204 matches
-
Manole Neagu, Chișinău, 1991). 83 Vezi supra, nota 4. 84 În predosloviile închinate lui Brâncoveanu, putem vorbi de un loc comun al enumerării lucrărilor tipărite sub oblăduirea Domnului, mecena și mare iubitor de carte el însuși. 85 Teodosie, Mitropolitul Ungrovlahiei, Predoslovia la Penticostar, Buzău, 1701. 86 Maurice Daumas, L'Affaire d'Esclans : les conflits familiaux au XVIIIe siècle, Paris, Seuil, 1987. 87 Lettre de Maurice Daumas à Emmanuel Le Roy Ladurie, 25 mars 1986, dans le fonds Emmanuel Le Roy Ladurie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de poetul autodidact și investit cu valori pe care știuse oricând să le prețuiască: prietenia, spiritul religios autentic, harul marilor monahi, timpul destinat lecturii și scrisului, de care s-a bucurat din belșug. "La mânăstire am citit mărturisește poetul în Predoslovie la cartea de debut a lui Valeriu Anania în limba veche a bisericii graiul cu adevărat românesc și aș bănui că fără cărțile mânăstirii aș fi lucrat mai prost decât lucrez"118. Tot în perioada monahală, a avut răgazul să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
istoriei românilor. Deși s-a format ca istoric și om de litere în mediul cultural al regatului polon, Miron Costin considera ca primă sursă pentru istoria românilor literatura latină a Ardealului și Ungariei, provincie a căreia fusese și Moldova. În „Predoslovie către iubitul cetitoriu” la traducerea din opera istorică a lui Toppeltin de Mediaș, Costin se exprimă ca și cum prin această traducere el îi înlesnește cititorului român accesul la propria-i istorie: „Iată că-ți dau mijloc ușor și foarte prea lesne
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
națională: "Rumânii, câți să află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovénii și toți de la Râm să trag" (p. 124). Miron Costin preia și reafirmă în forță ideea originii comune. În "Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la Cluj între august 1936 și septembrie 1944, sub auspiciile Frăției Ortodoxe Române. Director: Nicolae Colan, episcop al Clujului. Revistă de cultură și educație creștină, V.i. se deschide cu Binecuvântare, text aparținând mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, și cu o Predoslovie semnată de Nicolae Colan, unde programul este clar definit: „o revistă pentru familia ortodoxă”, care „va încerca să îmbrățișeze cu privirea întreaga noastră viață națională, pentru a o înfățișa în lumina postulatelor evangheliei ortodoxe”. Publicația își propune să ofere „pilde
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
ospitalitatea) sau îndemnuri de întărire a vieții comunitare, prin apărarea celor umili contra abuzurilor celor bogați. Latura didactică a cărții, ca și dorința de a face cunoscute adevărurile Bisericii în limba națională sunt obiectivele semnalate de V. în cele două predoslovii. Conștient de importanța acțiunii sale, el consideră Cazania un „dar limbii românești”, cu o destinație extinsă la „toată seminția românească”. „Stihurile la stemă”, închinate lui Vasile Lupu, și cele două imnuri religioase din fruntea cărții sunt printre primele poezii românești
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
izvor și seminție suntu lăcuitorii țărâi noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus [...] Eu voi da samă de ale mele, câte scriu. (Miron Costin, De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor - Predoslovie) 1.Explică ortograma din structura Biruit-au. 2.Scrie sinonime potrivite pentru termenii: seminție, letopiseț. 3.Transcrie două arhaisme fonetice. 4.Precizează modul de formare a cuvintelor muntenesc și ungurești. 5.Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Țării Muntenești. 6
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
potrivite pentru termenii: seminție, letopiseț. 3.Transcrie două arhaisme fonetice. 4.Precizează modul de formare a cuvintelor muntenesc și ungurești. 5.Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Țării Muntenești. 6.Rescrie prima frază, folosind limba română actuală. 7.Evidențiază rolul Predosloviei în textele vechi. 8.Comentează, în 4-6 rânduri, afirmația: Eu voi da samă de ale mele, câte scriu. 9.Menționează două idei umaniste exprimate în fragmente. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
