984 matches
-
dacă acestea sunt invocate de titular. Motivele imperative de interes public major trebuie justificate astfel: – imperativ: proiectul servește mai degrabă unui interes public esențial decât unor interese private; ... – major: interesul pe care îl servește proiectul depășește prejudiciul (sau riscul de prejudiciere) adus integrității ANPIC, astfel cum a fost identificat în evaluarea adecvată; ... – de interes public: este o parte a politicilor publice pentru stat și societate; ... – din rațiuni de ordin social și economic: crearea unui număr mare de locuri de muncă pe
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
politică în sensul că multe dintre acțiunile lor ar fi fost supuse în această situație criticii și ar fi fost date în vileag, în vreme ce alte glasuri, sincer îngrijorate au considerat că această implicare a Bisericii în politică ar fi însemnat prejudicierea imaginii ei și impietarea asupra încrederii de care se bucură Biserica în rândul populației. Trebuie observat însă că Biserica nu se poate supune sub nici o formă mecanismului electiv adică ea nu poate face politică de partid, nu se poate lega
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
acest concept în studiul pe care l-a dedicat basmelor (rusești), a arătat că acte diferite pot avea semnificații deosebite (fiind subsumate de funcții diferite) în basme diferite ("Ion l-a omorît pe Petru", de ex., ar putea constitui o prejudiciere într-o poveste, și victoria eroului în alta); invers, acte diferite pot juca același rol (fiind subsumate de aceeași funcție) în basme diferite ("Ion l-a omorît pe Petru" și "Balaurul a furat-o pe fata de împărat", de ex.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
eroului în alta); invers, acte diferite pot juca același rol (fiind subsumate de aceeași funcție) în basme diferite ("Ion l-a omorît pe Petru" și "Balaurul a furat-o pe fata de împărat", de ex., ar putea amîndouă să constituie prejudicieri). Pentru Propp, funcțiile constituie componentele stabile ale structurii de bază a oricărui basm (rusesc); în plus, nici o funcție nu exclude pe alta și, oricîte ar apărea într-o singură poveste, ele apar totdeauna în aceeași ordine (dată fiind mulțimea a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea, sau pe averea ei (vicleșugul). VII) Victima se lasă înșelată ajutîndu-și astfel fără să vrea dușmanul (complicitatea). VIII) Răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei (prejudicierea). VIII.a) Unuia din membrii familiei îi lipsește ceva, dorește să aibă un lucru oarecare (lipsa). IX) Nenorocirea sau lipsa sînt comunicate eroului; i se adresează o rugăminte sau o poruncă, el fiind trimis undeva, sau lăsat să plece (mijlocirea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
oglindă), relevă prezența generalului în specific, a universalului în particular, a esențialului în fenomenal. ¶Aristotle 1968 [1965]; Frye 1957 [1972]; Genette 1980; Plato 1968 [1986]; Ricoeur 1984, 1985. Vezi și NARAȚIUNE. mișcare [move]. 1. Orice secvență de FUNCȚII, dezvoltîndu-se de la Prejudiciere sau Lipsă la un DEZNODĂMÎNT. După Propp, fiecare basm (skázka) constă dintr-una sau mai multe mișcări. ¶Mișcările se pot combina prin INSERȚIE, ALTERNANȚĂ și CUPLAJ sau JUXTAPUNERE. 2. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU; un NAREM. În GRAMATICA NARATIVĂ a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
INDEPENDENTĂ, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. set de permutare. Vezi SET DE DISLOCARE. sferă de acțiuni [sphere of action]. Setul de FUNCȚII corespunzînd unui anume ROL sau DRAMATIS PERSONA (Propp). Se pot delimita șapte sfere de acțiuni: (1) sfera acțiunilor RĂUFĂCĂTORULUI: prejudicierea, lupta, urmărirea; (2) sfera acțiunilor donatorului: prima funcție a DONATORULUI (transmiterea uneltei năzdrăvane), înzestrarea eroului cu unealta năzdrăvană; (3) sfera acțiunilor AJUTORULUI: deplasarea spațială a eroului, lichidarea nenorocirii sau lipsei, salvarea eroului urmărit, soluționarea încercărilor, transfigurarea eroului; (4) sfera acțiunilor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dintr-o narațiune care urmează după EXPOZIȚIUNE și duce la DEZNODĂMÎNT; MIJLOCUL unei ACȚIUNI; PUNERE ÎN INTRIGĂ; DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. 2. Într-o structură tradițională a INTRIGII, ACȚIUNEA ASCENDENTĂ (de la EXPOZIȚIUNE la PUNCTUL CULMINANT). 3. În cuvintele lui Propp, FUNCȚIILE VIII-XI: prejudicierea sau lipsa, mijlocirea, contraacțiunea incipientă și plecarea. 4. În termeni aristotelici, situația de dinaintea ÎNCEPUTULUI unei acțiuni; desis. ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Propp 1968 [1970]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. situație finală. Vezi SECVENȚĂ DE SOSIRE. situație
