258 matches
-
Antonescu, pe care lt.col. Petrescu îl dădea ca model maiorului V.V. Andrian, ni s-a părut necesară citarea unor pasaje edificatoare: „...cu ocazia Cursului de formare a pregătirii premilitare ce a avut loc în Garnizoana Huși între 25-31 august 1941, premilitarii din jud. Fălciu cari au luat parte la acest curs constatând că trotuarul din fața Gimnaziu Ion Antonescu (1882-1946) lui industrial de fete, str. Ion Mârza rechiziționate de armată luase sfârșit. afla barat de blocuri mari de zidărie provenite din cauza bombardamentului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la umăr voinicește au mutat cele două blocuri și au făcut curățenia desăvârșită a trotuarului”. Probabil primarul Andrian a rămas descumpănit citind textul până în acest punct însă credem că urmarea l-a adus pe culmea indignării deoarece ofițerul responsabil cu premilitarii a dus infatuarea până la limita bunului simț: „...Dvs. ca Primar al orașului ați avut în subordine anumite servicii sau funcționari care ar fi putut vedea și lua măsuri de îndreptare la fel cum au procedat tinerii premilitari de la Curs”. Dând
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ofițerul responsabil cu premilitarii a dus infatuarea până la limita bunului simț: „...Dvs. ca Primar al orașului ați avut în subordine anumite servicii sau funcționari care ar fi putut vedea și lua măsuri de îndreptare la fel cum au procedat tinerii premilitari de la Curs”. Dând dovadă de cel mai prost spirit cazon cu putință, Petrescu își continua tirada acuzatoare reamintindu-i primarului că acesta fiind „...fost ofițer activ (subl.ns.)”, putea să fie mai atent cu...curățenia urbei, de parcă urmările cutremurului din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de fapta lor eroică și anume: una colivă, lumânările necesare, tămâie, smirnă, vin (subl.ns.). În g și o cruce confecționate din timp zboi de atunci proverbul „Prevederea este mama Înțelepciunii”! În adresa nr.10585/11 noiembrie 1941 trimisă Inspectoratului premilitar Huși, primarul Andrian se plângea de slaba eficiență a tinerilor trimiși în cimitirul „Eternitatea” pentru a săpa gropi pentru viitorii soldați ce vor muri în Spitalul militar de aici: „...în ziua de 10 noiembrie s’au prezentat 36 de tineri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
20 lei/kg. Supuși străini sunt 23. Nu este propagandă comunistă sau socialistă. foștii activiști. Totul pentru țară fac propagandă om la om”, celelalte organizații nu funcționează. Strejăria se face de elevi după programele date, activități pe plan cultural. Pregătirea premilitară sunt 6 subcentre, tinerii sunt instruiți de învățători, respectă programul. Vestea condamnării lui Codreanu a stârnit bucurie printre evrei. Noua Constituție a fost promulgată la 27 februarie 1938 și publicată în M.O. nr.48 din 27 februarie 1938. Prefectul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
comandamentele militare să nu părăsească teritoriul cedat până ce trupele operative nu vor fi gata de a lansa operația completă de evacuare. Ordinul mai prevedea că populația civilă va putea fi evacuată la ordin, dar populația minoritară nesimpatizantă rămâne pe loc. Premilitarii, rezerviștii și milițienii de la vatră vor fi evacuați în prima ordine de urgență și evacuarea populației civile trebuie să se facă înainte de evacuarea bunurilor. Conținutul ordinului a provocat îngrijorare și neliniște în rândul populației, deopotrivă români și evrei se plângeau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
catolice, se întâlniră cu învățătorul, director al școlii, domnul Grigore Averescu, care-i cunoștea de pe vremea când fuseseră elevii lui. Acesta răspunse la salutul respectuos al celor doi foști elevi ai săi apoi i se adresă lui Gheorghiță, care era premilitar sub comanda domnului director: − Gheorghiță, tu ești un băiat descurcăreț și dacă mergi după deal așa cum ai spus, fă ce-ai face și întâlnește-te cu Costică Abaci, care e dus la grădina lor din capul șesului, așa mi-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o palmă auzind cuvintele de laudă ale fostului ei dascăl. Gheorghiță promite comandantului său de companie că-i va îndeplini poruncile. Urcând dealul Crucii, Gheorghiță se gândea la spusele domnului Averescu și ce oare vor afla la această întâlnire de premilitari care erau considerați ca viitori ostași. își aruncă apoi ochii spre dealul Morilor unde era livada și casa lor părintească iar mai jos recunoscu casa lui Nistor Dârdală, nașul părinților săi precum și casa ginerelui său, Vasile Pâslă. își aminti de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în tăcere ce-i spune frate-su mai mare, apoi Gheorghiță pleacă să-și caute prietenul pe care îl găsește la colibă citind niște foi primite de la Vaslui. Ascultă în liniște ce spune Gheorghiță din partea comandantului lor de companie de premilitari, căpitanul în rezervă Grigore Averescu, apoi îi împărtășește lui Gheorghiță temerea că grădina lăsată fără pază, în special harbuzăria, ar putea fi călcată de amatorii de astfel de dulci și gustoase produse ale grădinii. Gheorghiță îl liniști că poate să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
