11,263 matches
-
fin spirit de observație atitudinile colegilor de breaslă în timpul ședințelor de la Uniune sau în timpul jurizărilor la concursuri, sunt deasemenea deja cunoscute. Iată deci că afinitățile elctive ale celor doi compozitori, Paul Constantinescu și George Enescu se constituie într-o primă premisa a încercării de a stabili puncte comune și a studia conexiuile ce pot fi reperate între cele două personalități de care ne ocupăm. Prima mărturie a unui contact direct dintre cei doi compozitori o constituie un text autobiografic al lui
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
acum: când a fost Întemeiată biserica creștină? Cred că nu se poate stabili un moment anume al Întemeierii bisericii, ca un fel de act juridic fondator Încheiat la un moment anume. Nașterea sa este lentă și continuă. Se Întrunesc toate premisele necesare Încă dinainte de moartea lui Isus, pentru că se constituie grupul celor „doisprezece” care este ca o primă structură ce constituie nucleul unei comunități. În acest grup i se acordă o Întâietate aparte lui Petru. Cei „doisprezece” sunt cei care iau
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ca registre cantitativ- generice ale Vf pe coordonata de masă, putem clasifica o serie de nuanțe ale acestora, în perspectiva orizontului. De fapt ele sunt aspecte sau moduri de tipologie sintaxică, care conferă Vf o expresie de dramatizare (la-orizont). Dacă premisa definirii categoriilor sintaxice constă în relațiile de ordin temporal, condiția referirii lor este de a avea minimum două obiecte sonore (de nivel elementar). Ca atare, Vf nu este însă un obiect elementar decât la nivelul câmpului în care se propagă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
cu privire la realitatea „reală" din revistele de cultură și din cenaclurile literare? Poate că greșesc și nu e rostul unui profesor de română să citească și literatura la zi. Poate că e totuși rostul profesorului de literatură, dacă tot plecăm de la premisa că literatura poate să aibă un profesor. Cum să atragi un profesor de română în „cercul autorilor dispăruți" (a se citi „încă neincluși" în programa școlară)? Cum să-l convingi că un profesor de literatură nu e un arbitru care
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
A N C H E T A Plictis. Plictiseală. Literatură ARGUMENT Plictiseala nu este doar un dat al existenței manifestat În raport cu ceea ce facem propriuzis fiecare dintre noi, ea e adesea o „reacție” provocată. Pornind de la premisa că o carte nu poate plictisi, dar un om da, am Încercat să vedem În ce măsură omul care mediază relația adolescentului cu o carte (profesorul de română) și omul din interiorul cărții (personajul) se pot face vinovați de plictiseala noastră „cea
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
iar România va trebui să se adapteze dacă dorește să reușească. Într-o măsură mai mare decât în trecut, România va trebui să joace un rol direct în asigurarea condițiilor externe care îi garantează succesul economic și politic. Acestea includ premisele strategice fundamentale ale statului român: limitarea prezenței militare rusești la est de Nipru; menținerea Mării Negre ca spațiu economic deschis; înfrânarea revizionismului din bazinul dunărean; menținerea unei alternative strategice vestice în PSS. Navigarea în acest nou mediu va necesita cel puțin
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
licitațiile publice. „Prin acordul de colaborare semnat cu Camera de Comerț din Perugia, Camera de Comerț a României din Italia dorește eliminarea oricăror diferențe de tratament a întreprinzătorilor români, sprijinirea investițiilor în ambele sensuri pe axa Umbria - România, crearea unor premise de dezvoltare a schimburilor economice între România și Italia.”, a afirmat Eugen Terteleac, presedintele CCIRO.IT. Dintre cei circa 80 de invitați, antreprenori români și italieni din mai multe domenii de activitate (energie, construcții, etc.), foarte mulți au fost interesați
Forumul Economic CCIRO.IT de la Perugia. Sprijinirea investiţiilor în ambele sensuri pe axa Umbria – România [Corola-blog/BlogPost/93904_a_95196]
-
țările lor de origine, trăiesc alături de comunitățile românești. Evenimentul de lansare a proiectului „Pe aripile culturii române” va avea loc, joi, 15 ianuarie 2015, ora 11.00 (ora Bucureștiului), în Terminalul Plecări al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” București și este premisa intersecției pasagerilor cu valorile și cultura tradițională, precum și a prezentării instituțiilor culturale și a punctelor de atracție turistică de pe teritoriul țării noastre. Spațiul de desfășurare, unul autentic românesc, este recreat la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București grație obiectelor tradiționale, puse
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