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui proces (1) virtualitatea (deschiderea unei situații ca posibilitate); (2) actualizarea sau non-actualizarea posibilității; (3) finalizarea sau non-finalizarea și constituind SECVENȚA narativă (minimală, atomică) elementară. Finalizare Actualizare Virtualitate Non-finalizare Non-actualizare Mai precis, o secvență elementară dată ar putea consta din "prejudiciere, intervenția eroului, victorie", iar o altă secvență ar putea consta din "prejudiciere, intervenția eroului, eșec". Într-o triadă, termenul posterior îl implică pe cel anterior, și nu invers: are loc o luptă, de exemplu, numai dacă s-a săvîrșit o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
non-actualizarea posibilității; (3) finalizarea sau non-finalizarea și constituind SECVENȚA narativă (minimală, atomică) elementară. Finalizare Actualizare Virtualitate Non-finalizare Non-actualizare Mai precis, o secvență elementară dată ar putea consta din "prejudiciere, intervenția eroului, victorie", iar o altă secvență ar putea consta din "prejudiciere, intervenția eroului, eșec". Într-o triadă, termenul posterior îl implică pe cel anterior, și nu invers: are loc o luptă, de exemplu, numai dacă s-a săvîrșit o prejudiciere, și avem o victorie numai dacă a avut loc o luptă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
intervenția eroului, victorie", iar o altă secvență ar putea consta din "prejudiciere, intervenția eroului, eșec". Într-o triadă, termenul posterior îl implică pe cel anterior, și nu invers: are loc o luptă, de exemplu, numai dacă s-a săvîrșit o prejudiciere, și avem o victorie numai dacă a avut loc o luptă. Pe de altă parte, fiecare termen anterior oferă o alternativă consecventă: o prejudiciere ar putea duce la o intervenție sau nonintervenție a eroului, iar lupta s-ar putea termina
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
anterior, și nu invers: are loc o luptă, de exemplu, numai dacă s-a săvîrșit o prejudiciere, și avem o victorie numai dacă a avut loc o luptă. Pe de altă parte, fiecare termen anterior oferă o alternativă consecventă: o prejudiciere ar putea duce la o intervenție sau nonintervenție a eroului, iar lupta s-ar putea termina prin victorie sau înfrîngere. Triadele se pot combina pentru a duce la secvențe mai complexe și, potrivit lui Bremond, modurile cele mai caracteristice de combinare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
suspiciuni. În 1849, amiralitatea engleză găsind printre conservele expediate de Goldner câteva cutii alterate; a ridicat plângeri care, în 1852, au fost luate în dezbaterea Camerei Comunelor, dezbatere provocată și de strania învinuire că acele conserve „au putut contribui la prejudicierea expediției lui John Franklin”. În ceea ce privește capacitatea de producție a fabricii, informațiile sunt contradictorii. N. Suțu arată că fabrica prelucra anual carnea a aproximativ 4.000 boi. Documentele de arhivă ne indică tăierea a 2.080 boi în 1847, a 2
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mijloace de organizare a acțiunilor umane; întrucât individul uman are posibilitatea de a le respecta dispozițiile sau nu, modul în care se poate realiza reglarea conduitei prin intermediul acestora va dobândi sens pozitiv, de conformare, sau negativ, de conflict. Conduita negativă prejudicierea patrimoniului altuia, crima, violul, traficul de influență etc. reprezintă o nesincronizare între interesele generale ale societății care, oricum, prevalează și interesele personale ale individului, materializate în acțiunea potrivnică prescripțiilor normei"34. Răspunderea juridică poate fi caracterizată prin normativitate, generalitate și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de Întrupare ale exotismului. Tentativa exotică de luare În seamă a celuilalt pare a fi un soi de voluntarism construit pentru a scăpa de sub zodia banalului sau este poate un semn al crizei de identitate, sau, și mai grav, de prejudiciere deliberată a respectivei culturi. Proiecția imaginară În exotism presupune o viziune parțială și incompletă asupra celuilalt, asupra Îndepărtatului, neobișnuitului. Nostalgia tradițiilor pierdute, a obiectelor dispărute, a gesticulațiilor primitive, inocente, toate acestea maschează o formă rudimentară de arheologie culturală sau de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu poate fi totală și nici nu este bine să fie așa. În fapt, fiecare, ca individ sau entitate grupală, posedă un fond valoric inconfundabil și insondabil. Relația cu altul - cu străinul - prezintă o dublă dimensiune: cea de stereotipizare, de prejudiciere ca urmare a procesului de categorizare și de atribuire valorică (În concordanță cu reprezentările mele), și cea de menținere a unei distanțe culturale, de conștientizare a diferenței de coduri, de sisteme de valori, de obișnuințe. În legătură cu această distanță necesară, nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fantastic este limitat”, astfel de invariante reducându-se la 31, și că „succesiunea funcțiilor este întotdeauna aceeași”. Nu toate funcțiile se regăsesc la nivelul unui singur basm, dar unele dintre ele, cuplate în perechi, sunt obligatorii (de exemplu, funcția VIII - „prejudicierea” și XIX - „remedierea” sau XVI - „lupta” și XVIII - „victoria”). În raport cu schema epică utilizată, se poate distinge între așa-numitele „b. biografice”, care urmăresc eroul de la naștere sau chiar dinainte de naștere, adesea miraculoasă (dintr-un bob de piper, dintr-o lacrimă
