KorAP: Find »[drukola/base=pregnanță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...27 >

657 matches

Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153

ale materialului secund sunt adoptate și asimilate de planul superior al evoluției următoare. Astfel, se observă transferul subtil de funcții operat la nivelul acestui element care își pierde rolul structural de început, „diluându-se” într-un plan inferior al ierarhiei pregnanței tematice. Transpunerea motivului principal la tonul de stabilește o legătură vitală cu viziunea conceptuală, imprimând discursului senzația căderii, acel permanent sens al prăbușirii. Această sugestie o regăsim în efectul sonor rezultat din plasarea cvartei mărite () în registrul grav al discursului

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
planuri evolutive la un nivel dinamic extrem de redus, Debussy operează evidențierea liniei melodice principale printr-un demers de „personalizare” a planului superior datorat investirii sale cu un caracter vesel și lejer (joyeux et léger), aspect ce se adaugă distincției de pregnanță melodică cu care acestea au fost atribuite în mod diferit. De asemenea, un detaliu de scriitură care vine să reconfirme sursa folclorică a acestor pagini se distinge în modalitatea de structurare a discursului pe două linii evolutive și proiectarea unei

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
ale discursului de ansamblu. Motivul introductiv al „clopotelor” revenit în finalul acestui episod (vezi exemplul 91), într-o versiune inițial asemănătoare ecourilor îndepărtate ale debutului, operează o nouă tranziție prin transformarea sa într-o formulă ostinato, care își atenuează ulterior pregnanța într-un plan secund al discursului general. Această nouă intervenție îi confirmă rolul crucial de liant îndeplinit pe întreg parcursul lucrării. Secțiunea de Aur a preludiului readuce în prim plan expresia tarantella-ei, proiectată, de această dată, pe o pedală armonică

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
rythme doit avoir la valeur sonore d'un fond de paysage triste et glacé (Acest ritm trebuie să aibă valoarea sonoră a unui peisaj trist și înghețat). De asemenea, reiterarea motivului ostinato într-o configurație ritmico-melodică invariabilă determină conturarea cu pregnanță a intervenției sale. Plasarea sa frecventă în același registru mediu, exceptând ultima ipostază ce avansează spre registrul acut, conduce la crearea unui fundal sonor cu o calitate timbrală distinctă. Important de analizat în vederea redării interpretative este modalitatea diferită de marcare

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
Imaginea purității o recunoaștem în delicatețea suavă a liniilor melodice sinuoase ce te cufundă într-o efuziune a Sincerității. Gradul ridicat de stilizare ce îl implică natura arabescului, cu acel influx melodic perpetuu, conduce la un fenomen de estompare a pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la rândul său o structură formală liberă, ale cărei secțiuni (A1 - măsurile 1 - 18; A2 - măsurile 19 - 27; A3 măsurile 28 - 39) prezintă la nivel morfologic evidente afinități ritmico melodice. Tempo

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
adecvate de pedalizare. Astfel, aceasta va trebui să mențină sub un efect unic rezonanța modală a formulei melodice inițial repetitive, în timp ce activarea ulterioară, corespunzător înlănțuirii treptelor armonice, va evita mixarea inoportună a acestora. Același „firesc” al expresiei se distinge cu pregnanță în raportul de incidență ce se stabilește între vârful dinamic și punctul de climax al configurației articulațiilor melodice. Cea de-a doua structură pentatonic-anhemitonică apare expusă odată cu afirmarea materialului tematic secund. Și la nivelul microstructurii formale se remarcă un proces

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-i forme dintre cele mai surprinzătoare, plăsmuite de jocurile îndrăznețe ale imaginației noastre. Preludiul Brouillards este o mărturie elocventă a metodei de compoziție specifică stilului debussyst, bazată pe explorarea motivului ca simbol generator al evoluției sonore. Ideea tematică repetată cu pregnanță apare reproiectată în multiplele fațete ale unei permanente metamorfozări, care operează, în mod exclusiv, la nivelul fondului sonor general. Astfel, într-un spațiu sonor în care juxtapunerile de culori se produc în planul armoniei, dinamicii, timbrului sau registrelor, aspectul stabil

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
distincția acesteia cu mai multă evidență în contextul ansamblului. La nivelul evoluției sonore, anumite structuri motivice ale materialului tematic își modifică funcția îndeplinită inițial. În consecință, repetiția insistentă a celulei melodice arpegiate, extrasă din acompaniamentul temei introductive, conduce la reducerea pregnanței acesteia, „diluându-se” ulterior în figurația unui ostinato armonic cu rol de fundal sonor. Scriitura simetrică ce decurge din evoluția prelungită a acestui ostinato (măsurile 9 13), precum și statismul unei pedale sonore nou apărute în planul superior imprimă o stare