și mai puțin cunoscute, I. Necula, profesor de filosofie care nu se află la prima sa carte despre Cioran. Tema cărții, identitatea popoarelor, presupune delimitări delicate și situarea voită într-o discuție care, profitînd de beneficiile multiculturalismului, și-a reconfigurat premisele și modul de abordare. I. Necula se limitează însă la a analiza opiniile lui Emil Cioran, cît mai aproape de text, cu trimiteri la epoca scrierii lor pe cît posibil. Din perspectiva autorului, nu problema unei identități a fiecărui popor prezintă
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
a ilustra imaginarul "românilor" exclusiv prin dimensiunea sa violentă, este doar în aparență o metodă de cercetare care presupune neutralitatea științifică. Dimpotrivă, această focalizare asupra violenței proiecțiilor imaginare, tradusă în plan lingvistic, constituie încă din primele pagini ale cărții o premisă accentuat polemică. La fel și supoziția că ea le-ar fi specifică "românilor" (de remarcat ostentativa opțiune pentru plural, generaizatoare), mai degrabă decât le e mioritismul, ospitalitatea, neagresiunea și toleranța creștină (cea din urmă, susținută seducător de N. Steinhardt, în
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
fost dispus să le scrutez. Poate și pentru că nu vroiam să admit că este un continuu focar de adversitate din partea celorlalți, nu suportam să mă auto-victimizez și nu eram încă pregătit, probabil, să devin ceea ce eram, să mă definesc în funcție de premisa care îmi fusese, cu atâta generos sarcasm, dăruită de destin." Și: "Nu-mi place rolul de victimă. Mă dezgustă când mi-e impus de autorități, îl resping când e revendicat de semenii mei. Profesionalizarea ca victimă mi-este foarte antipatică
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
efecte literare, sublimîndu-se într-o ficțiune cu tîlc. în fine, denumirea circului: "Pompadur" - de unde și pînă unde?! Pasionat ca toți copiii de asemenea spectacole, autorul nu ratase nici unul din acelea care trecuseră prin Piatra Neamț: Kludsky, Franzini, Metropolis, Globus... în raport cu aceste premise, numele de "Pompadur" ne transferă în suprarealism; favorita lui Ludovic al XV-lea, protectoare în timpul vieții a scriitorilor și artiștilor, dobîndea onoarea postumă a patronării unui circ! Un text atît de bogat în sensuri ar fi fost demn să încheie
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
Mimesis. Claritate, simplitate, gravitate, minim de cuvinte și formulare lapidară, echivoc și necesitate a interpretării, alcătuind un stil pe care doar Biblia l-a atins și care face posibil infinitul sensului. Concluziile, descrierea, par a fi comune. Dar există o premisă mereu valabilă în subtextul comentariului părintelui Scrima și care face ca analiza pe care am putea-o numi filologică să urce trepte mai sus, să devină altceva, discurs purtător de duh al înțelepciunii și priceperii, din moment ce ea se apleacă asupra
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
eu-lui. Predilecția pentru teorie din ultimii ani a scriitorului se vede cel mai bine în această carte-eseu care completează, după 20 de ani, Acte originale, copii legalizate în sensul acutizării problematicii scrisului. Dacă acolo textul era greoi, afundat în propriile premise, aici fraza își schimbă obiectul, devine reflexivă, se scutură de excesul descriptiv. Secvențele de text inedite (filonul hard al acestei cărți cu bibliografie) numite Grandangulare (căci volumul cuprinde contrapunctic și proză - cam naivă, cum altfel - nepublicată în anii '80) sunt
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
plasîndu-se binomul indignatio/ironia (după o sugestie împrumutată dintr-un studiu al lui A.C. Romano (Irony in Juvenal, Hildesheim, New York,1979), preluată însă cu discernămînt și spirit critic: "Prin calitățile, ca și prin eventualele sale lacune, studiul lui Romano constituie premisa lucrării noastre. El ne autorizează o lectură a lui Iuvenal în perspectiva ironiei, lăsîndu-ne totodată spațiu de manevră pentru un demers complementar pe care îl socotim necesar (...)Credem în posibilitatea de a aprofunda cercetarea cu un demers care concentrează perspectiva
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
altora în colaborare, dl Mihai Sorin Rădulescu duce mai departe o aripă a științelor noastre istorice, propunând, în cea mai recentă lucrare a sa, Memorii și strămoși (Editura Albatros, 2002) teme de specialitate unui cerc deschis de lectori. Presupunem că premisa i-a fost că ruptura istorică provocată de comunism a lăsat grav descoperită o falie în cunoștințele, iar drept consecință și în conștiințele maselor, falie cu sporite condiții să se lărgească, și anume catastrofal. Aceasta, spunem noi, unde agenți longevivi
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
