1,412 matches
-
este redusă la două acte, la două „momente”: prefacerea darurilor euharistice în Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos și împărtășirea. Taina se definește prin răspunsul la întrebarea cum, adică în virtutea cărei „cauze” și când, adică în care moment, se săvârșește prefacerea darurilor. Acest răspuns îl aflăm în definirea oricărei taine și anume: în formula săvârșirii tainei - proprie fiecărei taine. Formulă considerată a fi necesară, indispensabilă și suficientă”[13]. El consideră ca principală cauză a acestei stări influența teologiei scolastice a tainelor
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Dumnezeiasca_euharistie_centrul_vietii_liturgice_si_duhovnicesti_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
seculari, cu groază/ Nu mai aude al păsărilor îmblânzite dulce chem“. De mână cu Orfeu, poeta străbate cu mult curaj, munți și văi, mări și oceane, trecutul și prezentul sufletului omenesc într-o lume în permanent zbucium al facerii și prefacerii. Orfeu dăinuie nu numai ca etalon al nefericirii, ci și al iubirii devotate, iubirea fiind și axul pivotant al cărții, a cărei valoare constă mai ales în mesajul ei - arta și iubirea se intercondiționează și sunt nemuritoare. --------------------------------- Victoria MILESCU 7
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/victoria_milescu_1420641748.html [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
fugar ... Cât de înțelept trebuie să fii, ca să ceri ... ce-ți trebuie? Are rost să verbalizezi ... ceea ce D-zeu știe dinainte că ai nevoie? N-am atâta cultură religioasă ... c-așa-au fost vremurile ... și nici postdecembrist n-am forțat prefacerea mea. Am considerat că sinceritatea gândului și cuvântului sunt mai valoroase într-o rugăciune personală, decât într-una făcută după un anume tipar. Îmi amintesc și acum, cu plăcere ... și râd, fără să vreau ... o scenă petrecută pe Calea Aradului
CÂND CERI...ŞI ŢI SE DĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cand_cerisi_ti_se_da_corina_lucia_costea_1388915688.html [Corola-blog/BlogPost/347506_a_348835]
-
doar întunericul, elementul suprarealist din care nu poți dori decât ,,debranșarea”? Cum o poți face, spune poeta, altfel decât prin apelul la lexeme potrivite? Pentru creatoare, poezia reprezintă un tărâm prolific în care poate surprinde fațetele, melanjul de trăiri umane, prefacerile naturii, elemente pe care simte că le prinde cu o mai mare acuitate expresia lirică. 2. PAULA DIANA HANDRA (TIMIȘOARA) - AUTOGRAF (versuri, A5, 120 pagini) GEORGETA MINODORA RESTEMAN (Cluj, poetă): „AUTOGRAF”! Nici că se putea găsi un titlu mai potrivit
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_noi_apari_gheorghe_stroia_1394363296.html [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
lipsește carnea fraților mei buni - carnea dobitocului, fiarei sau ierburilor - ci doar o admir și o meditez întru străluminare (având drept icoană - Cristalul!), cu luare-aminte, privind-o și văzând-o (zâmbind eu de așa sublimă-arătare!), în nesfârșitele ei preschimbări și prefaceri și transfigurări, dictate celest de formă, de loc și de ceas. Dar de carnea de dumnezeu al piscului, tot mai înfometat sunt și (se zice) arăt. ... Din necumpătare de iubire mi se trage, totul - se-nțelege. Dar și de la oglinzi
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1422201854.html [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
inaugurând cultul cel desăvârșit al religiei creștine. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei Liturghii, în cadrul căreia se săvârșește Jertfa și Taina Euharistică. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii, se disting două momente diferite: momentul prefacerii și momentul împărtășirii. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială, rostită de Domnul nostru Iisus Hristos mai întâi asupra pâinii și apoi asupra vinului. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtășirii. Ea revendică și necesită o rugăciune anumită, Epicleza, pe care
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466583015.html [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
religiei creștine. De aceea toate sfintele noastre slujbe s-au concentrat de la început în jurul Sfintei Liturghii, în cadrul căreia se săvârșește Jertfa și Taina Euharistică. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii, se disting două momente diferite: momentul prefacerii și momentul împărtășirii. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială, rostită de Domnul nostru Iisus Hristos mai întâi asupra pâinii și apoi asupra vinului. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtășirii. Ea revendică și necesită o rugăciune anumită, Epicleza, pe care Biserica Ortodoxă o cunoaște din
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466583015.html [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