spune și la predosloviia letopisețului celui moldovenescu de toate pre rându: ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozie, de prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat cu a noastră. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei - Predoslovie) 1.Rescrie fragmentul, respectând normele limbii române actuale. 2.Notează două idei fundamentale din acest fragment. 3.Încadrează, prin două argumente, textul în umanism. 4.Motivează, prin două trăsături, apartenența la un stil funcțional. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lăcuitori În diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu Însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre Începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc și cîți sînt și În țările ungurești cu acest nume (s.n.), și pînă astăzi. Trecînd În revistă numele cu care sînt prezenți românii În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
răspund cu graiul: Țara Rumânească. Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de bine făcătoriu iaste. (Radu Greceanu și Șerban Greceanu, Mărgăritare adică Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, 1691. BAR: CVR II 91, f 1r -10) În textele de genul acestei Predoslovii, scrise de frații Greceanu și închinate lui "Io Constantin Basarab Voievod", ca și în cartea neagoeană de învățătură, chipul idealizat al domnitorului caută să răspundă și programului general al politicilor militare locale, și celui de guvernare creștină, care are drept
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ziduri și dărâmat case. * 8 martie 1813: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, vineri spre sâmbătă, la un ceas, când era până în ziuă, la leatul (anul) 1813, martie, 3, tot în zilele Măriei sale Io Ioan Gh. Caragea Voevod” (Predoslovie la învățătură, 1794, București). * 22 martie 1813: cutremur în zona Vrancea. * 30 septembrie 1817: cutremur în Moldova și Dobrogea. * 28 ianuarie 1821: “Vineri noapte spre sâmbătă, la ceasurile 8 din noapte, s-au cutremurat pământul de 2 ori... Vântul urla
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
lăcuitori în diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre „începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc și cîți sînt și în țările ungurești cu acest nume (s.n.), și pînă astăzi“ <footnote Miron Costin, Opere alese: Letopisețul Țării Moldovei; De neamul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prin mărire, "oglinda" ne va arăta tot mai multe lucruri, de interes literar și istoric, iar valoarea ei va crește. Ca și în cazul JurnaIului lui Maiorescu, ceea ce surprinde În Numere în labirint ("labirintul e condiția umană", se spune în Predoslovie) este maturitatea celui ce le notează. D-l Codreanu se manifestă ca având "voce" de critic de la cele dintâi rânduri. Felul în care pune pe hârtie prima frază îl înfățișează ca trecut de etapa solfegiilor și a "pașilor pe nisip
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al XX-lea. Însemnările sunt notații sporadice, unele hiperconcentrate, altele extinse, care s-au produs mai cu seamă în perioadele când nu eram antrenat în scrierea unor cărți. Cu alte cuvinte, sunt gânduri ale discontinuității, de concediu, ca să zic așa" (Predoslovie, p. 5). Notele publicate, purtând numere în locul datei precise, reprezintă "un scurt popas în labirinticul traseu al existenței": popas de lectură, de reflecție pe marginea ei, de clarificare a unei etape, de punere în lumină a alteia. Flexibilitatea psihică și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
