22,626 matches
-
parte construcția teoretică a textului și dicția lui epică, aspecte care nu interesează în acest context, se poate ușor observa preocuparea obsesivă a pictorului față de existența umană profundă, față de primejdiile golirii noastre de conținut și față de riscurile substitutelor facile. Această preocupare se regăsește, într-un limbaj plastic remarcabil prin coerența și prin vigoarea lui, și în pictura lui Ciprian Paleologu. Pe de o parte, el sugerează acea cădere, acea regresie dinspre uman spre homuncul, prin crearea unor forme la limita tridimensionalului
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
Momentul e relatat în Schița biografică ce încheie volumul publicat de Polirom, însă multe altele asemenea sînt de găsit în Sfîrșitul unui roman de familie, în excelenta traducere a Anamariei Pop, un roman tipic pentru Europa Centrală, prin acea obsedantă preocupare pentru memorie și istorie, evreitate, comunism, identitate și descendență, din - este exemplul pe care-l dă și Daciana Branea în prefață - Grădina, cenușa sîrbului Danilo Ki". Probabil ar fi interesantă o analiză a imaginii tatălui în scrierile autorilor est-europeni, pentru că
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
Definiția pe care André Bréton a dat-o suprarealismului - îl citez pe Bréton - este următoarea -: suprarealismul este un automatism psihic pur care-și propune să reprezinte, fie în scris, fie într-o altă manieră, funcționarea reală a gîndirii înafara oricărei preocupări de ordine politică sau morală... ceva de acest fel. Există termeni care nu sunt întru totul exacți - acest fapt nu are importanță acum. Dar în orice caz, neg complet din punctul meu de vedere automatismul psihic pur. Tot ceea ce Bréton
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
două ultime volume ale Istoriei sexualității au fost păstrate? Sînt oare contrafăcute? Să fi jucat Foucault o festă arhiviștilor? Nu, sînt manuscrisele originale și ar trebui să adaug "din păcate". Reprezintă etapa a II-a din Practica plăcerilor și din Preocuparea de sine scrise de mînă și formează un ansamblu de mai mult de 2000 de pagini în manuscris (numai recto). Explicația existenței acestor manuscrise este în altă parte, în moartea brutală a lui Michel Foucault și în neputința lui, la
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
sistematică a arhivei. Mai este necesar să amintim de fragmentarea extremă a textelor sale? Foucault a presărat în întreaga lume elementele acestei arhive. Ce exemplu mai frumos decât cercetările sale despre universul carceral ar putea fi dat pentru a ilustra preocuparea lui Foucault de a dispersa arhiva pe suporturi total diferite? Pornind de la textul manifest din presă până la broșura cvasiautoeditată, trecând prin lucrarea colectivă publicată la Seuil și prin interviul acordat la Quebec la Radio Canada, Foucault a manifestat o plăcere
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
a analizei cărților, a deosebirilor și apropierilor, a stabilirii precursorilor sau a apartenenței la o generație anume. Interesant mi s-a părut faptul că Iordan Datcu este atent și la ceea ce a introdus scriitorul în romanele sau poeziile sale, din preocupările de folclorist: Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei, Ion Budai-Deleanu în Țiganiada, Emanoil Bucuța în romanul Fuga lui Sefki, Marin Bucur în romanul La apa Vavilonului, Domițian Cesereanu în studiul asupra "Cuvintelor potrivite" din Arghezi și folclorul. Desigur, Iordan Datcu se
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
dogmei ideologice oficiale, înflorirea "noilor metode", avîntul tel-quel-list ca și al celorlalte modele formalizante, precum și adiționarea de informații exacerbată întru atingerea exhaustivului (totuși Tzvetan Todorov nota: "Să lăsăm exhaustivitatea pe seama celor care se mulțumesc numai cu atît"!) acoperă absența oricărei preocupări de ordin metafizic sau religios. În atari condiții, valoarea religioasă apare drept o neseriozitate iar starea mistică drept un viciu! Homo religiosus face figură de ridicol ori simulant. Pentru corectarea unui asemenea climat reducționist, uscat într-un chip păgubitor, întîlnirea
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Așa cum s-a afirmat adesea, prea variatele-i preocupări - filosofice, matematice, științifice, teologice, istorice, juridice și diplomatice - constituie fără doar și poate una dintre cauzele substanțiale pentru care Leibniz nu a putut oferi posterității o operă majoră în care să-și expună, cu o detaliere suficientă, propriul sistem filosofic
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
