444 matches
-
clătească bine gura după fiecare episod . 227 Transplant de organe : Nu au fost studiate siguranța și eficacitatea administrării PegIntron în monoterapie sau în asociere cu ribavirina pentru tratamentul hepatitei C , la pacienții cu transplant hepatic sau de alte organe . Date preliminarii arată că tratamentul cu interferon alfa poate fi asociat cu o rată crescută a rejetului de grefă renală . De asemenea , s- a raportat și rejet de grefă hepatică . Alte modificări : Având în vedere raportările care semnalează agravarea bolii psoriazice preexistente
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
Ce va fi? Urma-vom calea deschisă de mult? Lupta-vom lupta deja luptată? Îndruma-ne-vom către alte ținte, către alte cărări? Nu voim a cerceta acum, ci ne mărginim numai la o constatare și la cele câteva cuvinte preliminarii de rigoare. Revista noastră și-a luat ca deviză: Pentru frumos și adevăr, și e bine de știut că atunci când spunem aceasta, spunem și pentru țară, căci servind cele două zeități primordiale, aducem tămâie și pe altarul românesc, în slava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lui, încât imagina-i nu poate fi prinsă decât de minți fulgerătoare. Dar ne vom face datoria a-i sacrifica și a-l căuta, după cum vom căuta a desluși adevărul, oricât de slabă ne va fi licărirea. Știința nu îngădue preliminarii. Totuși vom spune că vom lupta pentru ideile ce ne sunt mai scumpe, precum chestia națională, cea externă și cea internă (chestia țărănească și cea evreiască); apoi o mai adevărată reprezentare prin introducerea reprezintărei minorităților, care va face cu neputință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și în 1960 Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Debutează în 1961 în revista „Limbă și literatură”, cu studiul Contribuții la cunoașterea limbii și stilului lui Tudor Arghezi. În 1974 devine doctor în filologie cu teza Preliminarii la o sociologie a literaturii comparate. A îndeplinit numeroase funcții: profesor la Urziceni (1960-1963), corespondent la Institutul Român pentru Relații Culturale cu Străinătatea (1964-1967), redactor la Radiodifuziune, șef al redacției literare a Televiziunii (1967-1970), redactor la „Revue roumaine”. A colaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
din raport au fost • Paul D. Quinlan, Ciocnire deasupra României. Politica anglo-americană față de România, 1938-1947, Iași, 1995, p. 147. • Vezi Misiunile lui A. I. Vâșinski în România (Din istoricul relațiilor româno-sovietice, 1944-1946). Documente secrete, București, 1997, p. 231-242. • Vezi Claudiu Secașiu, Preliminarii ale asaltului final asupra P.N.Ț. Contribuția organelor de informații (1944-1947), în „Analele Sighet“, nr. 5, 1997, p. 532. În vara aceluiași an, în timpul dezbaterilor Conferinței de pace de la Paris, au mai apărut două grupări cu orientare național țărănistă: „Acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
COMUNICAREA EFICIENT| Tabla de materiitc "Tabla de materii" Prefață la ediția a IIIa 11 Capitolul 1 Definiții, modele și teorii ale comunicării 13 1.1. Preliminarii 14 1.2. De la definiții la modele ale comunicării 15 1.3. Teorii ale comunicării 24 1.4. Principii și funcții ale comunicării. Competența de comunicare 40 Rezumat 43 Exerciții și teme de reflecție 43 Scenariu: Probleme de comunicare 44
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru a înțelege mai bine acest fenomen și pentru a face din propria comunicare o comunicare eficientă. Autorul București, 2006 Capitolul 1 tc "Capitolul 1 " Definiții, modele și teorii ale comunicării tc "Definiții, modele și teorii ale comunicării " 1.1. Preliminarii tc " 1.1. Preliminarii " Când intenționăm să vorbim despre comunicare, fie și doar din rațiuni tangențiale la o altă temă propusă spre dezbatere, observăm aproape imediat un fenomen interesant: termenul de comunicare se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
bine acest fenomen și pentru a face din propria comunicare o comunicare eficientă. Autorul București, 2006 Capitolul 1 tc "Capitolul 1 " Definiții, modele și teorii ale comunicării tc "Definiții, modele și teorii ale comunicării " 1.1. Preliminarii tc " 1.1. Preliminarii " Când intenționăm să vorbim despre comunicare, fie și doar din rațiuni tangențiale la o altă temă propusă spre dezbatere, observăm aproape imediat un fenomen interesant: termenul de comunicare se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple (și deseori neașteptate
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