săvârșește Jertfa și Taina Euharistică. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii, se disting două momente diferite: momentul prefacerii și momentul împărtășirii. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială, rostită de Domnul nostru Iisus Hristos mai întâi asupra pâinii și apoi asupra vinului. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtășirii. Ea revendică și necesită o rugăciune anumită, Epicleza, pe care Biserica Ortodoxă o cunoaște din cele mai vechi timpuri și pe care liturghisitorul o rostește totdeauna asupra cinstitelor Daruri. După săvârșirea prefacerii, Domnul Hristos
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466583015.html [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
asupra vinului. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtășirii. Ea revendică și necesită o rugăciune anumită, Epicleza, pe care Biserica Ortodoxă o cunoaște din cele mai vechi timpuri și pe care liturghisitorul o rostește totdeauna asupra cinstitelor Daruri. După săvârșirea prefacerii, Domnul Hristos oferă ucenicilor Săi nu pâine și vin, ci însuși Trupul și Sângele Său. De aceea greșesc protestanții, care pun tot accentul numai pe momentul împărtășirii și greșesc și romano-catolicii, care consideră că prefacerea elementelor euharistice nu s-a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466583015.html [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
asupra cinstitelor Daruri. După săvârșirea prefacerii, Domnul Hristos oferă ucenicilor Săi nu pâine și vin, ci însuși Trupul și Sângele Său. De aceea greșesc protestanții, care pun tot accentul numai pe momentul împărtășirii și greșesc și romano-catolicii, care consideră că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul Iisus Hristos în clipa binecuvântării - care precede frângerea Trupului și distribuirea Sângelui Domnului - ci în momentul în care Mântuitorul Hristos invită pe ucenici să se împărtășească. Romano-catolicii greșesc de asemenea și când
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466583015.html [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
fașă care-și așteaptă confirmarea. A așeza ideile la locul lor într-un context național (nu neapărat în scheme preexistente), în chip de mozaic ingenios și trainic care să reflecte starea culturii într-un sfert de veac de schimbări și prefaceri, înseamnă a așeza piatră cu piatră la edificiul spiritual românesc și a-i delimita particularitățile și specificitățile ființei naționale. Suntem răspunzători și datori față de Istorie, care nu este doar succesiune de date și fapte, ci în primul rând simultaneitate. Și
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sapand_la_radacina_frumosu_cezarina_adamescu_1391258602.html [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
firul tăios De întuneric, Fluturînd peste Capătul privirii Despărțit De celălalt capăt, al lumii; El răpune astfel de balaur. Axa subțire, de opac viguros, E întinsă în plan Pînă se face orizont. În felul acesta El Uniformizează pre-jurul. Dar fără prefacere, Fără neantizare, E nevinovat. El făurește pămînt Lîncezind luciul subțire Tăietor de caleidoscoape Într-un întins (în)Temeietor. Limita și Prelungirea - Deschisă Încă de dinainte De cît se vede cu ochii Liberi, Se preling Una în alta. Orbul la umbra
Poezii - Introducere intr-un vis (fragment) by Oana Olariu [Corola-website/Imaginative/8836_a_10161]
-
Mă simțeam de parcă revenisem dintr-o expediție, un fel de preselecție pentru un Eco Challenge actual. Eram acasă și existența își relua cursul știut. De atunci au trecut ani și viața, cu toate ale ei, a avansat, a adus schimbări, prefaceri, a plămădit mereu ceva nou pentru mine. Dincolo de aceasta însă, un lucru a rămas la fel peste timp. De fiecare dată când știu că a sosit vremea să mai cresc, caut în jurul meu și nu renunț până când nu le găsesc
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1488965364.html [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
pot observa și constata că trupurile celor jertfiți pentru adevăr sunt transfigurate, iar focul și chinurile nu mai au putere asupra lor. Rezultă de aici că martirii și mucenicii fac experiența jertfei autentice și împărtășirii reale de Iisus Hristos, ca prefacere euharistică. Această experiență nu este alta decât "mireas �mă plăcută"pentru cei ce au pătruns cu privirea dincolo de chinul lumii acesteia. De asemenea, mulțumind Domnului nostru Iisus Hristos pentru comuniunea cu El, martirii transmit slava experienței lor celor credincioși care
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_martiriu_si_jertfa_.html [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
timpul nu mai respiră”(Zidesc ape). El capătă astfel puteri miraculoase: “`nmuguresc, dau floare / cu numele tău pe buze / și sufletul în genunchi.” (zidesc ape). Mihaela Aidonesei nu se dezminte de la aceste reguli. E absolut uimitor cum se alcătuiesc aceste prefaceri. Limbajul metaforic scoate la iveală imagini de negrăit. Până la urmă, concluzia este: “sub scoarța polară freamătă / același suflet de cireș”. Și altundeva: “luna s-a spart de necaz, / adun cioburi să scrijelesc pe cer un soare”, sau: “miros de suflet
