211 matches
-
asta nu era puțin lucru... "Marea descoperire de după '89, după apariția libertății, o descoperire pe care am acceptat-o și pe care o suportăm cu toții, a fost aceea că libertatea cuvântului a diminuat importanța cuvântului" Dumneavoastră ați mai ținut o prelecțiune înainte de 1989. Ați avut trăiri diferite, ce schimbări ați remarcat? Diferențele sunt foarte mari. Pe atunci, simplul fapt de a strânge la un loc niște oameni era un curaj și o acțiune care căpăta valori mult mai mari decât cele
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
solidaritate remarcabilă. Credeți că solidaritatea ar putea constitui conceptul cheie al acelor timpuri? Da, cred că da! Dacă ar trebui să dau exemple de momente în care nu m-am simțit singură în viață, unul dintre ele ar fi acea prelecțiune a Junimii. Evident că acum nu se mai pot pune lucrurile în aceeași ecuație. Marea descoperire de după '89, după apariția libertății, o descoperire pe care am acceptat-o și pe care o suportăm cu toții, a fost aceea că libertatea cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
minunat e această trăsătură a dumneavoastră, a ieșenilor, de a privi cu emoție în urmă. Cât m-a emoționat mașina lui Mihai Ursachi din curtea Casei Pogor! Mi s-a părut o idee nemaipomenită. Ce mai, e frumos! George ASTALOȘ Prelecțiunea "Fulguranțe despre vorbirea paralelă" 18 octombrie 2007 "Argoul înseamnă poezie!" George Astaloș, unul dintre cei mai mari specialiști în argou din Europa, autor al unui dicționar de gen și a sute de studii, a fost prezent la Casa Pogor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
paralelă" 18 octombrie 2007 "Argoul înseamnă poezie!" George Astaloș, unul dintre cei mai mari specialiști în argou din Europa, autor al unui dicționar de gen și a sute de studii, a fost prezent la Casa Pogor pentru a susține o prelecțiune pe această temă. Excelent povestitor, cu un umor debordant, Astaloș este, înainte de toate, un practician al argoului. Fiecare fibră din ființa sa respiră argotic, în așa fel încât ai adesea sentimentul că stai de vorbă cu un genial pușcăriaș și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sentimentul că stai de vorbă cu un genial pușcăriaș și că lumea aceasta în care te găsești este ea însăși o uriașă pușcărie. Domnule Astaloș, ce mai e pe afară? Plouă! Plouă cu argou... Vă pun întrebarea aceasta gân-dindu-mă la prelecțiunea dumnea-voastră de la Casa Pogor, în care ați spus că, la pușcărie, cu această întrebare este întâmpinat orice nou venit. Da, da, asta-i! Vorbesc de infractorii de drept comun, deși și la politici era la fel, doar că aceștia aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ei. Nu cred că pentru că făcusem pușcărie. Simțeau ei ceva la mine... Mă rog, știam să le și vorbesc, iar cu asta îi domini, pentru că sunt de o poezie extraordinară, iar nimeni nu prea pomenește de asta. Spuneam și la prelecțiunea de la Casa Pogor: vin specialiștii, după două sute de ani de cercetări, și încep să-ți spună că argoul este un limbaj secret, al răufăcătorilor și câte și mai câte. Ei, nu este chiar așa, vă zic eu care cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
om important. Iar argotistul, care știe tot despre argou, ți-l scoate pe nas, ți-l fluieră, ăla, în general, nu știe nici măcar să scrie. Așa era înainte, acum au mai învățat să scrie. "Datorez închisorii întâlnirea cu argoul" La prelecțiune ați spus că argoul e ceva inerent structurii umane. Da, pentru că e poetic, numai pentru că e poetic. În loc să spună ce frumoasă era fata ce trecea pe bulevard, ăla spune "Mânca-ți-aș gura, ce mucles de clempano, că mierloiu'i
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
va muri, ci va deveni un mijloc de comunicare normal, cum spunea un mare lingvist, la sfârșitul secolului XIX. Argoul trebuie să figureze, la fel ca orice alt cuvânt, în dicționarul general al limbii. Acesta-i răspunsul! Dan C. MIHĂILESCU Prelecțiunea "Literatura română după 1989" 21 martie 2008 "A venit timpul revalorizării istoriei literare" În luna martie a anului de grație 2008, un ceva din tihna înțeleaptă a Casei Pogor a fost silit să-și caute de treabă printre manuscrise, obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