asupra temei pe care am schițat-o în această rubrică săptămîna trecută, propunînd o trecere în revistă a cîtorva dintre trăsăturile caracteristice ale mesajelor din listele de discuții moldovenești (din Republică Moldova). în privința scrierii, este evidentă în aceste texte colocviale preocuparea de a notă prin grupuri de sunete (în absență diacriticelor) mai ales pronunțiile regionale. (Că și altă dată, am completat, pentru ușurință lecturii, acele diacritice pur și simplu omise din cauza sistemului de comunicare electronică, nemodificînd însă transcrierile lor prin grupuri
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
nu numai cercetarea textului în sine, ci și a unei imense literaturi secundare, mai numeroase decât în oricare alt domeniu prin forșa multelor secole în care interesul pentru Antichitatea clasică a fost și încă mai este în țările civilizate o preocupare culturală precumpănitoare. Un filolog clasic nu se hazardează necugetat, ci se înșală așezând la baza cercetării contribuțiile acumulate de-a lungul veacurilor. Un filolog clasic va cita întotdeauna nu numai sursele, ci și interpretările formulate de predecesorii săi. Iată un
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
Marianov. Judecate din altă perspectivă, aceea a distanței lor față de figurativ, o singură sculptură poate fi luată în calcul, și anume aceea a lui Titi Ceară, care pornește, și de această dată, de la o formă cu o bogată carieră în preocupările sale, și anume de la aceea a lupoaicei, formă pe care a mai experimentat-o și în piatră (la Baia Mare), și în metal (la Călărași). Schimbînd încă o dată criteriul de lectură și privind totul din punctul de vedere al spectacolului propriu-zis
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
interviurilor cuprinse în această carte au fost realizate în anii’90, cu mult înainte ca ideea istoricei vizite a Papei Ioan Paul al II-lea în România să prindă contur. Cu atît mai demnă de laudă este în acest context preocuparea tuturor celor intervievați pentru dialogul interconfesional și pentru necesitatea reconcilierii dintre Biserica Ortodoxă și cea Catolică. În fața proliferării sectelor și a tendinței cetățenilor de a se îndepărta de Biserică este necesară o strîngere a rîndurilor, și catolicii au fost primii
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
cea Catolică. În fața proliferării sectelor și a tendinței cetățenilor de a se îndepărta de Biserică este necesară o strîngere a rîndurilor, și catolicii au fost primii care au înțeles acest lucru încă de la începutul anilor ’90. Privită din perspectiva acestor preocupări, vizita Papei în România se de-voalează acum ca o strălucită încununare a unei strategii atent elaborate și urmate cu tenacitate vreme de mai mulți ani. O carte despre locul și rostul Bisericii în vremea televiziunii prin cablu și a
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
variantele mai clare ale traducerii din limba germană și din germană în sârbă și apoi în română, din manuscrisul român 280, și din fondul de carte veche românească, 614 și 519. Printre multe observații de valoare, țin să semnalez în preocuparea Manuelei Anton pentru identificarea „surselor de emitere” a anumitor tipuri de manuale pentru a răspunde întrebării „unde” și „cine era interesat de a promova un anume fel de cunoaștere”, în epocă. Numai dacă aș semnala că „Retorica” lui Ioan Maiorescu
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
de vast e leagănul elefantului!), versul de numai opt-nouă silabe și chiar șăgălnicia unui soi de refren bazat pe formula voit stângace „orișicâtuși de puțin”. În ansamblul ei, fără a fi trufașă, poezia meivănescului nu ține să placă - este ultima preocupare a autorului în grandioasa lui rostire de sine, cu excepția fermecătoare a acestui Cântec de adormit elefantul. Care, în rest, nu scade cu o iotă sub înaltul nivel reflexiv al creației în sânul căreia ne aflăm, la nivelul acestui magnific catren
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
unor mari mutilați de război. Aceștia ajunseseră să fie văzuți cerșind pe mai toate străzile Bucureștiului, inclusiv în imediata apropiere a școlii la care învăța scriitorul de azi. În pofida propagandei deșănțate a regimul comunist, nu se vedea nici un fel de preocupare socială pentru soarta mutilaților în războiul abia încheiat, iar imaginea înspăimîntătoare a acestor eroi-cerșetori era, pentru copii, mai convingătoare decît lecțiile din manualele școlare (vezi p. 37). Un paradox al epocii era legat de sistemul de învățămînt. Schimbările din viața
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
reperele vizualului, ar fi fost în poezie o simplă recuzită expresivă, un material de lucru și atît, încercarea extragerii lor din convenția literară ar fi eșuat inevitabil în glose exterioare și minore. Chiar dacă pictura apare cronologic mult mai tîrziu în preocupările sale, ea nu este într-o relație mecanică, și cu atît mai puțin de subordonare, cu poezia, ci ambele converg spre o structură creatoare cu o disponibilitate multiplă. În cazul în care pictura ar fi un simplu derivat al poeziei