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
Pentru Melania Cuc, punctul în infinitul devălmășiei ideilor - este echivalentul Cuvântului de început din Geneza 1,1 care nu putea veni decât de la Dumnezeu. Și Nașterea de Carte -în explicația autoarei care deschide volumul, este aidoma unei creații divine, adică prefacere din punct și linie în semn grafic, într-un sistem de semnalizare, care depășea vorbirea și trecea din adâncurile minții în abisul cunoașterii omenești, cea mai mare revoluție posibilă. Nașterea Cuvântului ca o țâșnitură de izvor limpede care se revarsă
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
dormea, mă veghea cum făcea și mama când eu eram mică sau bolnavă”. În astfel de situații, lucrurile se calmează subit și lumea se simțea împăcată. O liniște binecuvântată cobora peste pământ, semn că oamenii și lucrurile intraseră în normal. Prefacerile, mai bine zis, înnoirile care au loc în sat, nu sunt de înțeles aproape pentru nimeni. Nu se poate închipui cum, o mașinărie, un colos de fiare, un monstru adică, poate lua locul boilor și al cailor, la arat. De
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
cu trupul în Euharistie este posibilă datorită unirii strânse dintre Trupul Lui cu Dumnezeu Cuvântul prin Întrupare și pnevmatizat prin Înviere șiînălțare, ajuns la unirea culminantă cu dumnezeirea. Fără îndoială, prezența Domnului cu Trupul și Sângele Său în Euharistie și prefacerea pâinii și vinului pentru mâncarea Lui constituie pentru teologie o mare taină. În teologia ortodoxă, pâinea și vinul rămân cu adevărat pâine și vin, la fel cum devin cu adevărat Trupul viu și Sângele lui Iisus Hristos prin săvârșirea tainei
SEMNAL PUBLICISTIC SI EDITORIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Semnal_publicistic_si_editorial_.html [Corola-blog/BlogPost/360757_a_362086]
-
dinamizează, ne ține mai aproape de anii tinereții. E un ajutor pentru adaptabilitate și schimbările sociale, în tehnică și informațiile care se petrec rapid sub ochii noștri. Într-o lume dinamică și în continuă schimbare, se impune să ținem ritmul prin prefacerile asumate. Pe noi, cei cu rădăcinile în altă țară, ne mâna de la spate mai aprig nevoia schimbării atât de necesară adaptării noului mediu. Uneori o schimbare în viața noastră poate face minuni, mai ales când suntem stresați, când ne apasă
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Nevoia_de_schimbare_elena_buica_1328389165.html [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
fi privită din mai multe unghiuri de vedere, fie că adaptare sau flexibilitate, fie că un atribut doar al tinereții, fie inconsecventa, nestatornicie și superficialitate, depinde de fiecare ce alege. Eu am ales. De-a lungul vieții, trecând prin atâtea prefaceri, am ajuns la concluzia că trebuie să-i mulțumesc trecutului pentru că m-a modelat, indiferent cum a fost el, cu bune, cu rele și că m-a invitat să accept schimbarea pe care o consider cheia înaintării în viață, asemenea
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Nevoia_de_schimbare_elena_buica_1328389165.html [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
acolo unde se cercetează întocmirea lumii, unde se îndreaptă aspirația umană, unde încep și sfârșesc lucrările stihiilor, ca și ale binelui, unde-i mijlocul timpului, șina pe care trece în iureș acceleratul anilor, unde duduie uzina în care se combină prefacerile pământului cu rânduiala stelelor... „Cântecul vântului”, acesta-i cel ce poartă-n sine putere să reverse pârâiașe și să sape fântânițe sufletești în calea albiilor degajate de diguri și umplute de valurile gândurilor. Întrebări, invocări, imputări pleacă pe vânt în
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1416321629.html [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
criticul și istoricul de artă Mihaela Petrov. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei. Reprezentant al avangardei istorice românești, Victor Brauner este și unul dintre actorii principali ai mișcării suprarealiste și al prefacerilor survenite în arta secolului XX. Alături de Brâncuși, Ionescu, Cioran, Enescu, Eliade, numele lui Victor Brauner se numără printre cele ale personalităților de seamă recunoscute pe plan internațional. Urmărind etapele creației brauneriene, conferința susținută de Dr. Mihaela Petrov propune trecerea în
Invitație la Conferințele de Marți la Muzeul Național de Artă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105680_a_106972]
-
Încerc la stăruința scriitorului Carol Roman, acum la început de an 2017, în atmosfera pâcloasă creată în preajma sărbătorilor de facerile și prefacerile unui nou guvern (și sărbătorile sunt amestecate de politicieni în ceața numită „viață publică”), să inventariez sensurile și înțelesurile - nedorite de cele mai multe ori - date cuvântului „penal”. Sau, așa cum cred eu că i-am receptat dorința, să dezleg motivul pentru care
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]