27,702 matches
-
corespondența marelui scriitor, pe cînd făcea "naveta" București-Berlin: "Cînd Caragiale ne-a întrezărit, peste buza timpului, cînd a presimțit ce se întîmplă cu scrisul său, cînd a văzut că acest scris generează viață, ca un mecanism scăpat de sub control, a preferat să tacă. Să scrie "povești orientale", sau să bată drumurile navetei Berlin-București într-o agitată nestare. începuseră să-l urmărească chiar... scrișii săi. Cuvintele deveniră făpturi "morale"". Ficțiunea este renunțarea lui Caragiale de a mai descrie/genera realități. Caragiale a
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
o digestie rea care nu știe, vorba dumneavoastră, “să se bucure”? Vă asigur că dacă aș crede într-o fatalitate a binelui, după rețeta happy-end-ului din filmele americane, n-aș mai face “pronosticuri pesimiste”. Din păcate, nu pot crede. Și prefer un scepticism onest, riscând să fiu arătat cu degetul mai târziu: “ăsta e scepticul care n-a crezut că politicienii noștri sunt niște mari caractere; și n-a fost în stare să vadă ce lucruri minunate pot reuși, prin inteligență
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
dar n-am devenit “specialist” în nimic. Mi-a lipsit, dintre calitățile ardelenilor, disciplina. Am înlocuit-o cu fervoarea în dezordine. Când mi s-a oferit un post de asistent la catedra de Estetică, puteam începe o carieră universitară. Am preferat, fără o judecată matură, apele tulburi ale gazetăriei. {i nu e singura împrejurare în care au precumpănit vanități de moment, deși am vrut mereu să disting între “vanitate” și “orgoliu”. Cu o ușurință pe care n-o pot pune decât
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
se părea de neocolit titlul rubricii noastre, putea s-o declare frumos: mi-a plăcut titlul Ochiul magic din România literară și mi l-am însușit. Ar fi fost o hoție mărturisită, adică pe jumătate iertată. Dl Aristide Buhoiu a preferat una de neiertat. Ne consolăm și noi cum putem: măcar să fie rubrica din Național la înălțimea celei din România literară. O vom citi cu multă atenție. O vom monitoriza, cum se spune acum. * Cotidianele de luni 6 ianuarie comentează noile
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
50 e instructivă și poate deveni - pentru publicul de azi - destul de amuzantă. Pentru cei care au trăit direct experiențele profesionale ale perioadei postbelice, textele politizate din publicațiile științifice evocă încă realități dramatice sau cel puțin trezesc amintiri neplăcute, de care preferă probabil să nu vorbească; uneori și din convingerea că circumstanțele acelor timpuri rămîn oricum greu de înțeles. Pentru cei foarte tineri, paginile respective pot părea discursuri suprarealiste - sau, cine știe, dovezi ale unei mentalități foarte depărtate în timp. Comicul involuntar
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
1991 era adeptul confruntării directe, stil berbec la perete, pe când levantinizatul Năstase A. e obișnuit să opereze prin învăluire, pe la spate. Așchia donquijotescă a lui Petre Roman îl împingea mereu înainte, spre înfruntarea neînfricată a primejdiei. Românul vechi Năstase A. preferă ocolul, mușcătura scurtă urmată de repliere. Dându-și seama că inamicul nu poate fi învins frontal, îl va hărțui din întuneric, trimițând spre el săgeți otrăvite. A fost suficient un tête-à-tête la Cotroceni pentru ca fragilul castel de carți al Arogantului
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
mai vinovați decît colaboraționiștii noștri, sub egida "realismului socialist", scăldați în toate turpitudinile "socialismului real", atît de antinațional, atît de antiumanist? N-ar fi meritat și ei, opinează autorul Provocatorului, a fi condamnați la "nedemnitate națională"? În schimb, "noi am preferat continuitatea, tăcerea și răbdarea de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat timp de aproape 50 de ani". Într-o Scrisoare deschisă adresată Președintelui Uniunii Scriitorilor, Domnului Laurențiu Ulici, în 1997, Bujor Nedelcovici îi propunea ca Uniunea să aleagă un "Comitet
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
al tău e călcat în picioare în numele odioșeniei politice înseamnă a fi părtaș la crimă. Arestarea abuzivă a lui Dan Erceanu a devenit posibilă tocmai pentru că foarte mulți dintre intelectualii angajați de la începutul anilor '90 au renunțat la "polemismul excesiv", preferând să-și admire, cu oftaturi diftongate, buricul. Degeaba ai talent, dacă n-ai pic de conștiință. Degeaba evoluezi la paralele inegale, dacă totul ți-e "paralel", înafara romanelor tale scrise, de-al dracului, pentru cititori aleși pe sprânceană, adică "snobi