III), în „România liberă”, București, nr. 39, nr. 11508, 29 oct., 1981, p. 2, nr. 11527, 20 n. 1981, p. 2 (Studiul sistematic și organizat al limbii și literaturii române în școli - baza solidă a culturii). [12] ANGHEL, PETRE D., Preliminarii la programa de limba română pentru studenții străini, Forum, 23, nr. 9, 1981, 34-37. [13] ANGHEL, PETRE D., Preocuparea universitarilor timișoreni pentru perfecționarea predării limbii române ca limbă țintă, Forum, 23, nr. 3, 1981, 85-87. [14] ANGHEL, STELA, Unele aspecte
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
învățământul primar, BulIȘD-Pitești, 1987, 98-109 [cu bibl.]. [176] SORIK, CONSTANȚA, îndrumător metodic privind dezvoltarea vorbirii, MlP, 170 [de Elvira Crețu, Constanta Iliescu, Silvia Nichita; Stela Popescu]. [177] STANCIU, ALINA, Comunicarea epistolară uzuală, DMod, 2, 1987, 87-97. [178] STERESCU SÂNTIMBREANU, DOINA, Preliminarii la învățarea scris-cititului, Tribșc 17, nr. 298, 1987, 7 [179] STERESCU, ELENA, Proiect de tehnologie didactică. Clasa a IX-a. Teme: îmbogățirea vocabularului limbii române (mijloace interne: prefixe, sufixe, abrevieri; mijloace externe), BulID Pitești, J, 1987, 78-80. [180] STOICA, IOVA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
93] MANOLACHE, ADRIANA. Reașezarea, pe baze psihopedagogice, a unor procedee utilizate în activitatea de dezvoltare a vorbirii preșcolarilor. în: BulIDMȘ - Prahova, 1, nr. 1, 1991, p. 9-12. [94] MANUAL de limba română pentru studentii străini. I.M.F., 1991 [95] MARINESCU, CONSTANTIN, Preliminarii necesare, Viitorul, nr. 3, 26 mart. 1991, [3 modalități de învățare la limba română; la rubr.: Ora de română]. [96] METEA, ALEXANDRU, Analiza morfologică, Orizont, 3, nr. 6, 1991, 12—13; Raporturile sintactice și exprimarea lor, nr. 7, 13: Analiza
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literaturii române, Editura Umbria, Baia mare, 1993. [52] COTEANU, ION, Programa cursului Istoria limbii române (Curs pentru anul II), ON, nr. 28, 1993, 1. [53] CRIHANĂ, MARCEL, Fonetică și ortografie. Vocabular. Morfologie. București, CECSC, 1993, 121 p. [54] CRIȘAN, ALEXANDRU, Preliminarii la o nouă programă de limba și literatura română(I). Nevoia de schimbare, Tribînv, 4, nr. 18, 1993, 6; Structura: componenta conceptuală (II)1, nr. 23, 6. [55] CRIȘAN, ALEXANDRU; CINCU, GEORGETA, Reforma conținuturilor. O nouă perspectivă în elaborarea programei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
I. PRELIMINARII TEORETICE 1. DREPTUL LA EDUCAȚIE Alături de dreptul copilului de a exista, de a fi În această lume și dreptul la o existență sănătoasă, dreptul la educație este fundamental pentru ființa umană-copil, dar și adult. Copilul are dreptul la educație, iar
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
mișcare. Nu același lucru este valabil pe parcursul a 24h sau 365 zile Pentru estimarea cursei pistonului și, implicit, a excentricității camei, precum și a intervalului în care se încadrează frecvența de variație a forței, au fost efectuate o serie de calcule preliminarii, care au avut la bază urmatorul set de ecuații: * Presiunea creată în incintă, dacă volumul ocupat de ulei scade cu ∆V : . * Forța necesară la tijă pentru a produce variatia de volum ∆V: . * Timpul în care se produce variația de volum
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
2005 CAPITOLUL 1TC "CAPITOLUL 1" Cadrul conceptual, stadiul actual și tendințele privind reabilitarea, educația și asistența persoanelor cu cerințe specialetc "Cadrul conceptual, stadiul actual și tendințele privind reabilitarea, educația și asistența persoanelor cu cerințe speciale" 1.1. Preliminariitc "1.1. Preliminarii" Evoluția și dezvoltarea psihopedagogiei speciale a fost determinată de evoluția științelor psihologice și pedagogice (cu precădere în ultimile decenii) care au permis cunoașterea mai bună, mai detaliată a copilului și a persoanei cu nevoi speciale, evaluarea capacităților psihice, în vederea adoptării
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
țintă, a filozofa din mers, acestea erau, împreună cu a citi mereu și a reciti, premisele pe care s-a constituit opera de multe mii de pagini a lui Alain. La începutul studiului său despre Hegel, după vreo 20 de rânduri preliminarii, anunță brusc: „En route maintenant”. Și imediat: „La logique”. Felul acesta ostășesc de a aborda filozofia și de a-i ataca frontal temele fundamentale, tenacitatea pe direcția odată aleasă, toate aceste trăsături lămuresc afinitatea funciară a lui Alain cu Descartes
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
puțin. L-am perceput ca pe un test pentru noi, Întrucât mie nu mi se pare că este un text doar despre Humboldt. Humboldt este un pretext. Întrebarea mea este cum poate fi acoperit subtitlul acestui text care sună așa: preliminarii speculative la starea de postmodernitate. Pentru că nicăieri nu mai apare cuvântul postmodernitate În text, În afara acestui subtitlu. Pe de altă parte, vreau să verific În ce măsură tu, Cornel, răspunzându-mi la această Întrebare, răspunzi și intuiției mele după care textul tău