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
Sunt situații câteodată inutile, câteodată incomode, răutăcioase, dar nu trebuie să le lași să te copleșească. Dacă poți, e bine să le depășești cu zâmbetul pe buze. - Câteodată, nu ne rămân decât iluziile. Bunul dumneavoastră prieten, Corneliu Baba, spunea că preocuparea dumneavoastră este jocul cu iluziile. - Sigur că da. Fără iluzii, viața parcă ar fi mai seacă. Dar așa, iluziile însoțesc toată activitatea noastră, toate eforturile și gândurile noastre. Că se vor realiza sau nu, asta e altceva. Ne rămâne, însă
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
ca și cei de ieri, vorbesc, nu citesc! Un “om recent” din Hinterland eși Alexandru Mușina a rămas în memoria iubitorilor de poezie mai ales cu antologicul său poem de tinerețe (și de navetă) Budila-Expres, între evenimente de viață clasice, preocupări comerciale romantice (pe vremuri vînzarea de gladiole, în prezent editarea de cărți, căci este directorul Aulei) și griji cotidiene realiste, ca să nu spunem postmoderniste, a găsit întotdeauna timpul să scrie, la intervale de timp acceptabile, cîte un nou volum de
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
Tismăneanu comentează Filozofie și politică, 1957-1962, cartea de la Paideia a dlui Gh. Vlăduțescu. Iată, trebuie să vină dl Tismăneanu din SUA ca să ne spună că a apărut cartea. Recenzenți din toată țara, treziți-vă! Dl Mircea Iorgulescu își reia o preocupare mai veche, aceea pentru Panait Istrati, publicînd un excelent studiu despre Istrati în Elveția, fragmente din Celălalt Istrati în curs de apariție la neobosita Editură Polirom (unde, nu ne putem opri să spunem, a văzut recent lumina tiparului prima parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Dar această opțiune pentru tonul surd și pentru enunțul discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumită voluptate a tușei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, însă, exhibate ca o preocupare specială. Toate aceste elemente au fost, la un moment dat, abandonate, iar dacă abandonul nu a fost chiar total, atunci ele au trecut prin importante prefaceri. Și cele care nu au dispărut cu totul, au devenit aproape de nerecunoscut tocmai din pricina
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
rareori se găsește cineva care să-și îndrepte atenția către Universitate și să ia în seamă lucrările elaborate înăuntrul zidurilor ei. Deși mulți dintre cei ce scriu în mass-media sînt și universitari! Iată însă că, departe de învolburata viață publică, preocupări vizînd limba și cultura noastră de azi există. Lucrări interesante (chiar pentru publicul larg), utile pentru „cultivarea” (cum se spunea odată!) limbii culturii noastre au apărut, apar - chiar vor apărea - în Universitatea (și editura ei) din București. Tirajul tipografic este
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
e condiția necesară, iar volumul de la Cluj reușește un interesant efect de alăturare prin succesiunea celor trei secvențe din care e alcătuit - studiul introductiv, reproducerea manuscrisului și traducerea acestuia. Marcel Tolcea notează, la începutul studiului său: „Exagerînd exact în sensul preocupării autorului, aș spune că o astfel de ediție are valoarea unui gest editorial magic. Ar fi, în taxonomia lui Frazer, o magie contagioasă sui-generis, susceptibilă de a oferi, datorită energiilor sapiențiale ale autorului ei, un plus de ceva pe care
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
o arie mai largă pentru spiritul său gospodăresc și pentru eficiența administrativă. Și această ediție a simpozionului, coordonată, ca de obicei, de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul Liviu Martin, a reunit un număr de șase artiști din generații diferite, cu preocupări formale diferite și, ceea ce este cel mai important, din tradiții culturale diferite. Pentru că, spre deosebire de ultimele două ediții în care participarea internațională s-a redus la un singur artist, de această dată ea a fost acoperită de doi sculptori. Nume bine
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
actorul care-ți pregătește reprezentația de adio. Acum el convorbește din belșug în toate direcțiile, zvârlind sămânța cariată a cuvintelor lui pretutindeni, în interviuri nesfârșite în cari răsună ca un leitmotiv acel eu, eu, eu, care arată cât îl doare preocuparea persoanei sale adorabile. Din când în când, simțindu-se prea singuratec în atâta glorie, triste et seul dans sa gloire, aciuește numele său de acel al unui politician din miazăzi și anume: eu și amicul meu Venizelos, acoperindu-se cu
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]