din tihna înțeleaptă a Casei Pogor a fost silit să-și caute de treabă printre manuscrise, obiecte de demult și priviri de muzeografi visători. Asemenea unei vagi și plăcute dureri reumatice, a sosit la Iași Dan C. Mihăilescu, cu o prelecțiune incitantă despre literatura română de după '90. Ceea ce seduce din start la cel îndeobște știut ca "omul care aduce carte" sunt, cred, focurile de artificii ale unui limbaj ce sfredelește urechea și scoate mintea din poziția de off-side al lenevelii contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
să înțepe și să mângâie, să vorbească și să asculte, să scrie și să citească. Alte dovezi în acest sens, în dialogul de mai jos. Domnule Mihăilescu, cel puțin din punctul meu de vedere, în comparație cu prelectorii care v-au precedat, prelecțiunea dumnea-voastră s-a apropiat cel mai mult de ceea ce numim noi aici, la Iași, "spirit junimist". Ce reprezintă pentru dumneavoastră Societatea Junimea, și ce credeți că reprezintă ea în "economia întregului" literaturii române? Mulțumesc de vorbă bună. Să știți că
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
renunțat la doctoratul prevăzut în 2004 (după ce trecusem de toate probele prealabile, referate scrise, examene orale), am demisionat de la Institutul de istorie și teorie literară " G. Călinescu" și am devenit un simplu "copywriter de succes", după cum mă taxează neprietenii. În prelecțiunea de la Pogor ați vorbit despre pericolele (patru la număr) ce îl pândesc pe scriitorul contemporan. Care ar fi pericolele ce îl pândesc pe criticul literar contemporan? Păi să găsim tot patru, nu? Întâi de toate, narcisismul. Să treacă-n planul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
iradiantă, cu bietele scandaluri de la plagiatul lui Barbu și Ion Gheorghe, cu alianța Manolescu-Cenaclul de luni, sau cu micile mari demonstrații de forță ale Sistemului precum Meditația transcendentală, Viața pe un peron, Ion Anghel Mănăstire ș.a.m.d.? După susținerea prelecțiunii de la Pogor, mulți dintre cei prezenți s-au arătat oarecum contrariați de una din afirmațiile dumneavoastră; cea referitoare la o anumită criză a criticii generată de lipsa materialului "de criticat". Unii scriitori au interpretat spusa dumneavoastră ca o lovitură "sub
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Eminovici (donație: Henrich Vicențiu Gareiss, 1972); inel sigilar din aur al poetului Mihai Eminescu (donație: Henrich Vicențiu Gareiss, 1972), broșă din aur dintr-o monedă (1742) dăruită Veronicăi Micle de soțul ei, călimară din marmură (proveniență Mihail Kogălniceanu). Sumar Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii 5 "Onorat auditor..." 9 1. Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
donație: Henrich Vicențiu Gareiss, 1972); inel sigilar din aur al poetului Mihai Eminescu (donație: Henrich Vicențiu Gareiss, 1972), broșă din aur dintr-o monedă (1742) dăruită Veronicăi Micle de soțul ei, călimară din marmură (proveniență Mihail Kogălniceanu). Sumar Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii 5 "Onorat auditor..." 9 1. Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt 25
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
din aur al poetului Mihai Eminescu (donație: Henrich Vicențiu Gareiss, 1972), broșă din aur dintr-o monedă (1742) dăruită Veronicăi Micle de soțul ei, călimară din marmură (proveniență Mihail Kogălniceanu). Sumar Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii 5 "Onorat auditor..." 9 1. Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt 25 6. Prelecțiunea ca ritual 30 7. Prelecțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
donație: Henrich Vicențiu Gareiss, 1972), broșă din aur dintr-o monedă (1742) dăruită Veronicăi Micle de soțul ei, călimară din marmură (proveniență Mihail Kogălniceanu). Sumar Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii 5 "Onorat auditor..." 9 1. Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt 25 6. Prelecțiunea ca ritual 30 7. Prelecțiunea ca strategie 36 de auto-promovare a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