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
răspunzându-mi la această Întrebare, răspunzi și intuiției mele după care textul tău este o provocare și un test pentru noi, cei care dezbatem la Phantasma. Cornel Vâlcu: Subtitlul nu este al capitolului, ci al cărții (Pod cu trei capete. Preliminarii speculative la starea de postmodernitate), În care capitolul acesta (Humboldt) este după fenomenologie și Înainte de Coșeriu. Ruxandra Cesereanu: Atunci În ce măsură acest capitol slujește unui asemenea subtitlu? Și viceversa. Ce caută aici postmodernitatea? Sau este vorba despre un cuvânt-valiză? Cornel Vâlcu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sau este vorba despre un cuvânt-valiză? Cornel Vâlcu: Capitolul acesta, În Întregul lui, ar intra undeva la o declarație de tipul: cred că suntem prea grăbiți În a discuta teoretic postmodernitatea, fără a fi privit cu o uriașă atenție acele preliminarii moderne ale postmodernității, care trebuie cunoscute sub raport speculativ, pe câtă vreme, În ceea ce privește epoca postmodernă, avem o trăire directă a ei. Reacția normală o văd În a face un ocol speculativ, pentru a putea ajunge de la o reflexivizare a propriei tale trăiri
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Humboldt, Husserl, și poate cam atât dintre filosofi, apoi toți lingviștii secolului XX... Toate lucrurile acestea fiind un soi de teorie speculativă care ar permite o trăire reflexivizată și conștientă a ceea ce ni se Întâmplă. În sensul acesta ar fi preliminarii speculative la o trăire. Ruxandra Cesereanu: Mi se pare un text binevenit ca propunere argumentativă, conceptuală și ideatică, pentru că aduce un aer nou. Mi se pare că postmodernitatea propusă de tine, Cornel, există la nivel concret măcar prin felul În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică (Orizontul problematic al integralismului și Fenomenologie și integralism) sub tipar la Editura Clusium. În pregătire, cartea din care face parte textul discutat În prezentul volum - Pod cu trei capete - Preliminarii speculative la starea de postmodernitate.
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că aveți nevoie. Dacă nu ați ghicit cum trebuie, nu veți obține ușurarea pe care o căutați, dar nici prea mult rău nu va fi făcut, deoarece trupul are tendința să se autoregleze atunci cînd au loc intervenții energetice autoaplicate. Preliminarii. Înainte de a stimula producția de estrogen sau progesteron folosind metode energetice: 1. Realizați sistemul endocrin să se echilibreze realizînd Perierea Meridianului Triplu Cald (pagina 107). 2. Calmați meridianul ficatului (pagina 146), ceea ce va pregăti ficatul să proceseze creșterea hormonală. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
obiectul unei dorințe. În zilele noastre frământate, cine nu dorește liniștea, echilibrul, armonia și frumusețea? Este tot ceea ce așteptăm să ne ofere cadențele clasice, care ne îmbie cu un elevat repaos în gustarea eternității." (Edgar Papu, Apolo sau ontologia clasicismului) Preliminarii Clasic, clasicism, clasicitate. Termeni cunoscuți, desigur, absorbiți fără incertitudini prea mari în iureșul uzului comun al limbii. Această impresie a familiarității pe care o degajă noțiunea de clasic generează două posibile repercusiuni pe de o parte, la nivelul abordărilor, prejudecata
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ar trebui privit, așadar, prin prisma unei închegări ce presupune o raportare la un ansamblu cultural sau doar literar, care poate fi localizat sau nu, depinzând de semnificația mai largă care i se atribuie. Astfel, după cum am mai arătat în Preliminarii, clasicismul a fost particularizat istoric în trei mari epoci, favorizându-se fie una sau alta dintre etape, secolul al V-lea î.e.n., Grecia, sub patronajul lui Pericle, secolul I î.e.n., Imperiul Roman, sub tutela lui August și secolul al XVII
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o utilizare mai frecventă abia după 190012, fără a atinge totuși nici până în momentul actual o anumită stabilitate semantică, mai ales din cauza divergențelor în ceea ce privește epoca la care se face raportarea. Așa cum am mai sugerat într-o manieră mai dezvoltată în Preliminarii, opiniile critice diferă cu privire la identificarea adevăratului clasicism, clasicismul model, reperul absolut, plasându-l fie exclusiv în Antichitatea greacă, fie în cea greco-latină, fie în secolul lui Ludovic cel Mare. În funcție de modificarea acestor puncte de sprijin, neoclasicismul capătă o altă dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]