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
grădină cu de toate ale Domnului - numită suav climat - supliciul contemplării la care sînt supus, deși repetîndu-se, mă amuză. Tot așa, cu ani în urmă, la vernisajul unuia din maeștrii sculpturii ieșene, simțindu-mă obligat să emit ocazionalul compliment, am preferat să-mi arăt entuziasmul - de altfel sincer - pentru piesa aflată, comod, în imediata noastră apropiere, a maestrului și a mea. Cum? a sărit ars complimentatul, dar astalaltă nu-ți place? Gata să mă ia de rever în nu știu ce ambiguă toană
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
oroare este un scandal. Acesta este cuvântul cu care francezii desemnează un eveniment de nejustificat, inacceptabil, care contrazice logica, dar care este totuși real. Inconștient, suntem toți tentați să ocolim scandalurile, să facem ca și cum ele n-ar exista. De aceea preferăm să spunem că marii oameni ai culturii, compromiși în ororile secolului nostru, sunt niște nemernici; este logic, este în ordinea lucrurilor, dar nu este adevărat. Dacă n-ar fi la mijloc decât vanitatea lor, știind că sunt văzuți, priviți, judecați
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
mai ales, să dea bine în ochii posterității. Autorul își povestește anii copilăriei și ai adolescenței timișorene cu un soi de naivitate sentimentală. Scoate cu inocență la lumină fapte pe care, probabil, 95% dintre oameni, în situația lui, ar fi preferat să le îngroape definitiv în uitare, dacă nu să le confere un sens contrar. Descendent al unei familii de evrei, tînărul Holender nu-și ascunde fascinația pe care o avea în anul 1943 pentru soldații germani: "în 1943, la Timișoara
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
fragilitatea și emoția, e de multe ori tulburătoare. Mai mult, era important pentru mine să nu fie nici o diferență între vocea care vorbește și vocea care cîntă, să fie o continuitate permanentă între ele. Decît să scriu eu textele, am preferat să caut în discoteca mea și să descopăr cîntecele care s-ar potrivi cel mai bine personalității celor opt femei. Prin lejeritatea și prin textul lor adeseori anodin, cîntecele au particularitatea de a se adapta miraculos la tot felul de
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
Și mai general e sensul, uzual azi, de "limbaj greu de înțeles", "jargon" (comun și adverbului păsărește). Dintre diversele sisteme de modificare a cuvintelor, pentru a le face să fie recunoscute doar de către inițiați, în română pare a fi fost preferat cel bazat pe introducerea, după fiecare segment (de obicei silabic), a cîte unei silabe variabile, formate dintr-o consoană (mai ales "p") și o vocală identică vocalei precedente: sora devine astfel soporapa. în uz universal sînt și alte sisteme asemănătoare
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
noștri. N-o fac din motive creștinești. Nici din speranța că anul viitor ar putea fi mai bine. Mi-e teamă de viitorul pe care ni-l pregătim. Cînd dintr-un milion de femei însărcinate în România, șapte sute de mii preferă să avorteze - vai de preferința lor! - asta nu mai e o problemă individuală. E un fenomen scăpat de sub control, provocat de miopia politicilor sociale din ultimul deceniu. La un moment dat, s-a vînturat prin Parlament ideea interzicerii avorturilor. Măsură
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
după aceea, cum s-a lăsat convins șeful statului, fie și pe ici pe colo, de argumentele lui Năstase? Prevenit de la Cotroceni să nu se aștepte la nimic bun în privința atitudinii lui Ion Iliescu față de ideea anticipatelor, Adrian Năstase a preferat să se ducă de unul singur la întîlnirea cu Iliescu, pentru a fi scutit astfel de neplăcerea ca lecția pe care i-a servit-o șeful statului să nu fie auzită și de alte urechi din PSD. Evident însă că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
lecția pe care i-a servit-o șeful statului să nu fie auzită și de alte urechi din PSD. Evident însă că restrîngerea delegației PSD la persoana premierului Năstase nu s-a putut face fără acordul președintelui Iliescu. Acesta a preferat o discuție între patru ochi cu Adrian Năstase, pentru a nu-i submina inutil poziția în partid, dar pentru a-l avertiza, totodată, că, la o adică, poate face oricînd acest lucru. După ce Ristea Priboi l-a dat în judecată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
acestea doar de natură morală, ținînd de "demnitatea" cu care Ceaușescu s-a raportat atît la sovietici, cît și la americani. Nu l-a pus el la punct pe reformistul Gorbaciov? N-a refuzat el clauza națiunii celei mai favorizate, preferînd a-și plăti datoriile?). Nici un cuvînt despre ameliorarea esenței doctrinei, despre vreo "primăvară" ca la Praga și, cu atît mai puțin, despre vreo revoluție ca la Budapesta. Cel care condamna în 1968 invadarea Cehoslovaciei lui Dubcek, o cerea în 1981