literar vorbind, linia epicului obiectiv, proiectează personaje ferm conturate și bine ancorate într-un spațiu social. Sunt elementele realiste pe a căror bază critica dogmatică a anilor '50 i-a acordat lui Marin Preda un oarecare credit, socotindu-le bune premise ale desprinderii de nefastul naturalism. Este ceea ce constata, plin de satisfacție, Al. Oprea, în 1953, adică după ce apăruse Desfășurarea, scrierea în care Preda izbutise, în sfârșit, să se dezbare de naturalism, meteahna lui veche: "Dar nu se poate explica cu
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
Simona Tache Am văzut Black Swan. Mai bine nu l-aș fi văzut. E fix genul ăla de film care are toate premisele să fie mișto, dar eșuează într-un thriller psihologic, cu accente kitsch, sfârșind prin a te frustra îngrozitor. Te uiți și te oftici, pe minut ce trece, din ce în ce mai tare. O vezi pe Natalie Portman, care face un rol absolut genial
Ce film mişto ar fi fost “Black Swan”, dacă n-avea un scenariu de rahat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21279_a_22604]
-
la occidentali. totuși între tailandezi și tribali nu există o deosebire rasială ci doar una socială. să nu uităm că tiganii-s din subcontinent sunt tare curios unde vrei s-ajungi cu ideea asta, dincolo de faptul că pornește de la o premisă falsă. între thailandezi și triburi există cel puțin câteva diferențe etnice. dar să admitem că nu există. unde vrei să ajungi? mi se pare tare tristă poză cu fetiță cu gâtul lungit ca să-și poată purta ornamentul (ultima din dreapta jos
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
să ignore este faptul că spre deosebire de o teorie (a jocurilor), indivizii aflați într-un cadru conflictual real nu vor renunța atât de ușor la pretențiile lor. De asemenea, în realitate, aceste pretenții nu sunt neapărat întemeiate (teoria pornește de la această premisa). Astfel, in viata de zi cu zi, cel de-al doilea pretendent, chiar dacă nu contestă dreptul primului asupra unei jumătăți din haină, cu siguranță nu va accepta să împartă cea de-a doua jumătate. Nu cred că scopul poștarii a
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
de către Arghezi: Către Ionathan X. Uranus (autorul lui Totog) are în motto indicația "Urmuz: Omul cu mârțoaga". Textul este un răspuns (auto)ironic dat celor care îl consideră epigon al lui Urmuz. Argumentația, logică și absurdă în același timp, atestă premisa dedublării, nu și a alterării, personalității: "dacă acest Urmuz n-ar fi existat, nu existam nici noi sau, poate, numai în acest caz, Ionathan X. Uranus ar fi fost Ionathan X. Uranus." Parodiază și el câteva genuri și specii literare
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
pildă, invocat și interpretat - fără intenții agresiv minimalizatoare - numai în scopul definirii contextului complex al îndelungatei elaborări și al controversatei receptări în Occident a Tratatului de istorie a religiilor, supus uneori răstălmăcirilor în cu totul alte scopuri decât cele științifice. Premisa fundamentală a autorului italian este aceea că a sosit vremea unei reevaluări - proces cât se poate de firesc în noul context axiologic al secolului XXI - a moștenirii lui Mircea Eliade în știința și disciplina istoriei religiilor, Angelini constatând - spre luarea
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
Ťnoastreť. A sosit în schimb vremea de a-l utiliza pe Eliade pentru a discuta despre altceva, de exemplu despre disciplina pe care el însuși a întemeiat-o și pe care a aruncat-o deopotrivă în criză". Pe această promițătoare premisă se construiesc două modele de radiografie a personalității lui Eliade: Primul model este gândit ca o analiză critică a raporturilor intense, dar extrem de abrupte, pe care românul l-a avut cu intelectuali europeni de marcă ai vremii (Georges Dumézil, Giovanni
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
însuși la cartea lui Ernesto di Martino, Il mondo magico. Prolegomeni a una storia del magismo, publicată în 1949 în "Revue de l'Histoire des Religions"), Pietro Angelini revine aproape obsesiv, în timp ce își recapitulează concluziile parțiale, la întrebarea conținută în premisă: "Suntem efectiv capabili să citim în zilele noastre, fără a o mitiza, opera lui Mircea Eliade? ș...ț Aceasta ni se prezintă ca o imensă planetă, pe jumătate necunoscută încă - în sensul că multe din contribuțiile sale cele mai de
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
a scriitorului rus. Scris în plină ascensiune a stalinismului și apărut în osificata societate comunistă post-stalinistă, romanul a fost perceput într-o primă etapă în grila subversivă, tipică Estului, citirea lui echivalând aproape cu un act de disidență. Pornind de la premisele că "Maestrul și Margareta este un mare roman figural, căruia i se potrivește o descifrare figurală"(p.72) și că "un demonolog și un scriitor cu sângele îndrăcit ca Bulgakov"(p.117) nu putea să scrie nimic fără să transmită
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]