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
tematic; dinamica ușor augmentată (p), însoțită de o redare interpretativă mai evidențiată - un peu marqué; atacul staccato (ușor percutat la nivelul clapei în scopul realizării clarității sonore) va înlocui sonoritățile estompate ale celui non-legato utilizat în versiunea inițială, în care pregnanța sunetului emis fusese atenuată prin folosirea pedalei de rezonanță; pedala de rezonanță va trebui complet evitată. O nouă modificare agogică (Mouvement, en retenant et en s’effaçant - În mișcare, încetinind și risipindu-se) delimitează 183 apariția ultimei secțiuni a preludiului

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
și unicul simbol al imaginii de distilare sonoră ce-l îndeplinise acesta în viziunea preludiului. Astfel, ultimul ecou al motivului secund apare cufundat în ambiguitatea sonoră a rezonanțelor unei armonii difuze, în care intervalul de secundă mică se distinge cu pregnanța deja consacrată. Și apoi, se așterne tăcerea peste toată suflarea (Presque plus rien - aproape mai nimic) unei lumi ce amorțește vlăguită sub povara crudă a resemnării. Pedala hipnotică a celei din urmă rezonanțe încremenește tristețea pe chipul Eternității fără de început

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu șovăiala nesupunerii. Statismul imaginii introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic al unor acorduri de cvinto-cvartă exprimate cu un atac non-legato. Aceste aspecte subtile ale expresiei conturează cu pregnanță imaginea dezrădăcinării, ce se suprapune evoluției sonore din planul superior, interpretată doucement soutenu et très expressif (susținut cu blândețe și foarte expresiv). Întreaga țesătură sonoră a acestor trei planuri care nu implică o ierarhie a pregnanței, ci doar prezențe distincte

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
ale expresiei conturează cu pregnanță imaginea dezrădăcinării, ce se suprapune evoluției sonore din planul superior, interpretată doucement soutenu et très expressif (susținut cu blândețe și foarte expresiv). Întreaga țesătură sonoră a acestor trei planuri care nu implică o ierarhie a pregnanței, ci doar prezențe distincte ce își suprapun existențele, va întreține dinamica pp a unei imagini diafane și discrete, analogia sentimentului intim dezvăluit cu șoapta decenței (prin scriitura compozițională ce apelează la ortografierea pe trei 188 portative, Debussy facilitează distincția și

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
reapariției ulterioare a temei (măsura 15). Aceasta aduce cu sine ipostaza concludentă a unei figuri ostinato, ce provine din cea de-a doua secțiune a enunțului său. Repetiția insistentă a celulei melodico-ritmice (unitatea motivică apare repetată de șase ori) diminuează pregnanța expresiei și aspectul conturat al acesteia, transformând-o într o simplă figură a planului secundar. Acest transfer de semnificații ce are loc la nivelul materialului tematic, îndeplinește o funcție esențială în coerența ideilor și în procesul de unificare a discursului

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
sugerat prin multiplele modificări ce apar la nivelul evoluției sonore: secvențarea celulei melodico-ritmice extrase din contextul motivului tematic, păstrând aspectul cromatic descendent; plasarea elementului motivic la vocea mediană a discursului, generând astfel o învăluire a conturului și o diminuare a pregnanței; prezența în planul superior a sunetului cu rol de pedală armonică; avansarea celor două planuri superioare spre registrul grav; indicația dinamică p molto dim..., ce reduce sonoritatea inițială la o murmurare venită din depărtare. Debutul celei de-a doua secțiuni

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
ce propun diversele ipostaze ale elementului eteric. Frenezia sonoră a acestui perpetuum mobile se temperează o dată cu stabilizarea discursului pe rezonanțele trilului grațios al registrului acut. Acest aspect va genera impresia unei mișcări în loc, o animație statică, ce vestește prin absența pregnanței tematice apariția unui „eveniment” important în evoluția sonoră. Țesătura sonoră explorează aceeași combinație de rezonanțe ce rezultă din juxtapunerea sonorităților de cvintă perfectă și mărită ale trilului (cu scrierea enarmonică a acesteia din urmă), la care se adaugă o nouă

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
de pauză „trăită”, depășind stadiul unei simple teorii, devine o condiție imperativă în contextul fenomenologic al actului interpretativ. Contrastul puternic generat de alternanța planurilor dinamice f strident / p sec. va amplifica adesea efectul sonor al acestei discontinuități de limbaj, intensificând pregnanța imaginilor derivate. Utilizarea frecventă a atacului stacc. și abundența folosirii relației de tonică-dominantă se disting ca opțiuni esențiale ale limbajului muzical, în scopul reflectării atitudinii ironice ce o implică prin excelență viziunea conceptuală a acestui preludiu, aparținând categoriei estetice a

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
se evidențiază în mod natural și suficient prin plasarea sa în registrul acut, dinamizarea ritmică ( ) și reaparițiile sale ulterioare în contextul discursului. Pauzele situate în debutul motivelor dobândesc funcții expresive la nivelul imaginii conceptuale, limitând în mod deliberat forța de pregnanță a acestora prin deplasarea unităților melodice în raport cu structura metrică sau timpul tare al acesteia. Deopotrivă, Debussy apelează și la efectul diferențierii timbrale a motivelor prin repartizarea acestora în registre diferite, aspect care se dovedește invariabil pe parcursul celor trei reeditări survenite