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
un gest de eleganță și să răspundă invitației premierului român, aflat într-o vizită de lucru la ei în țară. în loc ca presa dâmbovițeană să comenteze acest gest, întru totul remarcabil și semnificativ pentru politica oficială a Ungariei, s-a preferat turnarea gazului pe foc și oferirea de gloanțe nou-nouțe plutonului de extremiști intrați într-o previzibilă derivă după 21 noiembrie. În ciuda tonului polemic (dar nici pe departe plin de "ură" și mustind de "odioase mistificări"), românii ar face bine să
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
necesară (și foarte productivă, de altfel) distanță față de diferitele servituți și oferte publice ori economice, pentru a se consacra, în schimb, studiului, observației de pe margine, glosei culturale la situația socială, politică și existențială a epocii, uneori și a momentului. Ianoși preferă analiza la rece - dar fără răceală - asimilării proprii într-o vâltoare fără sens și fără convenții, din care nimeni nu mai pricepe mai nimic. El preferă să priceapă. Bine sau rău, lucrurile sunt discutabile - iar asta e bine. Cel mai
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
culturale la situația socială, politică și existențială a epocii, uneori și a momentului. Ianoși preferă analiza la rece - dar fără răceală - asimilării proprii într-o vâltoare fără sens și fără convenții, din care nimeni nu mai pricepe mai nimic. El preferă să priceapă. Bine sau rău, lucrurile sunt discutabile - iar asta e bine. Cel mai important rămâne însă faptul că printr-o asemenea mișcare interioară, de o dialectică exersată, autorul își apropie actualitatea într-un mod mult mai real și mai
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
de acum mai bine de o jumătate de veac. Oare politicianismul nu poate fi făcut din nou răspunzător pentru o sumă de încălcări ale moralei culturale, pentru o serie de compromisuri și carierisme? Chiar dacă e un politicianism "de catifea", ce preferă a-și pune masca astuțioasă a "apolitismului": "Așa-zisele și așa de multele trădări ale oamenilor de cultură n-au existat, pînă cînd n-au început să existe delimitări ale libertății lor, infiltrări de natură politică în munca lor, deziderate
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
argument al confratelui meu... Pe-al treilea nu l-am mai găsit în lungul d-sale articol". Însă nu e vorba doar de atît. Tudor Teodorescu-Braniște surprinde o psihologie se vede că durabilă a "polemistului" care fuge de argumente, care preferă să ia în brațe insulta: "De ce tendința aceasta, specific bucureșteană, de-a înlocui - într-o dezbatere de idei - argumentul, cu facile efecte polemice? De ce această spaimă de discuția liberă și adevărată? De ce repulsia pentru tonul civilizat? De ce predilecția pentru injurie
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
medicul, m-am enervat și nu mai fumez decât... amintiri. Și-am rămas la unicul tabiet pe care mi-l mai pot permite și anume, scrisul. Însă în condiții de austeritate, restructurare și reformă... - Aveți un scriitor preferat? - Nu - îi prefer pe toți! - Personajele - pozitive sau negative - sunt progeniturile scriitorului. Le iubiți fără discriminare? - Nu-mi pot iubi toți copiii! De pildă, în Contratimp, am un personaj care-mi inspiră mereu, chiar și astăzi, palme. De fapt, este vorba despre Reptilică
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
nu-i decât una singură: Au câștigat bani grei din truda talentului lor, pe când eu câștig praful de pe tobă. De-aceea mi-s și-acum "director de onoare" la publicația Jurnalul de Prahova. Deși, fie vorba între noi, aș fi preferat să fie invers. Să fie W. S. Maugham director de onoare la "Jurnalul de Londra", iar eu să locuiesc pe Coasta de Azur, să am 92 de ani și să-mi scriu romanele în continuare. Așa cum i s-a întâmplat
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
calculator IBM. Și a ieșit bine... - Dintre cărțile pe care le-ați publicat până acum, care v-a pus la cea mai grea încercare talentul și priceperea? - Toate!...Plus cele care urmează. - Citiți cărți de umor pentru a vă... contamina? - Prefer să mă autocontaminez... - Puteți face, rapid, un portret al scriitorului Vlad Mușatescu? - Vlad Mușatescu are foarte mult din Al Conan II, tanti Ralița, Maica-Mare de la Poiana, inclusiv Tata Petre, bunicul meu. Ce mai, avem de-a face cu un individ
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]