584 matches
-
cedând Rusiei cea mai frumoasă parte a Moldovei, care e siluată între râurile Nistru și Prut, și făcând astfel pentru viitor din acest din urmă râu linia de demarcațiune a frontierelor rusești. Agenții vigilenți ai lui Buonaparte la Constantinopole nu pregetară de a face cunoscută purtarea lui Moruzi. Când, după încheierea păcii, ei s-au văzut frustrați în speranța de-a determina pe Poartă să continue războiul au căutat să facă să cadă în dizgrație familia acestui prinț grec, pentru a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Beția de cuvinte. [12 septembrie 1878] Beția de cuvinte, în "Revista contimporană? ". Studii de patologie literară de Titu Maiorescu. Iași, 1873. ["ASTĂZI SE DESCHIDE ADUNAREA... Astăzi se deschide Adunarea din Dealul Mitropoliei Guvernul, precum a zis-o organul fanariot, deși pregeta a-și aduna deputații săi ocupați cu interesele lor private, se vede totuși silit a apela la patriotismul lor și a-i convoca, deci iată că toți și-au părăsit interesele, unul {EminescuOpX 113} stosul, altul proslăvirea zeului Bacchus, moșiile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comuniste și nu mai sînt acum printre noi, ca să știe, acolo, în lumea în care se află, că nu i-am uitat. De asemenea, și celor care au supraviețuit închisorilor și își trăiesc ultimii ani într-o "libertate" suspectă, care pregetă să le facă dreptate. Dar am scris aceste amintiri și pentru ceilalți, pentru acei neoameni care și-au legat semenii în lanțuri, i-au lovit și schingiuit, i-au înfometat și i-au ucis fără milă, ca să știe și ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
le-au purtat înainte, în neîncetate salturi. Așadar stropul de talent cum spui d-ta există, orientarea ideologică nu e deloc nesatisfăcătoare, dar tematica e întîrziată. Și poate chiar acest lucru constituie o lacună în orientare. Ține pasul și nu pregeta cu munca". Tinerii care încercau să pătrundă în literatură erau îndemnați să scrie ode închinate partidului, conducătorului etc., nu doar în anii '50-'60, ci pînă la finele lui '89 a continuat această stratagemă. Exemplară este întîmplarea narată de Crohmălniceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
comuniste și nu mai sînt acum printre noi, ca să știe, acolo în lumea în care se află, că nu i-am uitat. De asemenea și celor care au supraviețuit închisorilor și își trăiesc ultimii ani într-o "Libertate" suspectă, care pregetă să le facă dreptate. Dar am mai scris aceste amintiri și pentru ceilalți, pentru acei neoameni, care și-au legat semenii în lanțuri, i-au lovit și schingiuit, i-au înfometat și i-au ucis fără milă, ca să știe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ce se referă la Italia, de pildă). În fine, cucerit de valoarea didactică a cărții, A.H. „tâlcuiește” Aritmetica lui Alessandro Conti (din 1730), în Elementi aritmetice arătate firești, cu stăruința de-a o adapta cerințelor școlare de la noi. Nu pregetă a se documenta din varii surse pentru a introduce noțiuni de geometrie cu caracter aplicativ, e ispitit a reflecta la știința numerelor și raportează la tradiția romană „al nostru obicei de numărare” și unitățile autohtone de măsură. I se atribuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
dezbinări, că altă temelie nimenea poate să puie, afară de ceea ce este pusă, care este Iisus Hristos”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia VIII, p. 85) „Întreabă dar pe eretic: Dumnezeu se teme, șovăie, pregetă, se întristează?, și dacă-ți va răspunde: Da!, fugi de el și așează-l jos cu diavolul, dar, mai bine spus, mai jos decât diavolul! Nici diavolul nu va îndrăzni să răspundă așa!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări împotriva
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
culturii orice formă ar lua critica literară, ea trebuie făcută cu desăvîrșită bună credință și cu indiscutabilă competență. Asemenea opinie atrage după sine lămurirea noțiunilor literare de istorie și critică. Am văzut cum autorul monografiei Opera lui Mihai Eminescu nu pregetă să modifice propriile texte, să verifice manuscrisele, chiar și cele editate, eliminînd "multe inexactități", să cerceteze mereu, dar să și recunoască meritele cercetărilor anterioare: "O altă redacțiune dintre ms. lui I. Negruzzi mi-a fost arătată de C. Botez." Materialul
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