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
constatându-se o agresivitate crescută mai ales În rândul elevilor care provin din clasele sociale defavorizate, care trăiesc În marile orașe. Apare, mai ales, În familiile haotice. Bloomquist și Schnell, 2002, oferă următoarea definiție comportamentului agresiv: producerea unor daune sau prejudicierea uneia sau mai multor persoane. Conform Dicționarului de Sociologie (1993) agresivitatea reprezintă un „comportament verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea are diverse definiții, putând fi abordată din perspectivă psihologică, sociologică, religioasă
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
este amenințată persoana geloasă de către ceilalți, În care vede concurenți superiori ei. Dacă gelozia este o experiență psiho-morală dominant interioară, furtul este un act exterior, direct, care violentează individul. Sunt două situații: Furtul orientat către o anumită persoană, În scopul prejudicierii acesteia de către partenerul său, În scopul inconștient și automat de a-l frustra. Persoana care fură de la un partener al său se descarcă emoțional-afectiv, proiectând asupra acestuia propriile sale frustrări pe care i le atribuie. În cazul acesta furtul are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin mijloace oneste. Mijloacele imorale la care se apelează În realizarea unei acțiuni nu duc niciodată la rezultate oneste. Chiar atunci când Binele este realizat, el va fi un „bine al egoismului”, al meu, pentru mine, În folosul meu, dar cu prejudicierea celorlalți. Ideea morală impune onestitatea mijloacelor ei de realizare. Binele nu poate fi făcut decât sincer, deschis, dincolo de orice fel de interese personale, ca o datorie. Acest fapt demonstrează că ideea de Bine are un caracter aprioric, ea fiind preexistentă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct de vedere psihologic, are la bază sentimente morale negative: ură, invidie, complexe de inferioritate, frustrări personale, carențe afective, de educație etc. Prejudicierea altuia presupune că Între cele două persoane există o anumită relație negativă, tensionată, de adversitate, de concurență, iar diferendele dintre cei doi nu se pot rezolva pe alte căi sau prin alte mijloace. În sensul acesta, orice prejudiciu este un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care este prejudiciată; elementul de referință conflictuală, care a determinat prejudiciul. Le vom analiza, pe rând, pe fiecare. 1. Persoana care prejudiciază După cum se poate deduce din cele deja prezentate mai sus, nu orice persoană poate fi Împinsă În direcția prejudicierii alteia. Sunt absolut necesare anumite condiții care să determine adoptarea unei asemenea Înclinații pulsionale de factură ostil-negativă. De regulă, cel care prejudiciază are un anumit profil psihologic, caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
3. Elementul de referință conflictuală Pentru ca un prejudiciu să se poată produce este necesar ca Între cele două persoane să existe un anumit motiv. Acesta va constitui un element de referință de la care va porni conflictul, care va duce la prejudicierea uneia dintre cele două persoane. Elementul de referință poate fi reprezentat printr-un obiect material, o altă persoană, o idee, o situație socială sau de altă natură, concurența În obținerea unor avantaje, poziții sociale, politice etc. Conflictul reprezintă, În aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
patru luni sub pământ fără să devină victima stricăciunii poate rămâne acolo și un an de zile. Luând În considerare acest fapt, e imposibil de fixat o limită de timp de-a lungul căreia suspendarea funcțiunilor vitale poate continua fără prejudicierea vigorii lor de mai târziu. Oricât de paradoxală sau absurdă poate părea această mărturie și oricât de convins aș fi că mulți cititori, crezându-se oameni Înțelepți, vor zâmbi la această relatare, nu pot totuși să evit a mărturisi de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Întâlnite, tendința de autoafirmare prin promovarea neabătută a propriilor interese, comportament Întreprinzător prin atitudini și reacții, tendința permanentă de dominare În grupul social sau comunitar. Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]