele efectuate de Vaernes et al. (1988), Marthinussen (1989) sau Torjussen și Marthinussen (1989; vezi Torjussen și Vaernes, 1991), arată că TMA este un predictor valid al performanțelor piloților studiați. După o trecere în revistă a cercetărilor în domeniu, Torjussen și Vaernes (1991) ajung la concluzia că indivizii a căror funcționare defensivă se dovedește foarte importantă tind să aibă, în situații de pericol, o performanță
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
suportului social disponibil este mai importantă decât simpla existență a disponibilității unui astfel de suport (Dolbier, 2000). În studiile conduse de Cohen și Wills (1985), ce au examinat atât percepția, cât și disponibilitatea suportului, percepția acestuia pare a fi un predictor mai bun pentru rezultate pozitive asupra sănătății decât primirea efectivă de suport (Dolbier, Steinhardt, 2000). De exemplu, percepțiile unui individ cu privire la disponibilitatea suportului, mai curând decât suportul primit, s-a dovedit că se asociază cu dispoziția depresivă mai redusă, cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu sunt de acord cu această concluzie, considerând că principala cauză a corelației scăzute dintre cele două variabile este operaționalizarea defectuoasă a performanței în muncă (Organ și Ryan, 1995). Saari și Judge (2004) concluzionează că satisfacția în muncă este un predictor al performanței, iar relația este chiar mai puternică pentru posturile mai complexe. Relația pozitivă și liniară dintre satisfacție și nivelul postului în ierarhia organizației este susținută și de alți cercetători (Robie, Ryan, Schmieder, Parra și Smith, 1998). Huang și Van
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
află la nivelul subconștientului, iar investigarea imaginației este singura modalitate de măsurare a acestora. Latham (2007) afirmă că nevoia de realizare, independentă de stabilirea obiectivelor, nu influențează performanța în muncă. De asemenea, este susținut faptul că stabilirea obiectivelor este un predictor mai bun al performanței, decât măsurarea nevoii de realizare. În ceea ce privește dezvoltarea teoriei, două direcții s-au impus în literatura de specialitate. Una dintre ele îi aparține lui John W. Atkinson, student al lui McClelland, iar cea de-a doua, realizată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Summers și DeNisi (1990) 1. Absența echilibrului dintre contribuții și rezultate, în comparație cu oricare dintre cele trei dimensiuni de referință (altul, sinele, sistemul) conduce la insatisfacție. acceptată acceptată 2. Inechitatea percepută ca urmare a comparării cu grupurile de referință este un predictor mai bun pentru insatisfacție decât celelalte elemente corelate în mod tradițional cu insatisfacția (nivelul salariului). acceptată acceptată 3. Cu cât crește nivelul de profesionalizare (nivelul de educație), cu atât selecția unităților de referință se va face din exteriorul organizației acceptată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
muncii realizate. Modul în care angajatul percepe existența celor cinci dimensiuni la nivelul postului determină existența și intensitatea celor trei stări psihologice asociate. Modelul caracteristicilor postului se orientează și asupra individului, prezența nevoilor de creștere, învățare și dezvoltare fiind un predictor pentru performanța obținută într-o situație de muncă în care postul este îmbogățit. În situația în care angajatul are o nevoie de creștere scăzută, chiar dacă postul este îmbogățit prin cele cinci caracteristici, motivația internă a angajatului va fi una scăzută
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
angajatului de a-și satisface nevoia de creștere, de satisfacția față de relația cu șeful și relația cu colegii. Rezultatele studiului confirmă cele două ipoteze, cu excepția variabilei absenteism, care nu se asociază cu motivația internă. Oldham concluzionează: motivația internă este un predictor acurat pentru performanța angajaților. Astfel, cu cât crește motivația internă, cu atât crește calitatea și cantitatea muncii depuse, precum și disponibilitatea angajatului de a depune efort pentru îndeplinirea sarcinilor. Deși această versiune de îmbogățire a postului "nu a primit niciodată aplauzele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
observator, sinonimă cu reputația. Dacă studiul identității nu este foarte avansat, în ceea ce privește reputația există o experiență empirică comună, rezultată din practica curentă de evaluare a celorlalți prin intermediul trăsăturilor. De asemenea, capacitatea predictivă a reputației este una ridicată: Cel mai bun predictor al comportamentului viitor este comportamentul trecut, iar reputația este o sumă a comportamentului trecut, ceea ce face ca reputația să cuprindă cele mai bune informații despre comportamentul viitor. (Hogan, 2005, p. 336) Psihologul american ajunge la patru concluzii privind măsurarea personalității
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în scopul anticipării performanței în muncă: i. atunci când măsurarea este realizată corect, corelația dintre dimensiunile standard ale personalității normale și performanța în muncă este peste 0.30 și în corelațiile multiple se apropie de 0.50; ii. personalitatea este un predictor la fel de bun ca și aptitudinea cognitivă în ceea ce privește performanța în muncă; iii. spre deosebire de măsurarea aptitudinii cognitive (inteligența), măsurarea personalității nu face discriminări rasiale, de gen sau vârstă; iv. măsurarea corectă a personalității urmărește anticiparea reputației, evaluarea performanței în muncă fiind în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
către experiențe sunt corelate cu performanța grupurilor ocupaționale: extraversia se asociază cu performanța vânzătorilor și a managerilor, dar nu și cu cea a experților, în timp ce deschiderea către noi experiențe se asociază cu performanța trainerilor. Conștiinciozitatea este considerată cel mai bun predictor al priceperii în realizarea sarcinilor. Alți autori (Kanfer și Ackerman, 2000; Hogan 2004) consideră că modelul celor cinci factori furnizează o taxonomie nesatisfăcătoare a trăsăturilor motivaționale, la care se adaugă incertitudinea privind aplicabilitatea modelului în țările mai puțin dezvoltate economic
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației a două dintre metodele de cercetare sociologică: ancheta și experimentul. În ceea ce privește ancheta, aplicarea tehnicilor și procedeelor de culegere a datelor presupune invariabil înregistrarea răspunsurilor verbale. Această tehnică este considerată de Vroom (1964/1995, p. 320) "departe de a fi predictor perfect (...). Literatura din domeniul psihosociologiei a indicat o relație neglijabilă între atitudinea unei persoane, înregistrată prin auto-exprimare și comportamentele față de obiectele acestor atitudini." Cu cinzeci de ani în urmă Vroom sublinia ceea ce este și astăzi un subiect de dezbatere pentru
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]