dintr-o monedă (1742) dăruită Veronicăi Micle de soțul ei, călimară din marmură (proveniență Mihail Kogălniceanu). Sumar Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii 5 "Onorat auditor..." 9 1. Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt 25 6. Prelecțiunea ca ritual 30 7. Prelecțiunea ca strategie 36 de auto-promovare a "Junimii" 36 Condiții ale succesului 38 Cultură versus
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de soțul ei, călimară din marmură (proveniență Mihail Kogălniceanu). Sumar Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii 5 "Onorat auditor..." 9 1. Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt 25 6. Prelecțiunea ca ritual 30 7. Prelecțiunea ca strategie 36 de auto-promovare a "Junimii" 36 Condiții ale succesului 38 Cultură versus politică 41 Dialoguri junimiste 42 "Tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
proveniență Mihail Kogălniceanu). Sumar Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii 5 "Onorat auditor..." 9 1. Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt 25 6. Prelecțiunea ca ritual 30 7. Prelecțiunea ca strategie 36 de auto-promovare a "Junimii" 36 Condiții ale succesului 38 Cultură versus politică 41 Dialoguri junimiste 42 "Tot timpul m-am simțit un intelectual român
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
5 "Onorat auditor..." 9 1. Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt 25 6. Prelecțiunea ca ritual 30 7. Prelecțiunea ca strategie 36 de auto-promovare a "Junimii" 36 Condiții ale succesului 38 Cultură versus politică 41 Dialoguri junimiste 42 "Tot timpul m-am simțit un intelectual român" 42 "În politică am intrat dintr-o joacă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt 25 6. Prelecțiunea ca ritual 30 7. Prelecțiunea ca strategie 36 de auto-promovare a "Junimii" 36 Condiții ale succesului 38 Cultură versus politică 41 Dialoguri junimiste 42 "Tot timpul m-am simțit un intelectual român" 42 "În politică am intrat dintr-o joacă" 59 " Suntem o națiune care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
173 O casă și un spirit al ei 173 O "biografie" 177 Expoziția permanentă 182 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Tema acestei prime prelecțiuni relua o preocupare destul de proaspătă a lui Maiorescu, materializată la finele anului 1961, la București, unde prelectorul lansează un așa numit "curs public și popular despre educațiunea în familie". Conjuncția aceasta "public și popular" indică distincția justă a tânărului Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în sine, fie el casa lui Pogor, fie cea a lui Maiorescu, caracterul de privat era mult mai accentuat în privința unei anume atmosfere. 2 Iată și punctul de vedere al unui comentator avizat, Zigu Ornea: "Să spunem totuși că aceste prelecțiuni, recomandate a fi populare, erau cu totul departe de o ținută modică. Conferențiarii erau, cei mai mulți, distinși intelectuali, cu solide cunoștințe în materie, unii obișnuiți, prin profesiune, cu oratoriu aulei universitare sau a sălii de tribunal. Subiectele nu erau nici ele
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nici el deloc popular. Prelegerile Junimii au fost mereu frecventate de lumea bună, intelectuală, din capitala Moldovei" (Zigu Ornea, Junimea și junimismul, Editura Minerva, București, 1998, vol.I, p.p.24-25) 3 Numai din simpla trecere în revistă a celor zece prelecțiuni care urmează este edificatoare pentru dimensiunea ezoterică a prelecțiunilor. Așadar: "Familia în stat și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
frecventate de lumea bună, intelectuală, din capitala Moldovei" (Zigu Ornea, Junimea și junimismul, Editura Minerva, București, 1998, vol.I, p.p.24-25) 3 Numai din simpla trecere în revistă a celor zece prelecțiuni care urmează este edificatoare pentru dimensiunea ezoterică a prelecțiunilor. Așadar: "Familia în stat și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]