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
traseu contrapunctic expus în sens opus articulației tematice. Nivelul dinamic extrem de redus (pp) menționat în circumstanța unui discurs cu o asemenea densitate sonoră impune o foarte atentă diferențiere interpretativă bazată pe conștientizarea rolului fiecărui plan constitutiv, fapt dictat de aspectul pregnanței tematice cu care a fost sau nu investit acesta. Inițial, pedala de rezonanță se va schimba în raport cu formula ritmului trohaic (respectiv timpii I și IV - măsurile 13, 15 și 17), pentru ca ulterior modalitatea de activare să facă posibilă menținerea valorilor

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
scintillant, doux (scânteietor, blând), ce apare o dată cu revenirea tempo-ului inițial (au mouvement), afirmă un motiv tematic sinuos redus doar la spațiul limitat al unei măsuri. Asimilarea sa ulterioară ca element distinctiv al afirmației tematice va fi generată de accentuarea pregnanței prin repetiția insistentă, dinamizarea ritmică și frecventa inserare a secundei mărite. Caracterul palindromic al unității motivice plasate pe ultimul timp al măsurii, asociind rezonanțele unui mers treptat prin secundă mică, mare și mărită (prezentă deopotrivă și în ipostaza enarmonică a

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
doar pedale staționare, implică cu dezinvoltură variate accente ritmice într-o mișcare cvasi-uniformă de . Fapt inedit la nivelul scriiturii de ansamblu a preludiului, natura discursului edifică o imagine compactă a fluxului melodic, generată de procedarea la o evidentă diminuare a pregnanței tematice, ce se risipește astfel într-un „tot” sonor indivizibil, în care mișcarea pare să devină scop în sine. Tempo-ul introductiv Modérément animé (moderat animat cu recomandarea indicației metronomice de ) va fi ulterior supus unei ușoare accelerări care conduce

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
continuitate de concepție asistăm la un nou discurs atematic, a cărui mișcare giratorie nedirecționată desfășoară cu o dezinvoltură improvizatorică arabescuri caleidoscopice ce gravitează, cu prioritate, în spațiul generos al sferei atonale. Pentru încă odată, Debussy recurge la abandonarea ideii de pregnanță tematică, expunând o țesătură sonoră „compactă”, a cărei abstractizare rezultată tinde să acceadă la o treaptă superioară în ierarhia concepției de discurs sonor. Astfel, remarcăm cum în absența unei figuri tematice individualizate, variate formule de ostinato ritmico-melodic procedează la o

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847

literare (1919). G. Călinescu fixează metoda aproape într-o specie aparte a criticii, mai ales prin Viața lui M. Eminescu (1932) și Ion Creangă (1938) si prin Istoria literaturii române (1941), adevărată suită de portrete. Justețea intuiției, strălucirea imaginii și pregnanța "personajului" din paginile lui G. Călinescu au rămas inegalate. Dintre lucrările mai noi trebuie menționată în primul rînd Viața lui Al. Macedonslci de Adrian Marino (București, 1966), ca și alte monografii, cum ar fi /. Slavici de Pompiliu Mareea (București, 1965

[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716

coerență. Considerăm de aceea că putem susține raționalitatea unei imagini astfel formate și a ideii imaginarului rațional. Acest tip de imaginar este unul care se manifestă în toate timpurile și mediile culturale, singurele diferențe sunt interculturale și se datorează formei, pregnanței și importanței sale. În sfera imaginarului rațional sunt incluse elemente explicative ale mediului natural, social, psihic etc. Astfel, orice discurs de ordin rațional explicativ face parte din această formă a imaginarului cum ar fi interpretările mitico-religiose, descrierile naturii, explicațiile privind

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692

XX a fost adus în discuție „tipul ideal” prin Weber și Jaspers. Tipul ideal este un construct mintal care surprinde și descrie în mod coerent caracteristicile esențiale ale unui mod de a fi al oamenilor. Aspectul esențial e coerența și pregnanța expresivă a acestui construct. Max Weber a descris tipul burghezului protestant harnic și sârguincios, care a pus bazele capitalismului. Jaspers, în perioada sa inițială de psihiatru, pe când scria Psihopatologia Generală, caracteriza persoana istericului ca pe cea a unui om care

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
care în mare măsură este - sau devine - identic și constant cu sine, statornic sieși de-a lungul circumstanțelor. După Renaștere, acest fapt a fost simbolizat de către portretul pictat și de către eroul de roman. Ambele se estompează și pierd treptat din pregnanță în sec. XX. Viața socială devine tot mai mobilă și schimbătoare, mai ales în a doua jumătate a acestui veac, fapt ce necesită tot mai multe și variate adaptări la noi situații, spontaneitate și ingeniozitate pentru schimbare, maleabilitate, frecvente reorganizări

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]