pînă jos // un pieton ce scuipă fără să-i pese / te nimerește pe pantofi” (Cînd îți vine să strigi). Un rousseanism al sensibilității ia poziție împotriva falsei naturaleți care este grobianismul. Natura e denaturată pe calea răutății semenilor care nu pregetă a socoti că „florile nesăbuinței” ar fi „parte a ordinii naturale”, devenind „maeștrii îndepărtării”, adică ai alienării. Un simbol al degringoladei îl reprezintă copacul. Crescut odinioară ca „o verticală a binefacerii”, ca un atestat al faptului că „bunătatea crește pe
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
către izraeliții din Capitală că luase pasport turcesc, se 'nțelege că în calitate de supus turcesc. Se știe că turcii dădeau bucuros asemenea paspoarte pentru că ele însemnau o contestare a suveranității României. Astfel d. C. A. Rosetti, pentr-un interes momentan, nu pregetă a opta pentru cetățenia turcească, lovind în față suveranitatea pretinsei sale patrii. Iată în adevăr unde am ajuns. De la români ardeleni ori macedoneni cerem împămîntenire. De la Flevas, Giani, Carada n-o cere nimenea. [17 - 18 august 1881] {EminescuOpXII 297} [""PESTHER
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
formeze o majoritate de voturi și numai daca nu se poate ajunge la unire cazul în litigiu se va supune Comisiei Europene. Aceste propuneri s-au pus deja în vederea Angliei și a Austriei. Anglia a aderat la ele, Austria însă pregetă cu răspunsul. Foile din Viena dau guvernului consiliul de-a le respinge. [23 august 1881] ["ȘI-AU PIERDUT SĂRITA... Și-au pierdut sărita confrații de la "Romînul". Nu e vorba, adevăr mai crud decât cel pe care l-am spus în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mlaștina aceasta de scurgere pentru toate putrejunile orientale și occidentale, în acest otel malfamat care se numește "Romînia" străinii vor să ne învețe cum să păstrăm întregi dreptățile și hotarăle țării și, ceea ce-i mai rău, d. Ion Brătianu nu pregetă nicicând de-a se pune în capul acestei plebe și a ținea isonul, împreună cu "Pseudo - românul " său, unor asemenea nedemne și neomenoase insinuațiuni. [10 decembrie 1881] ["DAC - AM PREGETAT... Dac - am pregetat pîn' acum a vorbi despre incidentul regretabil al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
hotarăle țării și, ceea ce-i mai rău, d. Ion Brătianu nu pregetă nicicând de-a se pune în capul acestei plebe și a ținea isonul, împreună cu "Pseudo - românul " său, unor asemenea nedemne și neomenoase insinuațiuni. [10 decembrie 1881] ["DAC - AM PREGETAT... Dac - am pregetat pîn' acum a vorbi despre incidentul regretabil al publicațiunii unor documente diplomatice din partea fostului ministru plenipotențiar al României la Paris cauza e că voiam să vedem virtuți mai gingașe decât a noastră ieșindu-și din fire pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ceea ce-i mai rău, d. Ion Brătianu nu pregetă nicicând de-a se pune în capul acestei plebe și a ținea isonul, împreună cu "Pseudo - românul " său, unor asemenea nedemne și neomenoase insinuațiuni. [10 decembrie 1881] ["DAC - AM PREGETAT... Dac - am pregetat pîn' acum a vorbi despre incidentul regretabil al publicațiunii unor documente diplomatice din partea fostului ministru plenipotențiar al României la Paris cauza e că voiam să vedem virtuți mai gingașe decât a noastră ieșindu-și din fire pentru acest act. Virtutea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Poarta atât față cu Austro-Ungaria cât și față cu compania drumurilor de fier ale Turciei europene în privința isprăvirii, a joncțiunilor și a esploatării liniilor ce sânt a se construi pe teritoriul câștigat din nou de cătră Principat. Austria n-a pregetat de a trage folos din avantajele cari i se asiguraseră în mod atât de abil prin acele articole. De la 8 iulie 1878 începînd, așadar câteva zile înainte de-a se-nchide Congresul, contele Andrassy iscăli cu d. Ristici un proiect
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Banfi și Nicolae Ciupor erau dăruiți cu castele și moșii, pentru că și-au pus capul ca să-l apere pe rege „pentru onoarea și scăparea noastră”. Matei, care era „fală goală din creștet până în tălpi” cum scrie Șincai, n-ar fi pregetat să trâmbițeze victoria lui în toată Europa, așa cum a făcut-o, când și-a însușit victoria obținută de Ștefan la Podul Înalt. Nici tonul scrisorii lui Forgach nu ne lasă să întrevedem o victorie a lui Matei. El le cere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din lume...! Exportă Suedia armament? Da! Suedia este în prezent una din cele mai mari exportatoare de armament, care-i aduce venituri uriașe, fapt pentru care unii pacifiști , din ambele blocuri sau, mai ales, din lumea a III-a nu pregetă s-o critice că încalcă statutul de neutralitate. Ce răspuns dau conducătorii țării celor care o critică pentru exportul de armament? Răspunsul...? Este acela că ea nu sfidează și nu afectează legislația internațională care fixează embargouri, doar în anumite cazuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