harbuji fără bani. Partea proastă este că mai mult strică decât mănâncă, așa că te rog pe tine să fii cu ochii și pe grădină și mai ales pe partea cu harbuji și zămoși, cât timp lipsesc, că merg la adunarea premilitarilor; − Da, bădie Costică, se vede bine de aici, mergi fără grijă; − Am încredere în tine că ești fată isteață, încheie Costică și plecă cu Gheorghiță spre școală. în urma lor a rămas Lențâca mai mare peste grădinărie, acompaniată de corul orăcăielilor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sosiți, să continue organizarea sălii de clasă unde va avea loc informarea despre principalele evenimente interne și internaționale ce au avut loc în ultimul timp. „La ședință participă pe lângă personalul cunoscut de voi foarte bine, avându-i comandanți în formațiuniile premilitare și alți invitați de seamă, precum și pretorul de plasă, Sasu”. întrebat de către Gheorghe dacă va dura mult această ședință, învățătorul se uită la el cam dojenitor, și cam nedumerit, și-i răspunde: - Nu am cum să știu nici eu acest
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să interpretăm și noi ceva din operele lui Ciprian Porumbescu, a lui Mihai Eminescu și chiar a altora după-mprejurări. Așa-i mai frumos și e bine, fixându-se ideile și prin cântec. Apoi învățătorul Obreja se-ntoarce către celălalt premilitar și-i spune : - Costică, tu rămâi aici până ce vine Gheorghiță, ca să ajuți la continuarea pregătirii și organizării sălii alături de Margheta, Lența și celelalte persoane care sunt în școală. înțelegând cum stau « lucrurile », Gheorghiță pleacă imediat acasă. Pe drum se gândi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la școală, îi spune lui Costică Abaci să meargă și el până acasă să mănânce, pentrucă sar putea să dureze mai mult de cât s-au gândit organizatorii. S-au înțeles bine amândoi. Totul era pregătit. Reprezentanți de frunte ai premilitarilor au început să se adune în sala de clasă, de lângă cancelarie, ce era foarte frumos ornată și cu două catedre puse cap la cap, învelite cu o față de masă foarte mare și frumos brodată, cu franjuri lungi, dovedind bun gust
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fr umoasă, alătuită din patru mari săli de clasă cu o cancelarie și holuri lungi ce ducea de la intrare, până la ușile sălilor de clasă. Fusese terminată în anul 1935, lucrând la ea, chiar și mulți din tinerii ce acum erau premilitari, iar pe atunci unii din ei încă mai erau elevi. în scurt timp sala unde trebuia să aibă loc ședința de informare, se umpluse. Veni și Costică Abaci, Costică Toloacă, instructorul, Mihai Fănache, Costică Leonte, Dumitru Ciobanu și alții ale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din plasa Pungești a județului Vaslui.Sunt anunțați cei din cancelarie că totul este pregătit și pot să vină la întrunire. în sală și-au făcut apariția pretorul plasei Pungești, Ioan Sasu, urmat de directorul școlii și comandantul centrului de premilitari, profesorul Grigore Averescu, apoi profesorul de istorie Nitsoc, învățătorii Constantin Corogeanu, Alexandru Isailă, Elena Averescu, Marieta Sasu, Claudia Râpeanu, Maria Corogeanu și în final învățătorul Constantin Obreja, care se considera și gazdă, fiind cel mai în vârstă și cel mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-a făcut fără nici un zgomot, doar prin ridicarea în picioare a celor ce se aflau în sală. Cuvântul de deschidere privind conținutul și scopul ședinței și al discuțiilor ce vor avea loc, a fost făcut de comandantul centrului de premilitari, Grigore Averescu, care ceru ca dezbaterea în fond a ideilor ce se expun în cadrul acestei instruiri, să fie făcută sub conducerea directă a învățătorului Constantin Obreja, dânsul fiind cel mai în vârstă, cunoscător al multor probleme majore ale localității, ale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