antisistemică prin formă"; ea "s-ar putea să cuprindă un întreg sistem de gândire cu mize multiple, labirintice, trecând prin multidisciplinaritate, interdisciplinaritate și pășind, finalmente, în transdisciplinaritate, în sensul ethosului modern al lui Ștefan Lupașcu și al lui Basarab Nicolescu" (Predoslovie). "Luceafărul românesc", revistă on-line13 Simion BOGDĂNESCU Biografia numărată a ideilor Nu întâmplător îmi așez această recenzie sub nimbul inefabil al poeziei eminesciene! Arbitrar, însuși destinul omului, și cu atât mai mult destinul celui ales ca să fie creator, de unde, totuși, atâta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să ducă la ideea eliberatoare a tuturor neliniștilor și întrebărilor pe care le viețuim? Cred că așa este: singurătatea ne scrie și ne numără! Numere în labirint (vol. I), carte semnată de Theodor Codreanu este, așa cum însuși scriitorul afirmă în "predoslovie" "o consemnare ideatică a existenței" sale în 59 de caiete, numerotate, datate, așadar, prin pitagoreicele numere, iar nu pe momente și zile. Eu i-aș zice și altfel. I-aș zice: biografia numărată a ideilor. Ucenicia codreniană răzbate din viziunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cuprinse în notațiile "cronicarului". De la simpla însemnare jurnalistică despre o situație diurnă (flash-ul), la interpretarea unui fenomen social, proză poematică, reflecție, eseu, fragmente analitice etc. se simte viziunea estetizantă a formației de critic și istoric literar a autorului. În Predoslovie (I, 2008), însuși autorul menționează caracteristici ale însemnărilor ca fiind discontinui, fragmentariste, antisistemice, lămurind totodată că nu atât scopul propulsator e demn de atenție, cât rezultatul însemnărilor: "Acest op e oglinda formării unui intelectual român din a doua jumătate a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
națională: "Rumânii, câți să află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovénii și toți de la Râm să trag" (p. 124). Miron Costin preia și reafirmă în forță ideea originii comune. În "Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anterioare. Întrucât gramatica V2 este opțiunea reziduală, valorile discursive asociate cu inversiunea sunt secundare valorii principale pe care o antrenează deplasarea V-la-C, și anume codarea forței asertive. Una dintre valorile interesante ale inversiunii, pusă în valoare mai ales în cronici, predoslovii și alte texte narative, se leagă de funcția narativă a structurilor inversate. La fel ca în structuri latinești de tipul VeniuntHerbitam duo praetoris aemuli non molesti (Verr 2.3.78), discutate de Devine și Stephens (2006: 150-153), în exemple ca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
moldovenii mai pre urmă” Miron Costin realizează, la câteva decenii după Grigore Ureche, prima sinteză a conștiinței autohtone a romanității și unității neamului prezentă în tradiția populară și în elementele cărturărești, bazate pe documente din istoriografia umanistă a epocii. În predoslovie face prima referire la unitatea poporului român: „Începutul țărilor acestora și neamului moldovenescu și muntenescu, și câți sunt în țările ungurești cu acest nume, român și până astăzi, de unde suntem și de ce seminție și cum au descălecat aceste părți
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
omul nu poate să o spuie” (Cartea româneascăde Învățătură, Iași, 1643). Înțelesul este clar și la Neculce: „că de la lăcuitorii dintâi n-au aflat scrisori, că n-au lăsat, ca niște oameni neașezați și mai mult proști și necărturari” (Letopiseți, predoslovie). Termenul „prost” și-a transformat Înțelesul când a Început să predomine sensul de carență de cunoștințe, neinstrucție, de sărăcie mintală, i-am zice, astăzi, sociogenă. De altfel, debilul mintal nu era considerat bolnav, În Înțelesul de suferință psihică, ci mai
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
în special cărțile religioase, iar una din primele tipărituri destinată scopului didactic a fost Întâia învățătură pentru tineri, apărută la Râmnic în anul 1726, prin grija tipografului Ilie de la Cernavodă, textul fiind bilingv - slavon și român. Așa cum se indică în predoslovie, cartea cuprinde: ,,literele pentru învățătura copiilor, tâlcuiala celor 10 porunci (...), tâlcuiala simbolului credinței și a celor nouă fericiri, în întrebări și răspunsuri”. În carte, se apelează la sprijinul protopopilor și preoților să învețe ,,cu toată osârdia” pe ,,parohienii” lor. Tipăritura
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]