său și resimțind necesitatea morală ucide un om, nemaiputând suporta vederea unui asupritor al dreptului, unui distrugător al moralei, al prosperității poporului său, el este justificat În modul său de a gândi: cine face ce-i ordonă conștiința, fără să pregete, acela acționează moral În esență, oricum ar judeca alții acest lucru: din acest punct de vedere propria sa conștiință este ultima instanță. Un alt lucru este Însă judecata asupra valorii obiective a unei asemenea acțiuni În genere. Asupra acestui lucru
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
interese comune nouă și se luptă alături cu noi. În momentul când toate națiunile dau cu piciorul stărei de față a lucrurilor, numind-o nesuferită și nesuportabilă, au și românii dreptul și datoria de a-i da cu piciorul, căci, pregetând și rămași singuri pre câmpul de luptă, nimeni nu se va mai spăria de opozițiunea noastră singuratecă. Nepăsarea noastră ne pierde. Să nu ne mirăm dacă organele noastre de publicitate au devenit în timpul din urmă moi și împăcăcioase; căci, cum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
această țară este chemată a juca un rol analog cu al Elveției între Francia, Italia și Austria și cu al Belgiei, între nordul Franciei și estul Germaniei. Astfel sperăm că, în interesul păcii și al civilizației, marile puteri nu vor pregeta să, complecteze opera de la 1856, acordând României printr-un act special o situație francă și bine definită, puind-o în pozițiunea în care a pus pe Elveția și Belgia. Principiul neutralității intrând în dreptul ginților, trebuie să aibă aceeași consecință la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
butucănoasă de jandarm, sub scutec. Vierme sare de pe loc, ca de pe arcuri, lipindu-se de biroul lui nenea Sandu și țipă ca din gură de șarpe: Stai! Nu atinge nimic! Nuuu...! E o bombă...! Toți cei prezenți țâșnesc, fără să pregete, în picioare, printre care și Bogdănel, trezit buimac din somn, de lumină, de rumoare și de brusca lor agitație! Nu te mișca, că trag! Trag...! țipă isterizat Mânecuță, luându-l pe Vierme în cătarea pistolului smuls haiducește din toc, cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fi ros nenorocitului legătura și l-a slobozit! Păzea...! Ăilalți dau peste noi! răcnește Dan. Pe nevăzute, Fratele intuiește cum Poetul proiectează de-a-ndăratelea, preventiv, un dupac ushiro-geri, în masa puhavă de cadavre ambulante. După care, Lunganul se azvârle fără să pregete asupra Avocatului prăbușit, acoperindu-l protector pe acesta, cu propriul său corp. Stăpânul meu va poci și va închirci omul, după chipul și după asemănarea lui! scandează Șobolanul. Apoi, va stârpi de pe pământ și din ape toată făptura, vietățile cele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pot servi în mod periculos la constituirea unei filosofii alternative la cea a vânzătorilor de iluzii catolice. E mult mai ușor să spui că Lucrețiu e nebun! -2- Persistența anatemelor. în ciuda - ori din cauza? - absenței de detalii biografice, exegeții n-au pregetat să-l bârfească pe Lucrețiu în fel și chip: aici tropism machist, colo simptome psihiatrice - filosoful a generat numeroase abordări proiective care atestă mai degrabă obsesiile și fantasmele analistului decât adevărul ființei sau al operei. Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
În ce mod aceste spirite animale și acești nervi contribuie la mișcări și la simțuri, nici care este principiul corporal care le face să funcționeze. Tocmai de aceea, deși am amintit câte ceva În această privință În alte scrieri, nu voi pregeta de a spune aici succint că, atâta vreme cât trăim, există În inima noastră o căldură permanentă, un fel de foc pe care Îl Întreține aici sângele din vene și că acest foc este principiul corporal al tuturor mișcărilor membrelor noastre. ART.
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
8 septembrie 1968 Ă 427). Marile încercări prin care ai săi, de-acasă, au trecut constituie, iată, șansa atingerii adevărului, sau măcar șansa ocolirii frivolităților de tot felul. Aceeași seninătate o descoperă la Wolf Aichelburg. Îi scrie în 1970: „Nu preget să mă minunez cum ai reușit să-ți păstrezi seninătatea după toate încercările prin care ai trecut. Și nu ești singurul. Mă gândesc, între alții, la Noica. La fel ca dumneata, e plin de speranță și de încredere” (25 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]