profesorul de istorie Nitsoc, iar la dreapta era așezat învățătorul Grigore Averescu. Ceilalți veniți din cancelarie au luat loc pe primul rând de scaune aduse din cancelarie și puse în fața băncilor. Președintele de ședință, învățătorul Obreja mulțumește comandantului centrului de premilitari pentru cinstea acordată, și promite că va fi cât mai la obiect în desfășurarea acestei adunări. Pentru început se dă cuvântul pretorului de plasă Pungești (pe vremuri i se spunea ocolul Pungești), domnului Ioan Sasu, care informează, că marile eforturi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
respectuoși în picioare, iar preotul este invitat de către președintele de ședință să ia loc în prezidiu, pe scaunul special lăsat neocupat. Din sală, o voce cere să i se dea cuvântul. Președintele de ședință l-a recunoscut: era unul din premilitarii conștiincioși, foarte activ. - Scuzați domnule pretor, să vedem ce vrea să ne spună premilitarul Costică Abaci; - Da, desigur, poate e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în prezidiu, pe scaunul special lăsat neocupat. Din sală, o voce cere să i se dea cuvântul. Președintele de ședință l-a recunoscut: era unul din premilitarii conștiincioși, foarte activ. - Scuzați domnule pretor, să vedem ce vrea să ne spună premilitarul Costică Abaci; - Da, desigur, poate e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară, spunea: « Domnilor ! țelul politicianismului este de a-și construi o avere, al nostru este
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai înalte. Vă urez incă odată mult succes în pregătirea teoretică și practică pentru o bună apărare a țării. Vă Mulțumesc pentru atenție. Președintele de ședință, domnul Obreja mulțumește pretorulu, pentru clarificările și interpretarea evenimentelor și îndemnurile de stimulare a premilitarilor în pregătirea lor de apărători ai patriei apoi continuă: - Eu împreună cu încă doi premilitari, voi exprima și prin alte mijloace, gândurile și sentimentele unor mari personalități, ce-au făcut mult bine acestei țări, respectiv marele poet Mihai Eminescu și compozitorul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o bună apărare a țării. Vă Mulțumesc pentru atenție. Președintele de ședință, domnul Obreja mulțumește pretorulu, pentru clarificările și interpretarea evenimentelor și îndemnurile de stimulare a premilitarilor în pregătirea lor de apărători ai patriei apoi continuă: - Eu împreună cu încă doi premilitari, voi exprima și prin alte mijloace, gândurile și sentimentele unor mari personalități, ce-au făcut mult bine acestei țări, respectiv marele poet Mihai Eminescu și compozitorul Ciprian Porumbescu, doi moldoveni care reprezintă cu cinste poporul nostru Pentru aceasta vă rugăm
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cinstită, să lupte pentru bună starea tuturor. El găsea în muzică și în vioară mijlocul cel mai bun ca să uite de frământările politice și de formele de manifestare prin violență și agresiune. * Duminică dimineață se pregătea să meargă la pregătirea premilitară, el fiind un element foarte conștiincios și disciplinat, nu degeaba primise insigna voluntarilor. Trecu pe la Profira, fata vecinului Vasile Pâslă și o anunță că nu va putea să meargă împreună cu dânsa la Gârceni, unde se știa că se face petrecere
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Zelea Codreanu, și-mi plăcea că este patriot și simte românește. Da’ după ce a fost împușcat, urmașii lui văd că merg pe calea învrăjbirii și asta nu-mi place, domnu’ învățător; − Asta așa-i, ai dreptate, dar ție ca destoinic premilitar care în curând vei fi înrolat sub arme ca militar, vreau să-ți spun că mă tem foarte mult că marile puteri, Germania lui Hitler și Rusia se vor încleșta întrun nimicitor război care nu ne va ocoli nici pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
terasamentele și au fost astupate gropile, iar pe islazul comunal, în punctul numit „Coastă” s-a amenajat un bordei în pământ, pregătit să devină un punct de observație pentru aviația inamică și chiar s-au făcut instruiri cu echipe de premilitari pentru observația aeriană. Trupe germane și-au făcut apariția iar oamenii se așteptau că în curând va începe marea încleștare între armatele germane ajutate de aliați, împotriva marelui stat bolșevic de la răsărit. începerea războiului s-a hotărât de către conducătorul țării
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Mihai, care aseară după ce au venit de la muncă , nici n-au mâncat cum le era obiceiul, temeinic și bărbătește, că au și zbughit-o în sat. Că, de, îs mărișori și au început să umble după fete, amândoi îs premilitari . „Trebuie să fim atenți cu ei, să nu se încurce cu vreo fetișoară, înainte de a-și face armata. Mai cu seamă că acum e timp de război și, doamne ferește, se pot întâmpla multe nenorociri” își continuă gândurile Ileana. întorcându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]